Știri
Știri din categoria Politică

Reforma administrativ-teritorială anunțată de PSD riscă să rămână un exercițiu de imagine, avertizează primarul PSD al Buzăului, Constantin Toma, care susține că proiectul este împins „în viteză” și fără bază de studii, cu efecte directe asupra modului în care sunt organizate și finanțate comunitățile locale, potrivit Digi24.
Toma a declarat, în interviul „În Fața Ta” de la Digi24, că partidul „se face că face reformă”, pe fondul unei imagini publice deteriorate, și a legat calendarul politic de un vot care ar urma să aibă loc în luna martie, când Guvernul ar urma să își asume răspunderea pe proiect. În acest scenariu, primarul spune că „Cabinetul Luca Niculescu va cădea”, conform aceleiași surse.
Primarul Buzăului susține că o reformă administrativ-teritorială este „așteptată de multă vreme”, dar consideră nerealist termenul vehiculat (martie 2027) și critică lipsa unei fundamentări solide.
În argumentația sa, Toma invocă existența unor analize, inclusiv un studiu la Academia Română și un studiu al Băncii Mondiale transmis în urmă cu câțiva ani Ministerului Dezvoltării, care ar arăta că dezvoltarea economică se concentrează în orașe și în zonele lor de influență.
În locul unei discuții pornite de la comasarea județelor, Constantin Toma spune că prioritatea ar trebui să fie unirea localităților din jurul orașelor cu „orașul-mamă”, pentru a face centrele urbane mai „atractive” și mai competitive.
El afirmă că „peste 96-97% din PIB-ul României” și „peste 98% din firme” sunt în această zonă urbană și periurbană, iar exemplul folosit este Bucureștiul, despre care spune că ar reprezenta „25% din PIB-ul României”.
Primarul PSD acuză partidul că „nu a livrat nimic atâția ani” și pune sub semnul întrebării credibilitatea unui demers de reformă făcut pe repede înainte.
În plus, el spune că are „bănuiala” că graba ar putea ascunde și o intenție de redesenare a hărții electorale, dând ca exemplu o critică formulată de Mircea Fechet (PNL) la adresa lui Dragoș Benea (PSD) pe tema unor posibile comasări de localități.
În aceeași intervenție, Toma plasează reforma administrativ-teritorială alături de reforma companiilor de stat, despre care afirmă că multe sunt „găuri negre” finanțate anual, cu excepția unor companii din energie. El critică numirile politice și rezultatele slabe și susține că, în loc să aducă bani la buget, unele companii ajung să consume resurse publice.
Articolul Digi24 indică și că, în opinia lui Toma, Guvernul ar încerca să vândă pachete minoritare de acțiuni la firme profitabile, idee pe care o leagă de discuțiile despre reforma companiilor de stat.
Recomandate

Declarațiile primarului PSD Constantin Toma sugerează o reglare de conturi internă care poate influența stabilitatea conducerii partidului , în contextul în care acesta afirmă, într-un interviu la Digi24 , că Marcel Ciolacu ar fi fost „executat” politic după botezul copilului lui Alfred Simonis, eveniment la care naș ar fi fost Sorin Grindeanu. Toma susține că, după acel botez, „dintr-odată, s-a schimbat tot”, iar imaginea negativă s-ar fi concentrat pe Ciolacu, în timp ce cei pe care îi indică drept responsabili – Sorin Grindeanu și „Fredi” (Alfred Simonis) – „n-au pățit nimic”. În relatarea sa, primarul vorbește despre o „anihilare” a lui Ciolacu și invocă drept posibil motiv influența pe care acesta ar fi avut-o și ar mai avea-o în partid. „L-au executat. (...) S-a dus toată imaginea negativă, dacă mai era nevoie, pe Marcel Ciolacu. L-au anihilat complet.” De ce contează: semnal de fractură și competiție pentru control în PSD Miza declarațiilor nu este doar una de imagine, ci una de control intern. Toma afirmă că Ciolacu ar fi avut un rol major în numirea unei părți consistente din șefii de organizații județene și în plasarea unor oameni „pe funcții” în instituții deconcentrate și în companii de stat, acolo unde există „sinecurile mai grase”. În această cheie, „executarea” politică descrisă de el ar indica o repoziționare a centrelor de putere din partid. Primarul respinge însă ideea unei „răfuieli” explicite, dar descrie o logică de tip „trebuie să găsim un vinovat”, pe fondul unui scandal pe care îl numește „nenorocirea asta care a fost la Timișoara”. În versiunea sa, presiunea de a identifica rapid un responsabil ar fi dus la sacrificarea lui Ciolacu în plan public. Ce spune concret Constantin Toma despre episodul botezului În interviul citat, Toma leagă momentul de botez de declanșarea unui val de expunere negativă la adresa lui Ciolacu, inclusiv prin apariția „pe toate posturile” a unui subiect legat de „băiatul dumnealui”. Totodată, el afirmă că la eveniment ar fi existat elemente ostentative (de exemplu, genți foarte scumpe), pe care le folosește pentru a-și susține întrebarea despre „povestea” din spatele scandalului. Articolul Digi24 nu prezintă o reacție a celor vizați de acuzațiile lui Toma (Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Alfred Simonis) la aceste afirmații, astfel că pozițiile lor nu sunt cunoscute din această sursă. [...]

Primarii PSD ar porni în 2028 cu un minus de circa 10% în sondaje , un risc politic care poate schimba calculele locale și poate amplifica presiunea internă pe conducerea partidului, potrivit declarațiilor făcute de primarul Buzăului, Constantin Toma , la Digi24 . Toma susține că, în discuțiile din partid, ar fi fost invocate sondaje care arată că apartenența la PSD nu mai aduce un avantaj automat candidaților la primărie, ci dimpotrivă. El a descris situația ca pe un „handicap” pentru edilii social-democrați, în condițiile în care „înainte” un candidat PSD ar fi pornit cu un plus de 10–15%, iar acum ar exista „un 10 cu minus în față”. „Cică acum dacă ești primar la PSD pleci cu un handicap de 10%. (…) Te scade partidul în jos”, a declarat Constantin Toma. Efecte posibile în teritoriu: competiție mai strânsă și vulnerabilitate în consiliile locale Dincolo de cursa pentru primării, Toma a indicat și o problemă de reprezentare în consiliile locale, spunând că PSD ar fi „aproape la jumătate” la acest capitol, fără a oferi însă date sau o localizare exactă în materialul citat. Dacă această tendință s-ar confirma în 2028, ar putea complica formarea majorităților locale și negocierea proiectelor, chiar și acolo unde PSD ar păstra primari. Miza internă: conducerea PSD, condiționată de rezultatul din 2028 Primarul Buzăului a criticat actuala conducere a PSD, condusă de Sorin Grindeanu , și a afirmat că echipa de la vârful partidului „ar putea dispărea” dacă rezultatul din 2028 va fi slab. În aceeași intervenție, Toma a legat discuția de o declarație atribuită lui Alfred Simonis, pe care acesta a negat-o. În material se arată că afirmația a generat un scandal public după ce liderul PNL Iași, Alexandru Muraru, a publicat pe Facebook un videoclip cu o înregistrare audio în care se aude formularea „Noi să primim voturile de la proști și am câștigat”. Simonis a susținut că vocea nu îi aparține, a anunțat că intenționează să îl dea în judecată pe Muraru și ia în calcul inclusiv o plângere penală, motivând că înregistrarea ar fi falsă. [...]

PNL acuză lipsa unui proiect concret pentru reorganizarea administrativă , iar Ilie Bolojan spune că, dincolo de comasarea voluntară posibilă deja prin lege, „nu există nimic serios” în demersul anunțat de guvernul dominat de PSD, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă la Sibiu, vineri seară, președintele PNL a criticat faptul că tema reorganizării administrative este „aruncată” în spațiul public fără un proiect și fără o discuție pe „ceva concret”, în condițiile în care, susține el, există declarații diferite la Ministerul Dezvoltării, la partid și la Guvern. „Nu poţi să vii să arunci tema reorganizării administrative, care are un impact mare asupra cetăţenilor multor localităţi, fără să vii cu un proiect şi să discuţi pe ceva concret.” Ce spune Bolojan că există, de fapt, acum Bolojan a afirmat că singurul element „anunțat” care poate fi pus în practică imediat este comasarea voluntară între localități, deoarece aceasta se poate face pe baza legislației actuale, fără modificări legislative. Totodată, el a arătat că orice primărie are deja baza legală pentru a propune fuziunea cu o altă primărie, iar dacă autoritățile din două comune se înțeleg, nu vede „niciun fel de problemă”. Miza: reorganizare cu efecte asupra serviciilor, nu doar tăieri de cheltuieli Liderul PNL a spus că România are nevoie de o reorganizare administrativă, dar că aceasta trebuie gândită „cât se poate de serios” și cu accent pe calitatea serviciilor și pe factorii care pot genera dezvoltare. În argumentația sa, a dat exemplul comunelor sărace: dacă se alătură două astfel de comune, rezultatul nu devine automat o comună bogată. Bolojan a mai susținut că reducerea cheltuielilor este necesară, dar „nu e suficientă”, și a acuzat PSD de inconsecvență între pozițiile anterioare și anunțurile actuale. „Este o fractură logică între tot ceea ce au făcut până acum şi anunţurile pe care le fac.” Ce urmează în PNL PNL va continua consultările interne cu primarii, inclusiv cu cei din comune, iar partidul ar urma să își exprime un punct de vedere la începutul lunii decembrie. Digi24 notează că informațiile despre consultările anunțate sunt relatate de News.ro. Bolojan a mai precizat că, în perioada în care a fost la guvernare, nu a promovat reorganizarea administrativă din lipsa unui acord între partide pe acest subiect. [...]

Marian Neacșu își consolidează rolul de „pol administrativ” în PSD , iar asta poate înclina deciziile privind resursele și prioritățile guvernării fără o schimbare formală de lider, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . Rectorul Universității din București, Marian Preda, susține că vicepremierul are deja o influență considerabilă în Guvern și în partid, dar este puțin probabil să încerce, cel puțin pe termen scurt, să-i dispute lui Sorin Grindeanu conducerea PSD. În intervenția la Digi24, Preda a argumentat că Neacșu ar prefera să rămână în zona administrativă, unde poate exercita putere „fără costurile politice” ale unei funcții de președinte de partid, care ar aduce expunere publică și atacuri directe. În schimb, influența sa asupra „jocurilor de putere” din PSD ar putea crește. „Tind să zic nu. Poate să aibă o mare influență, dar, sincer, îl văd mai degrabă continuând în zona aceasta de lider pe administrație și mai puțin interesat de o putere formală politică.” De ce contează: controlul administrativ poate cântări mai mult decât funcțiile politice Miza, în lectura rectorului, nu este o competiție deschisă pentru șefia PSD, ci faptul că deciziile cu impact asupra resurselor și aparatului guvernamental pot fi influențate decisiv din interiorul executivului. Preda a descris un echilibru în care există președinte de partid, premier și președinte al României, dar „deciziile pe multe resurse” ar fi luate de Neacșu. „Gândiți-vă la asta: avem un președinte al României, avem un președinte de partid, Sorin Grindeanu, avem un premier, Luca Niculescu, și deciziile pe multe resurse le ia Marian Neacșu.” Argumentele invocate: influență veche, eficiență și putere „în culise” Marian Preda susține că influența lui Marian Neacșu nu este una recentă, ci rezultatul mai multor guvernări în care a fost parte din cercul restrâns al liderilor PSD cu rol executiv. În opinia sa, Neacșu și-a construit autoritatea gradual, inclusiv prin experiență administrativă și capacitatea de a „rezolva probleme” într-un sistem birocratic complicat. „În primul rând, este un om eficient. Orice s-ar spune, faptul că în administrația noastră complicată, complexă, oamenii s-au obișnuit să îi caute pe cei care le rezolvă cumva problema [...] l-a avantajat mult pe Marian Neacșu.” Preda a mai afirmat că Neacșu „își întărește puterea în partid, în culise, în spatele ușilor închise”, fără să urmărească funcția supremă în partid, inclusiv în perioadele anterioare când a fost marginalizat politic. Ce urmează, potrivit analizei Pe termen scurt, scenariul unei preluări a conducerii PSD de către Marian Neacșu este considerat improbabil de către rectorul Universității din București. În schimb, direcția anticipată este creșterea influenței sale asupra deciziilor interne și a mecanismelor de putere din partid, pe fondul poziției sale guvernamentale. [...]

Noua împărțire a prefecților consolidează controlul politic asupra administrației locale , prin numiri care mută rapid influența dinspre PNL și USR către apropiați ai președintelui Nicușor Dan și către PSD, potrivit Digi24 . Schimbările au venit odată cu instalarea noului Executiv și vizează prefecturile din țară, unde erau în funcție reprezentanți ai PNL sau USR. În logica administrativă, prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și are rol în verificarea legalității actelor autorităților locale, ceea ce face ca rotația politică la acest nivel să aibă efect direct asupra relației dintre centru și județe. București: numire cu legături directe cu președintele Un exemplu indicat de publicație este Bucureștiul, unde Guvernul a numit vineri, 20 noiembrie, un nou prefect: Marius Gheorghe. Digi24 notează că acesta este colaborator al președintelui și donator în campaniile electorale. Conform aceleiași surse, Marius Gheorghe lucrează în publicitate și media și s-a numărat printre donatorii lui Nicușor Dan pentru campania electorală din 2020, când acesta a câștigat mandatul de primar general. Digi24 mai arată că a fost alături de Nicușor Dan și în campania pentru Primărie din 2024, fiind prezent în spatele acestuia la anunțarea rezultatelor. PMP și PSD își extind prezența în prefecturi și subprefecturi Dincolo de Capitală, numirile au adus în funcții mai mulți membri ai PMP, partidul lui Eugen Tomac, consilier prezidențial, menționează Digi24. Printre exemplele enumerate: Gheorghe Ialomițianu, vicepreședinte PMP și lider al filialei Brașov, numit subprefect al județului Brașov; Adrian-Mihăiță Todoran, vicepreședinte PMP și lider al filialei Maramureș, numit subprefect al județului Maramureș; Cătălina Bozianu, președinta PMP, numită prefect al județului Prahova. În paralel, mai multe funcții de prefect au revenit unor foști parlamentari sau lideri locali ai PSD, potrivit listei prezentate de Digi24, între care: Alexandru Cordoș, fost senator PSD, desemnat prefect de Cluj; Decebal Făgădău, fost primar al Constanței, numit prefect; Valentin Ivancea, fost președinte al Consiliului Județean, numit prefect la Bacău; Eduard Popica, fost deputat PSD, numit prefect la Vaslui; Dan-Constantin Șlincu, fost parlamentar PSD, numit prefect la Botoșani. De ce contează: efecte operaționale în teritoriu Miza acestor schimbări nu este doar una de personal, ci de funcționare a administrației: prefecturile sunt veriga prin care Guvernul își exercită autoritatea în județe, iar schimbarea rapidă a titularilor poate reconfigura modul în care sunt gestionate relațiile cu primăriile și consiliile județene, inclusiv în chestiuni de legalitate administrativă și coordonare instituțională. Digi24 leagă noua configurație de instalarea noului Executiv și de înlocuirea reprezentanților care erau în funcție din partea PNL sau USR; articolul nu oferă, însă, o listă completă a tuturor județelor sau un calendar al următoarelor numiri. [...]

USR cere măsuri legislative, nu „grupuri de lucru”, pentru restricționarea țigărilor electronice în spații închise , după ce PSD ar fi votat împotriva unei astfel de propuneri în Parlament, invocând impactul bugetar al industriei. Disputa, cu țintă directă în ministrul Sănătății Alexandru Rogobete , este relatată de Mediafax . Vicepreședinta USR Diana Buzoianu îl critică pe Rogobete pentru că ar fi ales comunicarea publică și convocarea unui „grup de lucru” în locul susținerii unor proiecte legislative deja existente. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Buzoianu afirmă că a aflat despre un clip al ministrului în care acesta spune că țigările electronice sunt „rele rău pentru sănătate” și că va înființa un grup de lucru pe subiect. În același mesaj, Buzoianu leagă creșterea utilizării țigărilor electronice de perioada de după interzicerea fumatului în spații închise, despre care spune că a fost un moment în care „cei mai mulți români s-au lăsat de fumat”, înainte ca o parte dintre consumatori să migreze către alternative. Miza: reglementarea utilizării în spații închise și votul din Parlament Punctul central al criticilor este votul PSD în Parlament la o propunere de interzicere a utilizării țigărilor electronice în spațiile închise. Potrivit mesajului Dianei Buzoianu, PSD ar fi votat „împotrivă”, iar inițiativa „a picat la vot”. Buzoianu susține că argumentul invocat ar fi fost unul legat de venituri bugetare: „Știți cum a votat PSD propunerea de a interzice țigările electronice în spații închise? Împotrivă. Și a picat la vot. Cu argumentul cinic că industria lor aduce prea mulți bani la buget. Spus argumentul oficial, în Parlament”. Pe acest fond, lidera USR acuză social-democrații de „lobby” pentru industria țigărilor electronice și îi cere ministrului să susțină proiectele legislative existente, în locul demersurilor pe care le consideră de imagine. Ce a anunțat ministrul Sănătății Reacția vine după ce, vineri, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat că instituția „a luat în vizor” fenomenul „vape-urilor ieftine” și că a convocat un grup de lucru. Scopul, potrivit informațiilor din articol, este analizarea legislației privind comercializarea țigărilor electronice și stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea controalelor. Din informațiile disponibile în material nu reiese un calendar pentru concluziile grupului de lucru sau pentru eventuale modificări legislative, dincolo de intenția de analiză și de întărire a controalelor. [...]