Știri
Știri din categoria Politică
Ciprian Ciucu propune eliminarea gratuității la parcarea mașinilor electrice, argumentând că măsura încurajează aglomerarea și creează inechități, potrivit Știrile ProTV. Subiectul este discutat joi în Consiliul General al Municipiului București (CGMB), în contextul unui proiect de hotărâre care ar abroga prevederile ce garantează utilizarea gratuită a parcărilor publice pentru autoturismele electrice și hibride înmatriculate în București.
Edilul susține că mașinile electrice ocupă același spațiu ca cele cu motoare termice, iar parcarea gratuită „stimulează supraaglomerarea domeniului public”, reducând spațiul disponibil pentru pietoni, biciclete și transport public. În plus, în opinia sa, menținerea gratuității ar produce „inechitate socială”, deoarece proprietarii de electrice sunt, în medie, mai înstăriți, iar persoanele fără mașină ar ajunge să subvenționeze indirect această facilitate.
„Dacă vreţi primari care să 'vă cumpere' cu gratuităţi populiste, aţi votat greşit. Dacă vreţi un primar care să ia decizii nepopulare dar care să facă ceea ce este corect pe termen lung, mergeţi pe mâna mea”, a transmis Ciprian Ciucu.
Primarul general mai afirmă că sistemul actual al parcărilor nu mai este sustenabil, invocând un dezechilibru între numărul de facilități și capacitatea reală: „există cca. 90.000 de gratuităţi pentru cca. 45.000 de locuri de parcare”. El mai spune că unii posesori de electrice folosesc parcarea „nelimitat”, ceea ce blochează rotația locurilor și afectează activitatea economică din zona centrală. Totodată, Ciucu indică taxa de parcare drept una dintre puținele surse directe de venit local și amintește costurile de întreținere (marcaje, control).
Pe de altă parte, USR București a cerut menținerea facilităților pentru mașinile electrice și a anunțat că va depune un amendament. Vlad Voiculescu, președintele USR București, a argumentat că eliminarea avantajelor nu ar trebui făcută „brusc”, invocând nevoia de tranziție și predictibilitate, mai ales după reînnoirea anuală a acestor măsuri pentru mii de posesori.
În paralel, Ciucu spune că intenționează să implementeze zone cu emisii reduse și că se lucrează la proiecte-pilot, în timp ce CGMB urmează să dezbată și să decidă asupra proiectului de hotărâre.
Recomandate
Donald Trump a amenințat cu oprirea armelor pentru Ucraina pentru a presa aliații europeni să se alăture unei coaliții care să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, potrivit G4Media, care citează Financial Times și persoane informate despre discuții. Miza este una economică și de securitate energetică: Iranul ar fi închis strâmtoarea după atacuri ale SUA și Israelului la finalul lunii februarie, blocând o rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Închiderea a alimentat o criză globală a prețurilor la carburanți și riscuri de aprovizionare cu petrol, conform relatării. În acest context, Trump ar fi cerut luna trecută sprijinul flotelor NATO pentru redeschiderea căii navigabile, însă țările europene ar fi refuzat, invocând imposibilitatea unei astfel de operațiuni cât timp conflictul este în desfășurare. Mai mulți lideri europeni au transmis, potrivit articolului, că „acesta nu e războiul nostru”. Trei oficiali familiarizați cu discuțiile au spus că președintele SUA a reacționat amenințând cu oprirea livrărilor către PURL, inițiativa NATO de achiziție de arme pentru Ucraina finanțată de state europene. Ca urmare, pe 19 martie, un grup de țări – inclusiv Franța, Germania și Regatul Unit – a semnat o declarație de disponibilitate pentru a contribui la asigurarea trecerii în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz; România a semnat, de asemenea, documentul. „Suntem acolo pentru a proteja NATO, pentru a-i proteja de Rusia. Dar ei nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi. Este ridicol”, a spus Trump, potrivit articolului, într-o ședință de cabinet de săptămâna trecută. Potrivit informațiilor citate, Mark Rutte ar fi avut mai multe convorbiri cu Trump și cu secretarul de stat Marco Rubio în cele două zile dinaintea declarației din 19 martie, iar un oficial a susținut că Trump era „destul de isteric” din cauza refuzului europenilor. Separat, Trump a declarat pentru Reuters că ar urma să spună într-un discurs televizat miercuri seară că ar lua în considerare „cu siguranță” retragerea din NATO; în paralel, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că va găzdui discuții între cei 35 de semnatari privind formarea unei coaliții pentru redeschiderea strâmtorii „după ce luptele se vor fi oprit”. Articolul mai notează că operațiunile americano-israeliene împotriva Iranului au intensificat competiția globală pentru interceptoarele PAC-3 folosite în sistemele Patriot, relevante atât pentru statele din Golf, cât și pentru apărarea Ucrainei împotriva rachetelor rusești, ceea ce adaugă presiune asupra lanțurilor de aprovizionare militare. [...]
Donald Trump și Alexander Stubb au discutat „constructiv” despre NATO , într-un moment în care viitorul alianței este pus sub semnul întrebării, potrivit POLITICO . Președintele Finlandei, Alexander Stubb , considerat unul dintre cei mai apropiați interlocutori europeni ai lui Trump, a spus că a avut miercuri o „discuție constructivă” cu liderul american despre NATO și „rezolvarea problemelor”. Declarația vine pe fondul faptului că Trump a sugerat public că ar putea retrage Statele Unite din alianța transatlantică, un scenariu care ar schimba radical arhitectura de securitate construită după Al Doilea Război Mondial. Într-o postare pe X , Stubb a transmis că a vorbit cu Trump și că au avut un schimb de idei despre NATO, Ucraina și Iran, adăugând că „problemele există pentru a fi rezolvate, pragmatic”, fără să ofere detalii suplimentare despre conținutul convorbirii. Contextul imediat este războiul cu Iranul, început pe 28 februarie, după ce SUA și Israel au lansat raiduri aeriene asupra Iranului. Trump este nemulțumit de faptul că statele europene nu s-au alăturat pe deplin conflictului și că au fost reticente în a interveni militar în Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru comerțul global, pe care Iranul l-a blocat ca reacție la atacuri. În plus, în această săptămână, Italia și Spania, state membre UE și NATO, au impus restricții pentru avioanele americane implicate în loviturile asupra Iranului. Mai târziu miercuri, Trump a declarat pentru Reuters că Statele Unite ar putea încheia în curând războiul cu Iranul, dar ar putea reveni cu „lovituri punctuale” dacă va fi necesar. Întrebat despre data exactă a încheierii conflictului, el a spus că nu poate preciza, dar că retragerea ar urma să se facă „destul de repede”. În paralel, liderii occidentali așteaptă un discurs național al lui Trump programat la ora 21:00, ora locală, în noaptea de miercuri spre joi în Europa. [...]
Sorin Grindeanu nu exclude ca PSD să preia guvernarea și funcția de premier , după consultările interne programate pe 20 aprilie, potrivit Antena 3 CNN . Liderul PSD spune că, în întâlnirile regionale desfășurate până acum, nu a existat nicio voce care să susțină continuarea guvernării în formula actuală, cu Ilie Bolojan premier. Consultările din partid și mesajul către coaliție Grindeanu a afirmat că PSD a organizat cinci întâlniri regionale, cu participarea a „peste 30 de județe”, urmând și reuniunea Ilfov-București. Din discuțiile purtate, el susține că nemulțumirea dominantă vizează modul în care funcționează coaliția, iar varianta menținerii actualei formule nu ar avea susținere internă. „Ceea ce îmi spun colegii din aceste mai bine de 30 de județe (...) e că nu ne mai dorim să continuăm în forma asta.” În același timp, Grindeanu a indicat că PSD își va stabili poziția după votul intern din 20 aprilie și a promis că partidul va prezenta public opțiunea aleasă, inclusiv prin detalierea scenariilor discutate. Scenariul „PSD cu premier” și schimbarea conducerii Guvernului Întrebat despre posibilitatea ca PSD să își asume guvernarea cu propriul premier, Grindeanu a spus că această variantă poate fi inclusă în scenariul unei coaliții menținute, dar cu un alt prim-ministru. El a evitat să intre în detalii înainte de consultarea internă, invocând nevoia unei decizii colective. Liderul PSD a mai arătat că discuțiile din partid au inclus și o „autoevaluare”, la care au participat „aproape toți miniștrii”, înainte ca el să prezinte „cele trei scenarii” care urmează să fie dezbătute. Opțiunile PSD la 20 aprilie și posibile consecințe politice Conform relatării, Grindeanu a reiterat că, dacă nu va fi posibilă o coaliție cu partide pro-europene, PSD poate trece în opoziție. El a subliniat că partidul nu își propune să comenteze organizarea internă a PNL sau USR și că decizia va fi luată strict din perspectiva PSD. Cele trei scenarii anunțate pentru dezbaterea din 20 aprilie sunt: trecerea PSD în opoziție; schimbarea lui Ilie Bolojan și a ministerelor; continuarea guvernării. În privința discuțiilor despre protocolul de guvernare, Grindeanu a spus că documentul existent nu ar fi legat de nume concrete, menționând explicit că nu „spune despre Bolojan, Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor sau Dominic Fritz”. Anticipatele și tema „stabilității” în relația cu mediul de afaceri Întrebat despre alegeri anticipate, Grindeanu a condiționat ideea de stabilitate politică de efectele economice, arătând că stabilitatea este utilă „dacă îți oferă prosperitate” și dacă „direcția în care merge țara e una bună”. El a spus că PSD va încerca să acționeze „de bună credință” într-o coaliție pro-europeană, dacă există o majoritate care să susțină această formulă. În același articol este menționată și poziția liderului deputaților UDMR, Csoma Botond, care a declarat la RFI că ruperea coaliției și scenariul anticipatelor ar avea consecințe grave și ar avantaja doar AUR. [...]
Sorin Grindeanu susține că TVA diferențiat la carburanți este posibil , potrivit News.ro , și îl contrazice pe premier, pe fondul discuțiilor din coaliție despre măsuri pentru criza carburanților. Președintele PSD a declarat miercuri, la Parlament, că ordonanța adoptată de Guvern în legătură cu criza carburanților „nu are niciun efect”, ci doar stabilește cadrul. Grindeanu a spus că, de aproximativ o lună, ministrul Bogdan Ivan ar fi prezentat în coaliție mai multe scenarii, însă decizia politică a întârziat, iar „marea decizie” de luni a fost înființarea unui grup de lucru. În acest context, Grindeanu a afirmat că România ar fi „ultima țară din Uniunea Europeană” care nu a acționat și a acuzat „cinism” în întârzierea adoptării unor măsuri, sugerând că statul ar putea obține „venituri suplimentare” sau „venituri excepționale” din această situație. Liderul PSD a contestat afirmația premierului potrivit căreia nu se poate discuta despre TVA diferențiat, spunând că acest lucru este „fals” și că, într-o situație de criză, pot fi aplicate temporar măsuri speciale. El a indicat drept exemple Polonia și Spania, despre care a spus că au recurs la o astfel de soluție. Întrebat despre intenția premierului de a reduce prețul doar la motorină, nu și la benzină, Grindeanu a respins ideea, calificând-o drept „o prostie”. În declarațiile citate, el și-a exprimat speranța ca la următoarea ședință de guvern să existe „măcar o decizie” privind intervenția pe piața carburanților. [...]
Partidul Tisza își mărește avansul față de Fidesz înaintea alegerilor , potrivit HotNews.ro , care citează două sondaje publicate la final de martie și transmise de Reuters. Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie, iar o pondere importantă a electoratului rămâne încă indecisă. Primul sondaj, realizat de 21 Research Centre și publicat de 24.hu, indică pentru Tisza (partid de centru-dreapta condus de Peter Magyar) un sprijin de 56% în rândul alegătorilor hotărâți, în creștere de la 53% la începutul lunii martie. Fidesz, partidul de guvernământ al premierului Viktor Orban , este cotat la 37%, în scădere de la 39% în urmă cu trei săptămâni. În acest sondaj, 26% dintre respondenți au spus că nu știu pe cine să susțină, iar diferența dintre Tisza și Fidesz ajunge la 19 puncte procentuale (față de 14 puncte în măsurătoarea anterioară). La nivelul tuturor alegătorilor, Tisza este cotat la 40%, iar Fidesz la 28%. Al doilea sondaj, realizat de Zavecz Research și publicat marți, arată un avantaj de 13 puncte procentuale pentru Tisza în rândul alegătorilor hotărâți, față de 12 puncte în februarie. Conform acestei cercetări, 51% dintre alegătorii hotărâți ar vota Tisza (50% în februarie), iar 38% ar vota Fidesz (neschimbat față de luna trecută). În rândul tuturor alegătorilor, Tisza este la 39%, iar Fidesz la 31%; 20% dintre respondenți s-au declarat indeciși. Datele-cheie din cele două sondaje, așa cum sunt prezentate în articol, sunt următoarele: Indicator 21 Research Centre (23–28 martie, 1.500) Zavecz Research (24–28 martie, 1.000) Tisza (alegători hotărâți) 56% 51% Fidesz (alegători hotărâți) 37% 38% Indeciși 26% 20% Tisza (total alegători) 40% 39% Fidesz (total alegători) 28% 31% „Patria noastră” (hotărâți) 5% 4% În plan politic, Peter Magyar a spus că Tisza ar urmări combaterea corupției, deblocarea fondurilor europene înghețate pentru a stimula economia și o ancorare fermă a Ungariei în UE și NATO. În același timp, articolul notează că, deși majoritatea sondajelor arată un avantaj pentru Tisza, Fidesz invocă alte cercetări în care ar apărea favorit, iar adversarii partidului de guvernământ contestă credibilitatea acestora, susținând că ar fi realizate de institute cu legături financiare sau personale cu Fidesz. 21 Research Centre și Zavecz Research sunt prezentate ca institute independente, care au colectat răspunsuri prin apeluri telefonice și chestionare online. Contextul recent sugerează prudență în interpretarea sondajelor: înaintea alegerilor din 2022, măsurătorile indicau o cursă strânsă, însă Fidesz a obținut în final o victorie amplă și o majoritate confortabilă în parlamentul unicameral de la Budapesta. [...]
Donald Trump afirmă că ia în calcul retragerea SUA din NATO , potrivit Digi24 , într-un context de tensiuni majore între Washington și aliații europeni, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Liderul american a criticat dur Alianța, pe care a numit-o „un tigru de hârtie”, sugerând că lipsa de sprijin din partea partenerilor pune sub semnul întrebării utilitatea NATO pentru Statele Unite. Declarațiile vin după ce mai multe state europene au refuzat să sprijine operațiunile americane în conflictul cu Iranul, inclusiv prin limitarea accesului la baze sau spațiu aerian. Trump a susținut că, spre deosebire de SUA, aliații nu au reacționat „automat” atunci când Washingtonul a avut nevoie de sprijin, invocând inclusiv precedentul implicării americane în Ucraina. Critici directe la adresa aliaților Președintele american a lansat remarci dure și la adresa unor lideri europeni: Marea Britanie a fost criticată pentru capacitatea militară, în special marina Premierul Keir Starmer a fost acuzat indirect de lipsă de implicare Politicile energetice europene au fost ironizate, în special investițiile în energie eoliană În paralel, oficiali de rang înalt din administrația americană au amplificat mesajul. Secretarul apărării, Pete Hegseth, a evitat să reafirme angajamentul SUA față de articolul 5 al NATO, subliniind că decizia finală aparține președintelui. La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că relația cu NATO va trebui „reexaminată” după încheierea conflictului cu Iranul. De ce a escaladat tensiunea Criza actuală are la bază blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Situația a generat creșteri puternice ale prețurilor la energie și riscuri de recesiune globală, iar SUA au cerut sprijin militar și logistic aliaților pentru redeschiderea rutei. Principalele nemulțumiri ale Washingtonului: refuzul unor state precum Franța, Italia sau Spania de a permite survolul limitarea accesului la baze militare americane din Europa lipsa unui răspuns unitar din partea NATO Ce ar însemna o retragere a SUA O eventuală retragere a Statelor Unite din NATO ar reprezenta cea mai gravă criză din istoria alianței, afectând direct securitatea europeană și echilibrul strategic global. SUA sunt principalul contributor militar și financiar al NATO, iar absența lor ar slăbi semnificativ capacitatea de descurajare a alianței. Deocamdată, declarațiile lui Donald Trump indică mai degrabă o presiune politică asupra aliaților, însă semnalele venite din administrația americană sugerează că o reevaluare reală a rolului SUA în NATO este în curs. [...]
