Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul interimar al Apărării Radu Miruță acuză o numire „cu încălcarea legii” la Romarm, susținând că directorul companiei de stat ar fi ocupat funcția fără respectarea procedurilor și, în paralel, ar fi fost angajat și la o altă instituție publică, situație pe care o califică drept ilegală, potrivit Digi24.
Miza depășește conflictul personal: Romarm este un grup strategic din industria de apărare, iar acuzațiile vizează direct guvernanța unei companii aflate în subordinea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Miruță spune că a trimis la DNA documente care „ar atesta” că Răzvan Pîrcălăbescu a obținut funcția de director prin „nerespectarea procedurilor legale”.
Ministrul interimar afirmă că, în perioada în care Pîrcălăbescu era director la Romarm, acesta era și angajat la Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), lucru pe care Miruță îl consideră nelegal. În relatarea sa, după ce a fost întrebat despre situație, Pîrcălăbescu și-ar fi dat demisia de la ARICE.
În plus, Miruță susține că selecția pentru conducerea Romarm s-ar fi făcut fără documente justificative în dosar, deși, în mod normal, ar fi necesare acte precum diplomă și dovezi de expertiză. Totodată, el afirmă că Pîrcălăbescu ar fi fost selectat „pe ochi frumoși”, invocând faptul că acesta fusese director de cabinet al ministrului Radu Oprea.
Declarațiile lui Miruță au fost făcute într-un podcast Cotidianul și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. În același context, Miruță a reacționat și la afirmația șefului Romarm potrivit căreia ministrul ar trebui judecat pentru „înaltă trădare”, replicând:
„Nici nu știe să despartă în silabe ce înseamnă asta”
Miruță a legat disputa și de performanța industrială a companiei, afirmând că îl interesează funcționarea industriei de apărare și susținând că, prin programul SAFE, „au mai dezmorțit” unele fabrici din interiorul Romarm, în condițiile în care, în evaluarea sa, în fabricile de armament „plouă și suflă vântul și nu se produce”.
Potrivit Digi24, Răzvan Pîrcălăbescu a fost numit director la Romarm în august 2025, în mandatul lui Radu Miruță (iunie–decembrie 2025).
Recomandate
PSD ar alimenta „scenarii” pentru a-și ține în frâu tensiunile interne după ieșirea de la guvernare , susține ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), într-o intervenție citată de HotNews . Miza imediată este una operațională: incertitudinea prelungită lovește în aparatul politic și administrativ al partidului, inclusiv în rândul numiților în funcții, pe fondul negocierilor pentru o nouă formulă de guvernare. Ce spune ministrul USR despre „scenariile” PSD Miruță afirmă că retragerea PSD din Guvern a generat nemulțumiri în partid, iar conducerea centrală ar încerca să detensioneze situația cu promisiuni că „se va rezolva în curând”. În acest context, el susține că PSD „își generează potențiale scenarii doar pentru a hrăni țipetele din teritoriu”. În intervenția de la Euronews, ministrul a descris presiunea resimțită de persoane din zona administrativă a partidului, care ar fi fost îndemnate să demisioneze cu mesajul că vor reveni rapid: „Li s-a spus, dați-vă demisia, că în două-trei zile, săptămâna viitoare, veniți înapoi.” Miruță a invocat și efectele concrete ale acestei incertitudini asupra celor vizați (chirie în București, mutarea copiilor la școală), care ar fi început să ceară explicații conducerii de partid. Negocierile de la Cotroceni și blocajul politic În plan instituțional, președintele Nicușor Dan i-a convocat luni, de la ora 9, pe liderii fostei coaliții la o nouă rundă de discuții. În paralel, HotNews a publicat o analiză despre „ ultimele calcule și variantele de lucru de la Cotroceni ”, disponibilă aici: HotNews . Întrebat dacă USR a blocat o înțelegere PSD–PNL pentru o soluție de guvernare, Miruță a respins ideea și a susținut că, din cunoștințele sale, PNL nu ar fi votat un guvern PSD. Acuzația de „ipocrizie” și mesajul către PSD Ministrul interimar al Apărării a acuzat PSD de „ipocrizie fantastică” pentru criticile la adresa guvernului după ieșirea de la putere, argumentând că partidul a fost parte a executivului și a avut „cea mai mare putere de tracțiune” în „Guvernul Bolojan”, prin ponderea politică. În esență, mesajul lui Miruță este că PSD încearcă să gestioneze costurile interne ale retragerii de la guvernare prin semnale publice de „revenire” sau „rezolvare rapidă”, într-un moment în care negocierile pentru o nouă majoritate sunt încă în desfășurare. [...]
Decizia Tribunalului București, executorie imediat, schimbă raportul de putere în PNL , după ce instanța a dat câștig de cauză contestatarilor conducerii lui Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Hotărârea pronunțată pe 8 iulie nu este definitivă, dar este executorie, ceea ce înseamnă că se aplică de îndată. Miza este una de reglementare internă cu efect direct asupra conducerii partidului: instanța a analizat disputa privind modificările de statut și efectele lor juridice, iar consecința imediată este întărirea poziției aripii Veștea–Gorghiu în partid. De ce contează: statutul, între decizie internă și efect juridic În fața instanței, cele două tabere din PNL au susținut că își bazează argumentele pe Statutul partidului. În centrul litigiului a fost întrebarea când produc efecte juridice modificările statutare. Cei 18 contestatari liberali au argumentat că modificările statutare ale unui partid politic nu produc efecte juridice înainte de: încuviințarea lor de către Tribunalul București și publicarea hotărârii definitive în Monitorul Oficial. Ce urmează Hotărârea nu este definitivă, deci poate fi contestată mai departe, însă caracterul executoriu face ca efectele să se vadă imediat în funcționarea și echilibrul de putere din conducerea PNL, în condițiile în care tabăra Veștea–Gorghiu iese întărită din această etapă a disputei. [...]
PSD își retrage sprijinul parlamentar pentru agenda guvernării , iar mesajul transmis la consultările de la Cotroceni către PNL și USR este că partidul „este în opoziție”, potrivit Agerpres . Poziționarea anunțată de Sorin Grindeanu ridică miza negocierilor pe proiecte-cheie, inclusiv cele legate de PNRR și de legea salarizării, într-un moment în care liderul PSD invocă presiuni economice în creștere. Grindeanu a susținut că, la consultările de luni de la Palatul Cotroceni, nu a văzut „nicio preocupare” din partea unor participanți pentru teme precum „creșterea exponențială a șomajului” și „un val fără precedent de falimente în rândul firmelor românești, peste 70 de cazuri pe zi”. El a mai afirmat că România „se împrumută cu aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul împrumuturilor este „cu 25 de miliarde de lei mai mult decât în anul 2024”. Miza imediată: voturile PSD în Parlament și condițiile puse pe PNRR Președintele PSD a criticat strategia premierului demis Ilie Bolojan, pe care o descrie ca încercarea de a „guverna prin intermediul Parlamentului” și de a pune presiune pe voturile PSD, calificând-o drept „complet greșită”. În același context, Grindeanu a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR „drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Ca exemplu, liderul PSD a indicat un posibil demers legislativ pe tema integrității în funcția publică, afirmând că partidul este „total împotrivă” ca Dominic Fritz „să-și rezolve problemele de integritate prin modificarea legii” și că PSD nu va accepta introducerea în grupul de lucru a unor texte care „să rezolve problemele personale” ale lui Fritz, Clotilde Armand și ale „altor USR-iști condamnați definitiv de Înalta Curte”. Legea salarizării: PSD spune că nu o votează fără transparență și consultare reală Grindeanu a anunțat că PSD nu va vota „pur și simplu” o lege a salarizării care „nici astăzi nu este pusă în transparență” și pentru care consultarea cu sindicatele și patronatele ar fi fost „un simulacru”. El a precizat că PSD urmează să se întâlnească luni cu confederațiile sindicale și miercuri cu patronatele, invocând importanța subiectului. Totodată, Grindeanu a reamintit că, în perioada guvernării conduse de Nicolae Ciucă, jalonul din PNRR privind legea salarizării ar fi fost mutat „din cererea 3 de plată în cererea 6”, pe motiv că miniștrii de finanțe ai PNL ar fi spus că nu există bani pentru implementare. Avertisment pe privatizări și „digitalizare cu dedicație” În final, liderul PSD a avertizat PNL și USR să nu folosească PNRR pentru „a privatiza în mod netransparent și la super discount companiile românești profitabile” sau pentru „o așa-zisă digitalizare cu dedicație pentru un anumit concern străin”, pe care le-a calificat drept „inacceptabile” pentru PSD. Consultările au avut loc luni dimineața, la Cotroceni, unde liderii fostei coaliții de guvernare s-au întâlnit cu președintele Nicușor Dan. [...]
Blocajul de la Cotroceni prelungește incertitudinea guvernării , iar miza imediată este dacă fostele partide de coaliție pot reconstrui rapid o majoritate după demiterea premierului Ilie Bolojan , într-un context în care președintele Nicușor Dan este acuzat că și-a slăbit propria poziție de negociere, potrivit HotNews . Luni este descrisă drept „încă o zi de criză”, cu partidele fostei coaliții chemate la Cotroceni pentru a relua discuțiile și a încerca să ajungă la un acord pentru formarea unui nou guvern. În paralel, articolul indică existența unor „semne” care ar fi prevestit criza politică. De ce contează: divergențe pe economie și reorganizare administrativă Un punct central al tensiunilor, conform publicației, este că ideile economice și de reorganizare administrativă susținute de președinte diferă de cele ale premierului. În acest cadru, negocierile pentru un nou executiv nu sunt doar despre nume și majorități, ci și despre direcția politicilor publice. Cum s-a ajuns aici: ruptura Dan–Bolojan și efectul politic HotNews notează că, „de peste două luni”, mutările președintelui au fost considerate „inexplicabile” pentru mulți. Sunt menționate 69 de zile de la momentul în care Ilie Bolojan a fost demis prin votul PSD și AUR, episod descris ca având loc pe fondul unei „aparente retrageri în neutralitate” a lui Nicușor Dan. Președintelui i se reproșează două lucruri: abandonarea premierului pe care și l-ar fi ales încă din campania electorală și o „pactizare cu PSD”. Publicația ridică întrebarea cum s-a deteriorat relația dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan și susține că semnele nu sunt recente, ci ar fi apărut „imediat după ce Ilie Bolojan a ajuns la Palatul Victoria”. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare în fragmentul disponibil despre opțiunile concrete sau despre conținutul „planului Bolojan”, rămâne de urmărit dacă întâlnirea de la Cotroceni produce un acord politic pentru un nou guvern și dacă președintele poate evita, în negocieri, efectul de „bumerang” descris de publicație. [...]
Negocierile pentru guvern și buget intră într-o zonă de risc, pe fondul atacurilor reciproce între PSD, PNL și USR , înaintea discuțiilor programate luni cu președintele Nicușor Dan , potrivit HotNews . Miza imediată este funcționarea executivului și execuția bugetară, într-un moment în care partidele vorbesc inclusiv despre scenariul alegerilor anticipate. HotNews a discutat cu trei reprezentanți ai partidelor: Romeo Lungu (PSD, vicepreședinte, deputat la al doilea mandat, propus pentru funcția de ministru al Dezvoltării în cabinetul lui Adrian Veștea), Alexandru Muraru (PNL, deputat și lider PNL Iași) și Iulian Lorincz (USR, deputat). Publicația precizează că le-a adresat aceleași cinci întrebări, iar răspunsurile au vizat compromisurile posibile și alternativele de guvernare. Ce cere PSD: oprirea „negocierilor prin conferințe de presă” și decizie rapidă În răspunsul citat de HotNews la întrebarea despre „flexibilizarea” celorlalte partide, Romeo Lungu (PSD) pune accent pe urgența formării unui guvern și pe consecințele întârzierilor pentru buget și reforme. „Să înceteze negocierile purtate prin conferințe de presă și să ia o decizie. România are nevoie de un guvern, de un buget executat și de reforme asumate. Nimeni nu câștigă dacă fiecare zi aduce o altă condiție sau o altă formulă de guvernare.” De ce contează: presiune pe guvernare și pe execuția bugetară Dincolo de schimbul de acuzații, punctul sensibil rămâne blocajul decizional: fără o formulă de guvern stabilă, riscurile se mută rapid în zona administrării curente a statului, inclusiv în ceea ce privește execuția bugetară și asumarea reformelor, așa cum indică și poziția exprimată de PSD în interviu. Informațiile disponibile în fragmentul furnizat nu includ detalii complete despre pozițiile PNL și USR sau despre condițiile concrete ale fiecărei părți; articolul HotNews menționează însă că atacurile reciproce continuă și că discuțiile includ și varianta alegerilor anticipate. [...]
PSD condiționează sprijinul parlamentar pentru proiecte din PNRR , ceea ce poate complica adoptarea rapidă a unor măsuri într-un moment în care România nu are încă un guvern cu puteri depline, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat luni, după consultările de la Palatul Cotroceni privind desemnarea unui nou premier, că partidul „este în opoziție” și nu deține „nicio funcție în guvern”. În acest context, liderul social-democraților a respins ideea că Executivul s-ar putea baza pe voturile PSD pentru a continua guvernarea prin Parlament. „PSD este în opoziție. Poate au uitat sau poate n-au înțeles exact cum stau lucrurile. PSD nu ocupă în acest moment nicio funcție în guvern.” PNRR, linie roșie: PSD acuză „paravan mediatic” și anunță veto pe unele modificări Grindeanu a criticat intenția Guvernului de a folosi PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) ca argument pentru inițiative pe care PSD le consideră motivate politic și a spus că partidul nu poate accepta folosirea acestuia „drept paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Totodată, el a indicat că PSD se opune unor modificări care ar putea fi introduse în jalonul privind integritatea în funcția publică (jaloanele sunt ținte asumate în PNRR, de îndeplinirea cărora depinde derularea planului). „Strategia domnului prim-ministru Bolojan demis de a continua să guverneze prin intermediul Parlamentului și punând presiune pe voturile PSD este una complet greșită.” Legea salarizării, respinsă în forma actuală Liderul PSD a mai anunțat că partidul nu va vota o nouă lege a salarizării „în forma actuală”, invocând lipsa unei prezentări publice a proiectului și un dialog insuficient cu sindicatele și patronatele. În același registru, Grindeanu a avertizat PNL și USR să nu folosească PNRR pentru privatizări „netransparente” ale companiilor românești profitabile sau pentru o „digitalizare cu dedicație” pentru un anumit concern străin, pe care PSD le consideră inacceptabile. Context politic: consultări fără consens și incertitudine privind un guvern „cu puteri depline” Mediafax notează că întâlnirea dintre Nicușor Dan și liderii din fosta coaliție a fost mai calmă decât de obicei, însă nu există consens până acum, iar președintele Dan nu crede că în iulie România va avea un guvern cu puteri depline. În acest cadru, poziția PSD de a nu oferi sprijin „necondiționat” pe proiecte legate de PNRR și pe legea salarizării ridică miza negocierilor parlamentare din perioada următoare. [...]
