Știri
Știri din categoria Politică

PSD și UDMR au blocat separarea asumării răspunderii pe două pachete legislative, în timp ce PNL și USR au cerut decuplarea lor, potrivit Economica.net, care citează surse Agerpres. Disputa arată tensiunile din coaliție privind calendarul și forma în care Guvernul își asumă în Parlament pachetele de măsuri cu impact bugetar și administrativ.
Conform surselor citate, liderii coaliției au convenit ca pachetul pe administrație și cel privind relansarea economică să fie trecute prin angajarea răspunderii Guvernului concomitent, dar ca proiecte separate, în cadrul aceleiași ședințe a Parlamentului. Miza este controlul politic asupra unui mecanism legislativ accelerat, care reduce spațiul pentru amendamente și negocieri în plen.
În acest context, premierul Ilie Bolojan și reprezentanții PNL, împreună cu cei ai USR, ar fi încercat să „spargă” asumarea răspunderii, adică să separe pachetul pe administrație de cel de relansare economică. PSD și UDMR au respins însă ideea și au insistat ca cele două asumări să aibă loc în același timp, invocând o înțelegere anterioară în coaliție.
„PSD şi UDMR au respins această idee şi şi-au menţinut punctul de vedere că aceste asumări trebuie să aibă loc concomitent, aşa cum s-a stabilit încă de acum cinci luni”, au precizat sursele.
Argumentul invocat de surse pentru menținerea calendarului comun este că, „în principiu”, toate partidele ar fi de acord cu măsurile din pachetul de relansare economică, iar impactul total ar fi limitat. Rămâne de urmărit dacă divergențele privind procedura (concomitent sau separat) se vor transforma într-un blocaj mai larg asupra pachetelor legislative, într-un moment în care coaliția încearcă să își coordoneze agenda economică și administrativă.
Recomandate

PNL și USR spun că au finalizat, la nivel de grupuri parlamentare, proiectul de reducere a numărului de parlamentari , iar inițiativa urmează să fie prezentată „în perioada următoare”, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: dacă proiectul intră în procedură legislativă, poate redeschide discuția despre arhitectura Parlamentului și despre capacitatea actualei majorități de a împinge reforme instituționale. Ilie Bolojan , președintele PNL, a declarat vineri seara, într-o conferință de presă la Sibiu, că propunerea este „practic definitivată” de grupurile parlamentare ale PNL și USR și că prezentarea ar trebui făcută de parlamentarii care au lucrat la text. „Vom face această propunere (...). Practic, este definitivată de către grupurile USR și PNL și mi se pare de bun-simț să o prezinte colegii care au lucrat la acest proiect.” Fără cifre și fără calendar, deocamdată Întrebat când va fi prezentată inițiativa și cu cât ar urma să fie redus numărul parlamentarilor, Bolojan nu a avansat nici o cifră și nici un calendar precis, conform informațiilor transmise de Agerpres și preluate de Antena 3. De ce spune Bolojan că „nu mai există constrângeri” Liderul PNL a explicat că, în perioada în care a condus Guvernul, reducerea numărului de parlamentari nu a putut fi promovată din cauza lipsei unui acord între partidele din coaliție, menționând că același blocaj a existat și pe tema reorganizării administrative . „Nu a fost un acord nici pe reducerea numărului de parlamentari, nici pe reorganizarea administrativă. Aceasta este realitatea. Acum nu mai avem niciun fel de constrângere și vom propune reducerea numărului de parlamentari, o formulă cât se poate de serioasă.” Următorul subiect: reorganizarea administrativ-teritorială Bolojan a mai spus că PNL va pregăti și o propunere privind reorganizarea administrativ-teritorială, cu accent pe fundamentare în „soluții concrete”, nu pe simple anunțuri politice. În acest punct, articolul nu oferă detalii despre conținutul reformei sau despre un calendar de prezentare. [...]

PNL acuză lipsa unui proiect concret pentru reorganizarea administrativă , iar Ilie Bolojan spune că, dincolo de comasarea voluntară posibilă deja prin lege, „nu există nimic serios” în demersul anunțat de guvernul dominat de PSD, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă la Sibiu, vineri seară, președintele PNL a criticat faptul că tema reorganizării administrative este „aruncată” în spațiul public fără un proiect și fără o discuție pe „ceva concret”, în condițiile în care, susține el, există declarații diferite la Ministerul Dezvoltării, la partid și la Guvern. „Nu poţi să vii să arunci tema reorganizării administrative, care are un impact mare asupra cetăţenilor multor localităţi, fără să vii cu un proiect şi să discuţi pe ceva concret.” Ce spune Bolojan că există, de fapt, acum Bolojan a afirmat că singurul element „anunțat” care poate fi pus în practică imediat este comasarea voluntară între localități, deoarece aceasta se poate face pe baza legislației actuale, fără modificări legislative. Totodată, el a arătat că orice primărie are deja baza legală pentru a propune fuziunea cu o altă primărie, iar dacă autoritățile din două comune se înțeleg, nu vede „niciun fel de problemă”. Miza: reorganizare cu efecte asupra serviciilor, nu doar tăieri de cheltuieli Liderul PNL a spus că România are nevoie de o reorganizare administrativă, dar că aceasta trebuie gândită „cât se poate de serios” și cu accent pe calitatea serviciilor și pe factorii care pot genera dezvoltare. În argumentația sa, a dat exemplul comunelor sărace: dacă se alătură două astfel de comune, rezultatul nu devine automat o comună bogată. Bolojan a mai susținut că reducerea cheltuielilor este necesară, dar „nu e suficientă”, și a acuzat PSD de inconsecvență între pozițiile anterioare și anunțurile actuale. „Este o fractură logică între tot ceea ce au făcut până acum şi anunţurile pe care le fac.” Ce urmează în PNL PNL va continua consultările interne cu primarii, inclusiv cu cei din comune, iar partidul ar urma să își exprime un punct de vedere la începutul lunii decembrie. Digi24 notează că informațiile despre consultările anunțate sunt relatate de News.ro. Bolojan a mai precizat că, în perioada în care a fost la guvernare, nu a promovat reorganizarea administrativă din lipsa unui acord între partide pe acest subiect. [...]

PNL pregătește pentru decembrie un proiect de reorganizare administrativ-teritorială , cu miză pe eficiența cheltuielilor publice , după ce liderul partidului, Ilie Bolojan, a criticat drept „neserioasă” inițiativa PSD și a spus că simpla comasare de localități nu rezolvă problemele de dezvoltare, potrivit G4Media . Bolojan a declarat la Sibiu, după o întâlnire cu primarii PNL, că partidul își propune să formuleze „un punct de vedere” la începutul lunii decembrie, în urma unor consultări cu aleșii locali, inclusiv cu primari de municipii. Ideea, spune el, este ca proiectul să fie documentat și să țină cont de calitatea serviciilor publice și de factorii care pot genera dezvoltare, nu doar de reducerea cheltuielilor. „România are nevoie de reorganizare administrativă, dar trebuie gândit un proiect serios. Acum de exemplu, dacă se alătură două comune sărace nu înseamnă că vom avea o comună bogată.” De ce contează: reorganizarea, legată explicit de costuri și servicii publice În intervenția sa, liderul PNL a insistat că reducerea cheltuielilor este „necesară”, dar „nu este suficientă” fără o fundamentare care să arate cum se îmbunătățesc serviciile și cum se creează premise de dezvoltare. Mesajul vine în contextul în care Bolojan susține că PSD s-ar fi opus anterior reducerii cheltuielilor și acuză lipsa unui proiect coerent la nivel guvernamental. Totodată, el a criticat faptul că, pe tema reorganizării, ar exista poziții diferite între Ministerul Dezvoltării, partid și Guvern și că, în lipsa unui proiect, singurul element rămas este „planul de comasare benevolă”, posibil și în baza legislației actuale. De ce nu a fost făcută reforma când era premier și ce spune despre UDMR Întrebat de ce nu a promovat reorganizarea administrativ-teritorială sau reducerea numărului de parlamentari în perioada în care a fost premier, Bolojan a spus că prioritatea guvernului a fost reducerea deficitelor bugetare. El a invocat și o înțelegere în coaliție potrivit căreia proiectele fără acordul tuturor partidelor nu intrau în dezbaterea parlamentară. Pe tema opoziției din coaliție, Bolojan nu a negat că UDMR ar fi avut rezerve, invocând sensibilități legate de efectele unificării unor comunități cu etnii diferite, în special în județe cu populație preponderent maghiară, precum Covasna și Harghita. Ce urmează Bolojan a spus că va continua consultările cu primarii și că în decembrie PNL va veni cu un proiect „serios” de reorganizare administrativă. În același timp, a afirmat că, fiind în prezent în afara guvernării și fără constrângeri, intenționează să revină și asupra proiectului de reducere a numărului de parlamentari. [...]

USR pregătește o alianță cu PNL ca alternativă la actuala guvernare , pe fondul acuzațiilor că PSD ar încerca să rămână simultan la putere și să se comporte ca partid de opoziție, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de președintele USR, Dominic Fritz , în timpul unei vizite la Buzău, unde a vorbit despre construirea unui „pol reformist” care să ofere o alternativă politică „fără PSD și fără AUR”. În logica anunțului, miza este una de arhitectură politică și de guvernare: USR susține că, singur, nici el și nici PNL nu pot strânge „tracțiunea necesară” pentru a deveni o alternativă credibilă, motiv pentru care cele două partide ar lucra la o formulă de colaborare, inclusiv o alianță electorală. De ce contează: repoziționare înainte de alegeri și o posibilă nouă formulă de guvernare Fritz a prezentat demersul ca pe o încercare de a coagula forțe politice și civice care „își doresc o altă Românie”, invocând riscul ca PSD și AUR să „acapareze și mai mult toată puterea” și, în consecință, „să sărăcească și mai mult această țară”. În același timp, liderul USR a încercat să delimiteze viitoarea construcție de actuala guvernare, susținând că PSD ar urmări să controleze deciziile, dar să evite asumarea costurilor politice ale guvernării. Acuzațiile la adresa PSD și a conducerii Guvernului În declarațiile de la Buzău, Fritz a acuzat PSD că joacă „un joc cu multe fumigene”, în care ar încerca să fie „în același timp la putere și în opoziție”. El a vorbit și despre un „monopol al puterii” la nivel național și local, pe care USR ar vrea să îl rupă. Pe zona executivă, Fritz a susținut că deciziile ar fi luate de vicepremierul Marian Neacșu , nu de premierul Luca Niculescu, descriind situația ca pe o „construcție fumigenă” în care „Neacșu trage sforile”, iar premierul este cel vizibil public. Ce urmează Din informațiile prezentate, USR se află în faza de lucru la această colaborare cu PNL, fără a fi anunțate detalii despre calendar, forma exactă a alianței sau condițiile politice ale unei înțelegeri. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă discuțiile se concretizează într-un acord electoral și ce alte „forțe” ar putea fi atrase în „polul reformist” invocat de Fritz. [...]

USR cere măsuri legislative, nu „grupuri de lucru”, pentru restricționarea țigărilor electronice în spații închise , după ce PSD ar fi votat împotriva unei astfel de propuneri în Parlament, invocând impactul bugetar al industriei. Disputa, cu țintă directă în ministrul Sănătății Alexandru Rogobete , este relatată de Mediafax . Vicepreședinta USR Diana Buzoianu îl critică pe Rogobete pentru că ar fi ales comunicarea publică și convocarea unui „grup de lucru” în locul susținerii unor proiecte legislative deja existente. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Buzoianu afirmă că a aflat despre un clip al ministrului în care acesta spune că țigările electronice sunt „rele rău pentru sănătate” și că va înființa un grup de lucru pe subiect. În același mesaj, Buzoianu leagă creșterea utilizării țigărilor electronice de perioada de după interzicerea fumatului în spații închise, despre care spune că a fost un moment în care „cei mai mulți români s-au lăsat de fumat”, înainte ca o parte dintre consumatori să migreze către alternative. Miza: reglementarea utilizării în spații închise și votul din Parlament Punctul central al criticilor este votul PSD în Parlament la o propunere de interzicere a utilizării țigărilor electronice în spațiile închise. Potrivit mesajului Dianei Buzoianu, PSD ar fi votat „împotrivă”, iar inițiativa „a picat la vot”. Buzoianu susține că argumentul invocat ar fi fost unul legat de venituri bugetare: „Știți cum a votat PSD propunerea de a interzice țigările electronice în spații închise? Împotrivă. Și a picat la vot. Cu argumentul cinic că industria lor aduce prea mulți bani la buget. Spus argumentul oficial, în Parlament”. Pe acest fond, lidera USR acuză social-democrații de „lobby” pentru industria țigărilor electronice și îi cere ministrului să susțină proiectele legislative existente, în locul demersurilor pe care le consideră de imagine. Ce a anunțat ministrul Sănătății Reacția vine după ce, vineri, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a anunțat că instituția „a luat în vizor” fenomenul „vape-urilor ieftine” și că a convocat un grup de lucru. Scopul, potrivit informațiilor din articol, este analizarea legislației privind comercializarea țigărilor electronice și stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea controalelor. Din informațiile disponibile în material nu reiese un calendar pentru concluziile grupului de lucru sau pentru eventuale modificări legislative, dincolo de intenția de analiză și de întărire a controalelor. [...]

Demisia forțată a Nicoletei Pauliuc deschide o dispută de statut în PNL , după ce Biroul Politic Național al Organizației Femeilor Liberale (OFL) a votat înlăturarea ei, iar aceasta susține că doar Congresul partidului o poate demite, potrivit Adevărul . Sâmbătă, 21 noiembrie, forul de conducere al OFL a adoptat propunerea de demitere cu 42 de voturi „pentru” din 45 exprimate; două voturi au fost „împotrivă”, iar unul a fost nul. După vot, Pauliuc a afirmat că procedura nu ar fi validă în afara Congresului. Motivele invocate de OFL: lipsă de implicare și absențe la întâlniri Într-un comunicat, OFL indică drept motiv principal „lipsa implicării, a activității susținute și a coordonării la nivel național” în ultimii doi ani, aspecte semnalate de reprezentantele organizațiilor județene. Organizația mai susține că au existat trei întâlniri de dialog cu reprezentantele din țară (20 septembrie, 30 octombrie – 1 noiembrie și 21 noiembrie 2026), la care Nicoleta Pauliuc nu ar fi participat. În același mesaj, OFL afirmă că decizia reflectă „voința majoritară” de relansare a activității, prin implicare și consolidarea echipelor județene. „Organizația Femeilor Liberale are nevoie de activitate, de dialog permanent și de o echipă care construiește împreună. Nu ne dorim dezbinare, ci o organizație în care fiecare femeie este ascultată, respectată și implicată. Este momentul să trecem de la dialog la acțiune.” Replica Nicoletei Pauliuc: „Numai Congresul o poate demite” Pauliuc a criticat conflictele interne din PNL și a transmis, într-o postare pe Facebook, că femeile din partid „merită mai mult decât să fie prinse în răfuielile interne”. Ea afirmă că propunerea de demitere ar fi „al șaselea episod de presiune politică” din ultimele luni, pe care îl pune pe seama votului său pentru învestirea unui premier liberal și a contestării în instanță a unor decizii ale conducerii PNL. În plus, invocă prevederi statutare și regulamentare, susținând că președinta OFL este aleasă de Congres și doar Congresul o poate demite. „Eu nu consider că am greșit, dar am ajuns la șase sancțiuni pentru același lucru. Regulamentul OFL e clar: președinta e aleasă de Congres și numai Congresul o poate demite. Până atunci, rămân președinta Organizației Femeilor Liberale.” Ce urmează Din informațiile prezentate, miza imediată este una procedurală: dacă votul Biroului Politic Național al OFL produce efecte sau dacă schimbarea conducerii trebuie tranșată la nivel de Congres, așa cum susține Pauliuc. Sursa nu indică pași concreți sau un calendar pentru o decizie la nivelul Congresului. [...]