Știri
Știri din categoria Politică
Administrația Trump pare să evite o confruntare directă cu Beijingul în ancheta anunțată de președinte privind un presupus „mușamalizări” ale interferenței Chinei în alegerile prezidențiale din 2020, într-un moment în care Casa Albă mizează pe relansarea dialogului la vârf cu Xi Jinping, potrivit Politico.
Donald Trump a spus, într-un discurs de joi, că a ordonat FBI, CIA, Departamentului de Justiție și Biroului Directorului Informațiilor Naționale (ODNI) să investigheze ceea ce el numește o acoperire oficială a activităților Chinei. Până acum, însă, nu există indicii publice că Beijingul ar fi o țintă explicită a investigației sau a altor demersuri conexe.
Departamentul de Justiție a transmis că „pune în aplicare directiva președintelui”, dar a refuzat să precizeze dacă ancheta va include și presupusa ingerință chineză. FBI, ODNI și CIA nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, conform aceleiași surse.
Consilierul comercial al Casei Albe, Peter Navarro, le-a spus reporterilor vineri că „nu este o poveste despre China” și că investigațiile vor viza „actori rău-intenționați interni” care ar fi subminat integritatea alegerilor. Casa Albă nu a indicat dacă intenționează să urmărească Beijingul pentru infracțiunile pe care Trump le invocă.
Democrații folosesc această lipsă de acțiune împotriva Chinei ca argument că miza reală ar fi sancționarea unor adversari politici percepuți din comunitatea de informații. Ro Khanna, membru democrat din California și lider al opoziției în Comisia specială a Camerei Reprezentanților pentru China, a acuzat că Trump „folosește China pentru un scop politic”, nu pentru a ridica „preocupări reale de securitate națională”.
Episodul vine pe fondul eforturilor lui Trump de a încălzi relațiile cu Xi Jinping după un an de dispute comerciale și tarifare. Cei doi lideri s-au întâlnit în mai, iar Trump a vorbit la întoarcere despre acorduri pentru produse agricole și avioane Boeing. Următoarea întâlnire este programată pentru septembrie, la Washington; Casa Albă a spus că summitul „continuă conform planului”, fără să indice dacă subiectul acuzațiilor va fi pe agendă.
Un diplomat asiatic din Washington, citat anonim, a spus că Beijingul nu pare deosebit de iritat: China „respinge dur în cuvinte”, dar rămâne deschisă discuțiilor, iar episodul este „zgomot” care nu ar urma să rupă summitul din septembrie.
Potrivit Politico, afirmațiile lui Trump despre subminarea alegerilor de către China au fost respinse în mod repetat de investigații ale unor agenții americane, inclusiv Cybersecurity and Infrastructure Security Agency (CISA) și FBI. Comunitatea de informații a concluzionat în 2021 că China „a luat în calcul, dar nu a desfășurat” operațiuni de influențare a alegerilor, deoarece nu favoriza nici pe Trump, nici pe Joe Biden.
De partea chineză, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a calificat declarațiile lui Trump drept „acuzație falsă și calomnie gravă”, fără să sugereze o deteriorare majoră a relației bilaterale; ambasada Chinei la Washington a refuzat comentarii suplimentare.
În Congres, Khanna a spus că va direcționa comisia pentru China să investigheze afirmațiile lui Trump „acum sau când va fi în majoritate”, în timp ce unii republicani cer administrației să analizeze mai atent influența Chinei asupra alegerilor. Senatorul Todd Young a susținut că guvernul trebuie să înțeleagă și să perturbe mai bine planurile Partidului Comunist Chinez.
Separat, voci republicane critice față de China au semnalat o contradicție între acuzațiile de ingerință și apropierea diplomatică de Beijing, invocând inclusiv decizii precum menținerea controlului ByteDance asupra algoritmului TikTok, vânzarea de cipuri avansate de inteligență artificială către China și revocarea unui ordin de urgență legat de Hong Kong, potrivit Politico.
Trump a susținut că Beijingul ar fi realizat „cel mai mare compromis al datelor electorale din istorie”, inclusiv prin producerea de „buletine ilegale” pentru Joe Biden, ca represalii pentru politica sa comercială agresivă față de China. Un fost oficial al Consiliului Național de Securitate, Dennis Wilder, a spus că, în lipsa unei dovezi decisive, este „foarte puțin probabil” ca această linie de acuzații să ducă undeva.
Recomandate
Refuzul Ursulei von der Leyen de a merge la finala Cupei Mondiale FIFA reduce o rară fereastră de „diplomație de culise” cu Donald Trump , într-un moment în care relația UE–SUA rămâne sensibilă pe mai multe dosare. Potrivit Politico , președinta Comisiei Europene a respins invitația la meciul decisiv, invocând motive de agendă. Finala Cupei Mondiale masculine, Spania–Argentina, are loc duminică în New Jersey (SUA). În tribune sunt așteptați președintele american Donald Trump, premierul Spaniei Pedro Sánchez și regele Felipe al VI-lea al Spaniei, însă șefa executivului european nu va participa, deși evenimentul ar fi putut facilita o întâlnire informală cu liderul de la Casa Albă. „Președinta a primit o invitație la finala Cupei Mondiale, dar, din motive ce țin de agendă, nu va merge”, a declarat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șef a Comisiei Europene. Context: agendă externă și dosare economice la Bruxelles În aceeași perioadă, von der Leyen a fost la Kiev , pentru a arăta sprijinul UE pentru Ucraina în fața Rusiei, și la Paris, la festivitățile de Ziua Națională a Franței. Luni, ea urmează să se întâlnească la Bruxelles cu fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, pentru discuții despre competitivitatea europeană — un subiect cu implicații directe pentru politica industrială și poziționarea economică a UE. Cine mai lipsește și ce semnal rămâne Politico notează și o altă absență notabilă: președintele Argentinei, Javier Milei, este așteptat să nu vină, preferând să urmărească meciul de acasă, din motive „superstițioase”. Înaintea semifinalei Franța–Spania, von der Leyen a publicat o fotografie în care ține o minge de fotbal și a scris că, indiferent de câștigătoare, „o echipă europeană puternică va fi în finală”; Spania s-a impus cu 2-0. [...]
Președintele Volodimir Zelenski ia în calcul schimbarea conducerii armatei , pe fondul protestelor interne declanșate de remanierea de la Apărare, potrivit Meduza , care citează o relatare Financial Times și informații confirmate din cercul administrației prezidențiale ucrainene. Miza imediată este una operațională: o eventuală înlocuire a comandantului-șef al Forțelor Armate, generalul Oleksandr Sîrski , fără perturbarea apărării pe linia frontului. Potrivit Financial Times (care invocă o sursă de rang înalt din administrația ucraineană), Zelenski urmează să se întâlnească în acest weekend cu comandanți militari pentru a le asculta evaluările privind situația de pe front și pentru discuții cu potențiali candidați la conducerea armatei. Sursa citată de FT susține că Zelenski ar fi pregătit să-l retragă pe Sîrski dacă identifică un comandant care poate asigura o „tranziție lină” a conducerii trupelor, fără a afecta apărarea Ucrainei. Protestele, factor de presiune pentru o decizie rapidă Meduza notează, într-o actualizare, că biroul președintelui „ia în serios” varianta demiterii lui Sîrski dacă protestele continuă, potrivit unui interlocutor apropiat administrației. Acesta afirmă că în anturajul lui Zelenski nu se așteptau la un asemenea ecou public după schimbarea ministrului Apărării și că protestatarii au două cereri principale: revenirea lui Mihail Fedorov la Apărare și demiterea lui Sîrski. Conform aceleiași surse, revenirea lui Fedorov este „extrem de puțin probabilă”, în timp ce în cazul lui Sîrski „e altceva”, iar o demitere este „destul de probabilă”. Interlocutorul Meduza mai spune că, în seara de 17 iulie, Zelenski a discutat cu mai mulți comandanți de brigadă, descriind aceste contacte drept „probe” neoficiale pentru o posibilă schimbare la vârf. Critici din interiorul sistemului de apărare Un oficial de rang înalt din Ministerul ucrainean al Apărării a declarat pentru Financial Times că problema lui Sîrski ar fi incapacitatea de a formula o viziune convingătoare despre cum poate Ucraina să câștige războiul. „Una dintre probleme este că Sîrski nu are o înțelegere a modului în care va câștiga. Teoria lui despre victorie se reduce la a rezista cât mai mult și a mobiliza mai mulți oameni.” Contextul politic: căderea guvernului și schimbarea ministrului Apărării Zelenski a anunțat pe 12 iulie demiterea premierului Iulia Sviridenko, ceea ce a însemnat automat demisia întregului cabinet. Rada Supremă a aprobat demisia guvernului pe 14 iulie, iar a doua zi a devenit public faptul că Mihail Fedorov nu va fi reconfirmat ca ministru al Apărării și nu va intra în noul cabinet. Decizia a declanșat proteste în mai multe orașe. Pe 17 iulie, la Kiev au participat, potrivit estimărilor Interfax-Ucraina citate de Meduza, aproximativ 10.000 de persoane. Fedorov a declarat jurnaliștilor că Sîrski ar fi insistat pentru demiterea sa și a susținut că, în opinia lui, cel care ar trebui demis este chiar comandantul-șef al armatei. [...]
Schimbul de replici dintre USR și PSD mută discuția despre PNRR în registru simbolic, fără clarificări pe investiții , după ce senatorul USR Cristian Ghinea a ironizat o fotografie cu doi foști miniștri PSD pe Muntele Athos, potrivit Adevărul . Ghinea a comentat pe Facebook o imagine în care apar Alexandru Rogobete (fost ministru al Sănătății) și Bogdan Ivan (fost ministru al Energiei), aflați la Athos. În postarea sa, senatorul USR a legat episodul de investițiile din PNRR, susținând că „acum este prea târziu” și întrebând retoric „cum îi explic copilului meu ce fac bărbații aceștia aici?”. Răspunsul lui Rogobete: „problema nu este fotografia” Alexandru Rogobete i-a răspuns public lui Ghinea, afirmând că gestul surprins în fotografie arată „respect față de un bătrân care și-a dedicat viața credinței” și că „imaginația” lui Ghinea, nu fotografia, ar fi „adevărata problemă”. În mesajul său, fostul ministru îl invită pe senatorul USR să meargă la Athos pentru câteva zile și să discute cu monahii, susținând că o astfel de experiență ar însemna „mai multă omenie decât multe discursuri”. „Domnule Ghinea, dacă o fotografie cu un om care ține de mână un călugăr pe Muntele Athos v-a provocat atâta imaginație, poate problema nu este fotografia.” Context: vizita la Athos și mesajul public al foștilor miniștri Conform publicației, Rogobete și Ivan au vizitat Muntele Athos vineri, 17 iulie, unde s-au întâlnit cu părintele Gheronda Gheorghe Vatopedinu. Rogobete a descris vizita ca pe un prilej de reflecție și introspecție și a spus că s-a rugat „pentru sănătatea noastră, a tuturor”, pentru familii aflate în încercări, pentru bolnavi și pentru medici. În lipsa unor detalii suplimentare despre proiecte sau termene PNRR în acest schimb de mesaje, disputa rămâne, deocamdată, la nivel de poziționare publică și atacuri simbolice, nu de clarificare a responsabilităților sau a stadiului investițiilor invocate de Ghinea. [...]
Sorin Grindeanu deschide ușa unei formule de guvernare cu AUR, dar condiționează orice discuție de poziționarea partidului pe sancțiunile împotriva Rusiei și pe războiul din Ucraina , potrivit Adevărul . Schimbarea de ton vine în plin blocaj al negocierilor pentru o majoritate parlamentară, cu miza strângerii celor 233 de voturi necesare învestirii unui nou guvern. Liderul PSD și propunerea partidului pentru funcția de prim-ministru a spus la Antena 3 că este optimist că poate obține sprijinul necesar până la finalul lunii august, fără să detalieze însă strategia. În același timp, a indicat că o eventuală colaborare cu AUR ar depinde de clarificări pe zona de politică externă, unde spune că există divergențe majore. „Niște lucruri care țin de sancțiuni la adresa Rusiei sau chestiuni legate de Ucraina, pe care în acest moment, din perspectiva mea, AUR nu le-a clarificat. Ba chiar din contra. Intră în contradicție cu ceea ce susține PSD-ul, și Uniunea Europeană, și NATO.” Reacția AUR: partidul spune că nu e invitat la discuții AUR a respins ideea că ar avea ceva de „clarificat” în raport cu PSD. Ștefăniță Avramescu, reprezentant al partidului, a susținut că formațiunea nu este invitată la discuțiile privind ieșirea din blocaj și că, în aceste condiții, „nu avem noi ce să spunem”. Context: negocieri pentru majoritate și semnal de la Washington În paralel, președintele Nicușor Dan a transmis că nu va fixa un termen pentru desemnarea viitorului premier și va aștepta un acord între partide privind majoritatea parlamentară. Tot joi, ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , a transmis un mesaj de încredere în instituțiile românești: „Contăm pe instituțiile din România să găsească soluția.” Consultările dintre președinte și liderii partidelor parlamentare urmează să continue, în încercarea de a contura o majoritate care să susțină viitorul executiv. Pentru PSD, condiționarea explicită a unei posibile colaborări cu AUR de teme precum sancțiunile contra Rusiei și Ucraina ridică miza negocierilor dincolo de aritmetica parlamentară, spre compatibilitatea cu liniile UE și NATO. [...]
Oana Gheorghiu respinge ideea unei contestări interne a lui Ilie Bolojan în PNL , spunând că nu a perceput, în partid, o dorință de a-l împinge să plece, iar inițiativa lui Alin Tișe de a lansa o „Platformă Liberal-Conservatoare” ar avea șanse reduse, potrivit news.ro . Miza, în lectura ei, este dacă există în PNL o masă critică dispusă să schimbe direcția votată la congres, orientată spre „reformă” și „schimbare”. Platforma lui Alin Tișe, văzută ca un „test” fără bază solidă Invitată vineri seară la B1 TV, Oana Gheorghiu a spus că demersul președintelui Consiliului Județean Cluj ar fi, mai degrabă, o încercare de a măsura dacă există „o nișă sau o majoritate” în partid care să se alinieze unei zone liberal-conservatoare. În opinia ei, o astfel de susținere nu ar exista, invocând votul de la congres pentru direcția de reformă. Pe componenta juridică, Gheorghiu afirmă că nu vede o procedură legală pentru „înregistrarea” unei astfel de platforme în interiorul partidului și că, dacă totuși se va încerca, „va decide din nou justiția”. Mesaj de stabilitate: sprijin pentru Bolojan și atragerea de noi membri Gheorghiu, fostă activistă și fondatoare a Asociației „Dăruiește Viață”, susține că PNL nu a mai avut „de multă vreme” un „lider adevărat” înainte de Ilie Bolojan și că partidul „a ajuns mai sus decât a fost de mulți ani”, pe fondul acestui leadership. „Eu nu am simțit între cei pe care eu i-am văzut și i-am cunoscut în acest puțin timp de când sunt membră a PNL vreo dorință de a-l face pe Ilie Bolojan să plece, dimpotrivă.” Ea mai afirmă că intrarea sa în PNL ar fi încurajat și alți oameni să ia în calcul înscrierea în partid, pe ideea de a „contribui la binele acestei țări”, argumentând că publicul are nevoie de partide „în care să creadă”. Contextul tensiunii interne Alin Tișe a declarat joi că nu se simte reprezentat de „greii” partidului, pe care îi acuză că „confundă încăpățânarea cu forța și orgoliul cu leadershipul”, și a anunțat lansarea unei Platforme Liberal-Conservatoare în interiorul PNL. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu critică public etichetările politice , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre o „sectă” care îl susține pe Ilie Bolojan , potrivit news.ro . Miza declarațiilor este tensiunea dintre PSD și susținătorii unui lider politic, cu efect direct asupra climatului de dezbatere publică și a modului în care sunt tratați cetățenii care își exprimă opiniile. Gheorghiu, vicepremier interimar și „proaspăt membru” al PNL, a spus că este „trist” ca președintele unui partid și, în același timp, președintele Camerei Deputaților să numească „sectanți” „niște români care îndrăznesc să aibă altă opinie”. Ea a calificat acest tip de discurs drept „nepermis pentru un politician cu experiența” lui Grindeanu. Reacția Oanei Gheorghiu: dreptul la opinie și acuzația de „amenințare” În intervenția de vineri seară la B1 TV, Oana Gheorghiu a insistat că susținătorii lui Ilie Bolojan „au dreptul” să creadă „într-un alt om” și să își exprime public opțiunea, inclusiv pe rețelele sociale. În același timp, a afirmat că nu înțelege de ce acești oameni „trebuie să fie etichetați” și „practic amenințați” că vor deveni „subiectul unei lupte” duse de PSD. „Cred că este trist că preşedintele unui partid şi în acelaşi timp preşedintele Camerei Deputaţilor numeşte sectanţi nişte români care îndrăznesc să aibă altă opinie decât cea a domnului Grindeanu.” Ea a mai spus că nu înțelege „de ce se luptă PSD cu oamenii” și a adăugat că „PSD a ales o cale”, iar „nu e nimeni vinovat pentru calea pe care a ales-o PSD”. Ce a spus Sorin Grindeanu despre susținătorii lui Ilie Bolojan Declarațiile Oanei Gheorghiu vin după un interviu acordat de Sorin Grindeanu joi, la Antena 3, în care acesta a afirmat: „Nu am cum să nu mă revolt când văd că această sectă, pentru că efectiv este o sectă, continuă să aplaude politicile economice proaste ale lui Ilie Bolojan dintr-un singur motiv, de a fi împotriva PSD-ului.” Anterior, Grindeanu a mai spus că se va bate „pe tot terenul” cu „hashtagii ăștia”, „oriunde este nevoie”, deoarece „pare că este o pestă care a cuprins România”. Context politic: Guvernul „lucrează” fără a răspunde atacurilor Oana Gheorghiu a plasat disputa și în logica relațiilor recente dintre PNL și PSD, afirmând că, la fel ca în perioada în care cele două partide erau în coaliție și PNL nu răspundea atacurilor PSD, „și acum Guvernul lucrează”, fără a răspunde acestor critici. [...]
