Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul interimar al Apărării Radu Miruță acuză o numire „cu încălcarea legii” la Romarm, susținând că directorul companiei de stat ar fi ocupat funcția fără respectarea procedurilor și, în paralel, ar fi fost angajat și la o altă instituție publică, situație pe care o califică drept ilegală, potrivit Digi24.
Miza depășește conflictul personal: Romarm este un grup strategic din industria de apărare, iar acuzațiile vizează direct guvernanța unei companii aflate în subordinea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Miruță spune că a trimis la DNA documente care „ar atesta” că Răzvan Pîrcălăbescu a obținut funcția de director prin „nerespectarea procedurilor legale”.
Ministrul interimar afirmă că, în perioada în care Pîrcălăbescu era director la Romarm, acesta era și angajat la Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), lucru pe care Miruță îl consideră nelegal. În relatarea sa, după ce a fost întrebat despre situație, Pîrcălăbescu și-ar fi dat demisia de la ARICE.
În plus, Miruță susține că selecția pentru conducerea Romarm s-ar fi făcut fără documente justificative în dosar, deși, în mod normal, ar fi necesare acte precum diplomă și dovezi de expertiză. Totodată, el afirmă că Pîrcălăbescu ar fi fost selectat „pe ochi frumoși”, invocând faptul că acesta fusese director de cabinet al ministrului Radu Oprea.
Declarațiile lui Miruță au fost făcute într-un podcast Cotidianul și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. În același context, Miruță a reacționat și la afirmația șefului Romarm potrivit căreia ministrul ar trebui judecat pentru „înaltă trădare”, replicând:
„Nici nu știe să despartă în silabe ce înseamnă asta”
Miruță a legat disputa și de performanța industrială a companiei, afirmând că îl interesează funcționarea industriei de apărare și susținând că, prin programul SAFE, „au mai dezmorțit” unele fabrici din interiorul Romarm, în condițiile în care, în evaluarea sa, în fabricile de armament „plouă și suflă vântul și nu se produce”.
Potrivit Digi24, Răzvan Pîrcălăbescu a fost numit director la Romarm în august 2025, în mandatul lui Radu Miruță (iunie–decembrie 2025).
Recomandate
Republicanii din Camera Reprezentanților au amânat un vot care risca să limiteze puterile de război ale președintelui , după ce liderii GOP nu au mai găsit suficiente voturi pentru a bloca o rezoluție ce l-ar fi obligat pe Donald Trump să retragă SUA din războiul cu Iranul, relatează NPR . Decizia mută confruntarea pe teren procedural și prelungește incertitudinea politică într-un moment în care presiunea asupra administrației crește, inclusiv pe fondul efectelor economice invocate în Congres. Rezoluția, inițiată de democrați, urma să fie supusă votului în Cameră ca „war powers resolution” (mecanism prin care Congresul poate constrânge implicarea militară a președintelui). Însă, pe măsură ce a devenit evident că republicanii nu ar fi avut numărul necesar pentru a o respinge, conducerea partidului a renunțat să mai organizeze votul, împingând calendarul pentru iunie. De ce contează: presiune de reglementare asupra puterilor executive Episodul este un nou semnal că sprijinul din Congres pentru războiul început de Trump „în urmă cu mai mult de două luni” fără aprobare legislativă se erodează, inclusiv în interiorul Partidului Republican. Potrivit materialului, un alt demers similar în Cameră „aproape a trecut” săptămâna trecută, dar a căzut la egalitate, după ce trei republicani au votat atunci în favoarea rezoluției. Democratul Gregory Meeks, inițiatorul rezoluției, a susținut că avea voturile necesare pentru adoptare și a acuzat conducerea republicană că evită deliberat un vot pe care l-ar fi pierdut. Miza legală: pragul de 60 de zile din War Powers Resolution În centrul disputei este War Powers Resolution din 1973 , care prevede că președinții pot angaja SUA într-un conflict militar timp de 60 de zile fără ca legislativul să declare război sau să autorizeze folosirea forței. În articol, unii republicani spun că acest termen a expirat. Republicanul Brian Fitzpatrick a declarat că intenționează să voteze pentru rezoluție, argumentând că „suntem peste 60 de zile” și că, în aceste condiții, Congresul trebuie să voteze. Casa Albă invocă încetarea focului, dar Trump amenință cu noi lovituri Administrația susține că cerințele legii nu se mai aplică din cauza încetării focului cu Iranul. În același timp, Trump a afirmat că, la începutul săptămânii, era „la o oră” distanță de a ordona o nouă lovitură, dar a renunțat după ce aliați din Golf i-ar fi spus că sunt în curs negocieri pentru încheierea războiului. Totuși, Trump a transmis pe rețelele sociale că liderii militari ar trebui să fie pregătiți pentru „un asalt complet, la scară largă” asupra Iranului, dacă nu se ajunge la un acord acceptabil, potrivit articolului. Context economic invocat în Congres: transport maritim și prețul benzinei În Congres, nemulțumirea a crescut pe fondul blocajului din Strâmtoarea Hormuz , care „perturbă transportul maritim global” și ridică prețurile la benzină în SUA, notează materialul. În acest context, democrați au indicat că prețul mediu național al benzinei a urcat la 4,53 dolari. Separat, senatorul republican Thom Tillis a criticat poziția administrației și, potrivit articolului, a spus că ar fi dispus să voteze pentru o autorizație de folosire a forței militare (AUMF), adică un mandat explicit din partea Congresului pentru operațiuni militare. Ce urmează Votul din Cameră a fost împins pentru iunie, iar în Senat republicanii încearcă, la rândul lor, să se asigure că au voturile necesare pentru a respinge o altă rezoluție similară, care a avansat spre vot final după ce patru senatori republicani au susținut-o, iar alți trei au lipsit de la vot, potrivit articolului. Dacă o astfel de rezoluție ar trece de ambele camere, ea ar urma să intre în vigoare fără semnătura președintelui, fiind vorba de o „concurrent resolution”, însă Trump susține și că legea din 1973 ar fi neconstituțională — un amestec care, potrivit materialului, poate împinge conflictul instituțional spre o confruntare juridică privind cine are, în ultimă instanță, autoritatea asupra angajării SUA în conflicte militare. [...]
Disputa politică pe „fondul de rezervă” riscă să blocheze discuția despre reguli și control , după ce premierul interimar Ilie Bolojan a respins acuzațiile senatorului PSD Daniel Zamfir privind „banii împărțiți pe șervețel” și a susținut că episodul invocat ar fi avut loc în perioada în care Ludovic Orban era prim-ministru, potrivit Antena 3 . Bolojan a reacționat după ce Zamfir l-a acuzat că ar fi împărțit, „pe un șervețel și cu un pix”, bani din fondul de rezervă împreună cu frații Micula, în prezența unor funcționari din Ministerul Finanțelor. Premierul interimar a spus că acuzația este „mincinoasă” și că ar fi fost ulterior „corectată” de Zamfir, care ar fi nuanțat formularea la „doar premierul”. „Să ai tupeul să vii să spui că pe vremea actualului premier s-a întâmplat asta, să minți cu nerușinare, așa cum a făcut domnul Zamfir, apoi să vii să corectezi, să spui doar premierul... arată o lipsă totală de răspundere”, a declarat Bolojan. Ce spune Bolojan și de ce contează instituțional În declarațiile citate, Bolojan a legat atacul de o „perioadă” în care, susține el, ar fi fost lansate „pseudo-știri” pentru a acoperi „fuga de răspundere” a PSD, în contextul în care partidul ar fi „dărâmat un guvern din care a făcut parte” și nu și-ar fi asumat guvernarea. El a invocat și un context tehnic: în toamna anului trecut ar fi existat discuții pe fondul unor adrese privind poziția Guvernului față de sentințe legate de o firmă a fraților Micula, iar „colegii” ar fi avut o întâlnire cu persoane care „știau despre ce este vorba”. În acel cadru, spune Bolojan, ar fi fost relatat că alocări de fonduri s-au făcut „pe vremea fostului premier Ludovic Orban”. Acuzațiile lui Zamfir: sume, mecanism și comparații de impact Daniel Zamfir a susținut că ar fi vorba despre „cel mai grav trafic de influență de la Revoluție” și a plasat discuția în 2019, când, potrivit lui, Ludovic Orban ar fi semnat „prioritizarea suspectă” a unor plăți de „peste 230-250 de milioane de euro” către frații Micula, deși „existau atunci mecanisme suficiente” pentru suspendarea plăților. În continuare, Zamfir a afirmat că, după plata ultimei tranșe, frații Micula ar fi invocat recalcularea dobânzilor la raportul „ROBOR-dolar” și ar fi obținut prin procese „300 de milioane de euro”. Senatorul PSD a comparat aceste sume cu investiții publice, afirmând că ar echivala cu „150 de km de autostradă” sau „5 spitale regionale”, respectiv cu „creșterea pensiilor pentru un an de zile”. Tot Zamfir a mai spus că în decembrie 2025 ar fi avut loc o întâlnire convocată pentru a discuta cazul fraților Micula, în cadrul căreia Bolojan ar fi aflat despre presupuse negocieri „directe și netransparente” privind împărțirea banilor din Fondul de rezervă. Ce urmează Materialul nu indică existența unei anchete oficiale sau a unor măsuri instituționale declanșate ca urmare a acuzațiilor. În lipsa unor clarificări formale (documente, verificări sau sesizări), disputa rămâne la nivel de declarații politice, cu potențial de a muta atenția de la întrebarea de fond: cum se alocă și cum se controlează utilizarea fondului de rezervă. [...]
Întârzierea formării unui guvern cu puteri depline riscă să blocheze jaloane din PNRR și să pună în pericol 7,5 miliarde de euro , a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit news.ro . Liderul PNL spune că un Executiv stabil „mai repede” ar reduce complicațiile administrative și ar crește predictibilitatea, inclusiv pentru adoptarea actelor normative necesare. Bolojan a afirmat că președintele Nicușor Dan va face nominalizarea de premier „când consideră de cuviință” sau ar putea convoca noi consultări. În acest context, premierul interimar a insistat că viteza instalării unui guvern stabil contează direct pentru capacitatea statului de a lua decizii. Blocajul decizional și efectul asupra fondurilor europene Șeful Executivului interimar a susținut că, în ultimele luni, aparatul guvernamental „a lăsat-o mai moale” pe fondul insecurității politice, ceea ce ar fi dus la încetinirea activității administrative. În opinia sa, această situație afectează absorbția fondurilor europene și derularea plăților. Bolojan a acuzat că acțiunea declanșată de PSD „cu surle și trâmbițe”, cu câteva luni înainte, a produs demobilizare în administrație. El a explicat că, atunci când nu există o direcție clară și presiune pentru mobilizare, instituțiile încetinesc ritmul. PNRR: jaloane mai greu de bifat fără un guvern cu competențe depline Premierul interimar a arătat că actualul guvern nu poate emite ordonanțe de urgență, ceea ce complică îndeplinirea jaloanelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În timp ce echipele tehnice negociază condițiile, un guvern cu puteri depline ar putea, în unele cazuri, să bifeze rapid un jalon prin ordonanță; altfel, soluția ar trece prin Parlament, cu riscul ca modificările făcute în comisii să „denatureze” acordul cu Comisia Europeană și să nu mai fie recunoscute ca jalon îndeplinit. Miza financiară: nouă legi și riscul de a pierde 7,5 miliarde de euro Bolojan a spus că România are nevoie de „o bună guvernare” care să păstreze echilibrele financiare, invocând angajamentele bugetare și reformele necesare pentru accesarea fondurilor europene. Potrivit lui, fiecare reformă are o pondere de „cel puțin 700 de milioane de euro”, iar dacă „cele nouă legi” necesare nu sunt aprobate în perioada următoare, România poate pierde „7,5 miliarde de euro”. În același mesaj, liderul PNL a declarat că partidul va susține proiectele respective indiferent dacă va fi la guvernare sau în opoziție, argumentând că nu sunt „proiectele unui partid”, ci „proiectele României”. [...]
Ilie Bolojan respinge acuzațiile PSD în cazul fraților Micula și mută disputa în zona răspunderii guvernării , susținând că social-democrații lansează „pseudoștiri” pentru a evita asumarea responsabilității după căderea Executivului, potrivit Mediafax . Premierul interimar spune că PSD ar fi preferat atacurile politice și „informațiile false” în locul unei propuneri „clare” de premier și a unor soluții politice. În acest context, Bolojan afirmă că tema fraților Micula este folosită pentru a alimenta acuzații publice fără bază. „Pentru a acoperi această fugă de răspundere, se creează tot felul de pseudoștiri.” Ce spune Bolojan despre discuțiile invocate în cazul Micula Bolojan afirmă că, în toamna anului trecut, în interiorul Guvernului au existat „discuții tehnice” privind poziția statului român față de sentințe și litigii mai vechi care vizau compania controlată de frații Micula. Potrivit lui, într-o astfel de întâlnire a fost evocată o situație din perioada guvernării conduse de Ludovic Orban . În acest cadru, el acuză PSD că ar fi amestecat perioadele și ar fi atribuit actualei conduceri a Guvernului discuții care ar fi avut loc în alt mandat. „Cineva a povestit că pe vremea fostului premier Ludovic Orban s-au discutat niște fonduri. Să vii acum și să confunzi planurile, să spui că pe vremea actualului premier s-a întâmplat asta, să minți cu nerușinare, este inadmisibil.” Ținta directă: Daniel Zamfir și „nuanțarea” ulterioară Bolojan îl acuză direct pe senatorul PSD Daniel Zamfir că ar fi lansat informații false și că ulterior ar fi încercat să își nuanțeze declarațiile. „După aceea să corectezi și să spui doar «premierul» arată o lipsă totală de răspundere.” În plus, Bolojan afirmă că și informațiile vehiculate despre Alina Gorghiu ar face parte „din același registru al bluffurilor și minciunilor politice”, susținând că astfel de atacuri se întorc împotriva celor care le propagă. [...]
Washingtonul schimbă din nou configurația militară a SUA în Europa , prin trimiterea a încă 5.000 de militari în Polonia, o decizie care vine imediat după ce Pentagonul anunțase reducerea numărului de brigăzi de luptă alocate continentului, potrivit Libertatea . Președintele Donald Trump a confirmat joi dislocarea contingentului suplimentar și a legat explicit decizia de relația sa cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, despre care a spus că l-a susținut și cu care are o „relație de prietenie”. Anunțul a fost făcut pe platforma Truth Social. „Având în vedere alegerea, cu succes, a actualului președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, pe care am fost mândru să-l susțin, și relația noastră cu acesta, am plăcerea să anunț că Statele Unite vor trimite încă 5.000 de soldați în Polonia.” De ce contează: decizia vine după o reducere anunțată de Pentagon Mutarea este notabilă în contextul în care, cu doar două zile înainte, Pentagonul decisese să reducă brigăzile de luptă din Europa de la patru la trei. Reducerea efectivă ar însemna, potrivit informațiilor citate, aproximativ 4.000 de militari americani mai puțin pe continent, revenind la nivelul din 2021. În același material se arată că Trump ia în calcul și relocarea a 5.000 de militari americani din Germania în Polonia, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Berlin și al consolidării parteneriatului americano-polonez. Informația este atribuită publicației The Kyiv Independent, citată de Libertatea. Context: retragere din Germania, implementare în 6–12 luni Pentru Germania, Pentagonul a anunțat oficial pe 1 mai retragerea a aproximativ 5.000 de soldați, cu implementare într-un interval de 6 până la 12 luni. Potrivit articolului, această reducere ar readuce efectivele SUA din Europa la nivelurile anterioare anului 2022, anulând suplimentările decise de administrația Joe Biden după invazia Rusiei în Ucraina. Libertatea mai notează că la baza deciziei ar sta divergențe privind gestionarea războiului din Iran, în contextul criticilor formulate de cancelarul german Friedrich Merz la adresa abordării SUA și al reacției lui Trump, care l-a catalogat pe Merz drept „total ineficient”. [...]
Ministrul de Externe Oana Țoiu respinge ideea unei alegeri între UE și SUA , argumentând că România rămâne „profund pro-europeană” și, în același timp, angajată în parteneriatul transatlantic, într-un context în care tensiunile dintre Uniunea Europeană și administrația americană alimentează dezbateri publice despre direcția de politică externă, potrivit Știrile Pro TV . În interviul acordat jurnalistei Camelia Donțu, Țoiu spune că întrebarea „pro-occidental” versus „pro-european” vine pe fondul folosirii termenului „pro-occidental” în discursurile președintelui Nicușor Dan și al interpretărilor din spațiul public privind „potențiala schimbare a priorităților României”. „Președintele este un președinte profund pro-european, și a clarificat asta de fiecare dată, dar și profund angajat în parteneriatul transatlantic.” De ce contează: mesaj de stabilitate pentru economie și investiții Poziționarea oficială urmărește să reducă riscul de ambiguitate strategică într-o perioadă în care relația UE–SUA este descrisă ca tensionată. Pentru mediul economic, mesajul are relevanță directă: predictibilitatea orientării externe influențează încrederea investitorilor, costurile de finanțare și deciziile de localizare a producției, mai ales în sectoare dependente de comerț și de lanțuri transatlantice. Ministrul afirmă că românii au devenit mai sensibili la această terminologie deoarece apartenența la UE „nu mai pare un lucru de la sine înțeles” și indică dezinformarea drept un risc major pentru proiectul european. „Drumul european tinde să fie pus sub semnul întrebării de amenințările campaniilor de dezinformare. Avem o parte a politicienilor care continuă să atace în continuu proiectul european.” Argumentul economic: integrarea în UE și creșterea nivelului de trai Țoiu susține că transformarea UE într-un „dușman politic” este o greșeală, invocând contribuția integrării europene la modernizarea României și la creșterea economiei. În acest context, ministrul afirmă că România și-a triplat produsul intern brut de la aderarea la UE și că veniturile au ajuns la „o medie de 80% din media europeană”. „Nu putem să ne construim în politică dușmani dintr-o sursă care până la urmă a contribuit direct la modernizarea României, a contribuit direct la creșterea economiei.” Dosare sensibile UE–SUA: taxe comerciale și achiziții de armament Ministrul precizează că România nu ar trebui „forțată” să aleagă între UE și SUA, deoarece „Uniunea Europeană e acasă” iar SUA este „partenerul nostru strategic principal”. Ca exemple de subiecte unde pot apărea diferențe de abordare, Țoiu menționează: taxele comerciale : se declară împotriva introducerii de taxe suplimentare la import-export între piața unică europeană și SUA, pe motiv că schimburile au susținut prosperitatea de ambele părți; achizițiile de armament cu finanțare europeană : susține prioritatea pentru industria europeană de apărare când sunt folosite fonduri europene, dar spune că nu poate exista, în acest moment, un „monopol” european, invocând subfinanțările din trecut; în paralel, afirmă că România trebuie să investească mai mult în propria industrie de apărare și că parteneriatul cu SUA rămâne util și în acest sector. [...]
