Știri
Știri din categoria Politică
România respinge acuzațiile Iranului și afirmă că nu este parte a conflictului, după ce autoritățile de la Teheran au avertizat că folosirea bazelor militare românești de către Statele Unite ar putea fi considerată o participare la „agresiune militară”. Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis luni, 16 martie 2026, că infrastructura militară din România are rol strict defensiv și este utilizată în baza unor acorduri bilaterale existente de aproape două decenii.
Reacția vine după ce purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a avertizat că dacă România ar permite Statelor Unite să folosească bazele sale pentru atacuri împotriva Iranului, acest lucru ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva statului iranian. Declarația apare în contextul războiului izbucnit pe 28 februarie între Iran și forțe susținute de Israel și Statele Unite.
În replică, Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, a subliniat că relația militară dintre România și SUA are un cadru legal stabilit prin acordul bilateral semnat în 2006. Documentul permite Statelor Unite să utilizeze anumite baze militare de pe teritoriul României în mod continuu, în scopuri de securitate și apărare.
Oficialii români au explicat că România găzduiește de peste zece ani capabilități de apărare antirachetă destinate contracarării amenințărilor din afara spațiului euro-atlantic. Potrivit comunicatului MAE, aceste sisteme sunt utilizate exclusiv în scop defensiv și în conformitate cu prevederile Cartei Organizației Națiunilor Unite.
În același timp, diplomația română a reiterat că țara nu participă la conflictul din Orientul Mijlociu și susține soluțiile diplomatice pentru reducerea tensiunilor. Ministerul a condamnat însă atacurile lansate de Iran împotriva unor state din regiunea Golfului și a cerut autorităților de la Teheran să înceteze acțiunile militare care pun în pericol vieți omenești și destabilizează securitatea globală.
Subiectul a fost analizat și în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată pe 11 martie de președintele Nicușor Dan. În urma discuțiilor, România a acceptat solicitarea Statelor Unite de a disloca temporar echipamente militare și avioane cisternă pentru realimentare în zbor, destinate sprijinirii operațiunilor din Orientul Mijlociu. Primele astfel de aeronave au ajuns deja la Baza 90 Transport Aerian Otopeni și urmează să fie transferate la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.
Autoritățile române susțin că aceste echipamente sunt „non-cinetice”, adică nu sunt dotate cu armament propriu, și că rolul lor principal este logistic. Potrivit declarațiilor oficiale, măsura ar contribui la consolidarea securității României și la cooperarea militară cu aliații NATO.
Recomandate
România își revendică rolul de „punte” între UE și SUA într-un moment în care relația dintre cele două blocuri este tensionată, iar miza pentru București este să-și consolideze profilul strategic fără să iasă de pe linia europeană, potrivit Mediafax . Ministra de Externe, Oana Țoiu , susține că România „nu trebuie să aleagă” între Uniunea Europeană și Statele Unite și că poate funcționa ca „ancoră” a relației transatlantice. Țoiu a declarat la Euronews România că relația România–SUA este „într-un moment bun”, în timp ce relația UE–SUA traversează „un moment complicat”. În această logică, Bucureștiul ar fi „una dintre cele 4-5-6 țări” care sunt simultan „profund europene” și relevante pentru legătura transatlantică. De ce contează: poziționare strategică cu efecte în energie și securitate Mesajul ministrului este că România încearcă să transforme o fereastră diplomatică într-un avantaj practic, inclusiv în dosare economice și de securitate. Țoiu afirmă că relația cu Washingtonul se bazează pe „interese comune” și că România beneficiază de susținere în SUA, invocând întâlniri diplomatice și sprijin în Congres, inclusiv la nivelul Comisiei de Apărare și al Comisiei de Politică Externă, precum și la Departamentul de Stat și în zona Departamentului pentru Energie. Energia nucleară, exemplul folosit de ministru Ca argument pentru această poziționare „între” UE și SUA, Țoiu a indicat energia nucleară, domeniu în care spune că România a menținut o linie constantă în interiorul UE, în pofida divergențelor dintre statele membre. „România a stat încăpățânată corect pe linia asta. Și asta acum, de exemplu, ne poziționează într-un loc foarte bun și în relația cu Statele Unite ale Americii.” Ministra a mai spus că firme din SUA sunt implicate în proiectele de creștere a capacității de producție de la Cernavodă și a menționat implicarea Băncii Mondiale în finanțarea unor proiecte de energie nucleară. Tot în zona de inovație, Țoiu a indicat reactoarele modulare nucleare mici (SMR) – tehnologie de centrale mai compacte – pentru care România și SUA urmăresc dezvoltarea unor proiecte. Complementaritatea UE–NATO, linia de securitate Pe componenta de securitate, Țoiu a subliniat că România susține complementaritatea dintre inițiativele europene și NATO și a punctat importanța „umbrelei de securitate” a Alianței pentru București. În ansamblu, mesajul transmis este că România își propune să rămână aliniată politicilor UE, dar să capitalizeze relația bilaterală cu SUA în domenii unde cooperarea este deja avansată, în special energia nucleară și securitatea. [...]
România își leagă strategia pe minerale critice de UE și SUA , mizând pe actualizarea datelor geologice și pe dezvoltarea capacităților de procesare locală, nu doar pe extracție, potrivit Mediafax , care relatează declarațiile făcute miercuri de ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu . Oficialul spune că România participă în grupul de lucru european dedicat mineralelor critice și urmărește să joace rolul unei punți între Uniunea Europeană și Statele Unite într-un domeniu considerat strategic. Țoiu a indicat că accentul pus recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , pe acest dosar vine după o perioadă mai lungă de muncă tehnică la nivelul statelor membre, inclusiv pe proiecte pilot pentru depozitare și pe schimbări ale mecanismelor de finanțare, astfel încât să fie asigurată „procesarea necesară”. De ce contează: procesarea locală, nu exportul de materie primă Miza, în viziunea șefei diplomației, este ca strategia națională să depășească „simpla extracție brută” și să ducă la dezvoltarea unor capacități industriale de procesare mai aproape de locul unde are loc exploatarea. În acest context, Țoiu a dat exemplul cuprului și a menționat interesul pentru grafit și grafen, arătând că există „o atenție sporită” și la nivelul Ministerului Economiei. Condiția pentru investiții: date geologice aduse la zi, cu sprijin american Pentru a atrage investiții „concrete”, ministra a susținut că România are nevoie de studii actualizate și de date geologice istorice aduse la standarde actuale. Ea a spus că există o colaborare cu Statele Unite care vizează echipe comune de experți și institute de cercetare pentru evaluări de acest tip. Contextul geopolitic: competiția cu China și „liantul” transatlantic Țoiu a invocat și presiunea competiției globale, indicând poziția Chinei pe piață și riscul ca aceasta să influențeze prețurile până la niveluri la care alți actori nu mai pot fi competitivi. În acest cadru, România își propune să consolideze cooperarea atât în interiorul UE, cât și în relația transatlantică, iar ministra a reiterat că obiectivul este „să fim un liant” între Uniunea Europeană și SUA, pe fondul discuțiilor despre o presupusă alegere între cei doi parteneri. [...]
PSD deschide un nou front de incertitudine politică după ce Sorin Grindeanu a anunțat, potrivit Agerpres , că a primit „cu surprindere și dezamăgire” propunerea președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, într-un moment în care liderul PSD invocă tensiuni bugetare și creșterea nesiguranței pentru firme. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar acesta a acceptat propunerea, conform informațiilor transmise de agenția de presă. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Grindeanu contestă argumentele desemnării și îl acuză pe Mureșan că „cu doar câteva zile înainte” ar fi făcut „campanie feroce la Bruxelles împotriva propriei țări pentru tăierea fondurilor europene”. „Este greu de înțeles ce argumente a avut șeful statului pentru a alege pe cineva ca Siegfried Vasile Mureșan (...) Trădarea nu poate face niciodată casă bună cu apărarea intereselor naționale.” Miza: reacția PSD și calendarul deciziei Grindeanu spune că a convocat o ședință a Biroului Permanent Național al PSD pentru luni, în care partidul va analiza propunerea de premier. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate scenarii sau condiții concrete pe care PSD le-ar putea pune mai departe. Contextul invocat: presiune pe buget și climat pentru companii Liderul PSD afirmă că România se află într-o situație „extrem de dificilă” și pune o parte din responsabilitate pe „încăpățânarea” lui Ilie Bolojan, despre care susține că ar fi „blocat orice soluție rațională”, ceea ce ar fi amplificat nesiguranța „în rândul oamenilor și al firmelor românești”. Grindeanu susține că „sunt peste 30 de miliarde lipsă în buget”, echivalentul „aproximativ 1,5% din PIB”, și critică rezultatele politicilor de reducere a deficitului din ultimul an. În același mesaj, acesta contrastează poziția PSD cu cea a „PNL-USR”, afirmând că „lupta politică trebuie să se oprească acolo unde încep interesele legitime ale țării”. [...]
PNL anunță demararea imediată a negocierilor pentru o majoritate care să instaleze Guvernul Mureșan , după desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan ca premier de către președintele Nicușor Dan , potrivit Agerpres . Mesajul vine de la premierul interimar Ilie Bolojan, care leagă miza politică a următoarelor zile de formarea rapidă a unei majorități parlamentare. Într-o postare pe Facebook, Bolojan a susținut că nominalizarea lui Mureșan oferă României „șansa de a continua pe calea corectă”, printr-o guvernare „reformistă, responsabilă și ferm proeuropeană”. El l-a descris pe premierul desemnat drept „un om politic cu viziune”, cu „anvergură europeană”, și a spus că se așteaptă ca acesta să vină în Parlament cu „o echipă puternică” și un program de guvernare care să răspundă „provocărilor perioadei următoare” și așteptărilor de reformă și modernizare. Negocieri PNL–USR–UDMR pentru majoritate Bolojan a precizat că PNL va începe „imediat” discuțiile cu USR și UDMR pentru constituirea unei majorități parlamentare care să sprijine instalarea noului Guvern. În același mesaj, liderul PNL a avertizat că, „având în vedere configurația politică actuală”, misiunea nu va fi una ușoară, dar și-a exprimat încrederea în echipa care urmează să fie formată și în capacitatea viitorului executiv de a răspunde așteptărilor publice. Context: desemnarea premierului Joi, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a acceptat propunerea, mai notează Agerpres. Următorul pas, conform practicii constituționale, este conturarea unei majorități și prezentarea în Parlament a echipei guvernamentale și a programului de guvernare pentru votul de învestitură. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de schimbarea politicilor economice și bugetare , după desemnarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , susține că o formulă „stabilă” de guvernare trebuie construită „în jurul PSD” și avertizează că partidul nu va accepta „aceleași politici” promovate în perioada în care Ilie Bolojan a condus guvernarea. Manda a criticat modul în care s-a ajuns la nominalizarea lui Mureșan, afirmând că acesta i-ar fi transmis președintelui Nicușor Dan că are nevoie de „timp de gândire”, deși fusese prezentat public de liderul PNL, Ilie Bolojan, drept soluție pentru funcția de premier. În acest context, liderul PSD pune sub semnul întrebării dacă a fost o propunere reală sau „o minciună politică”. Linia roșie a PSD: „aceleași politici” economice și bugetare Pe fondul unei crize politice pe care o plasează la „patru luni”, Manda afirmă că România are nevoie de stabilitate, redresare economică și de un guvern „cu puteri depline”. În mesajul său, el leagă explicit sprijinul PSD de direcția economică a viitorului executiv și respinge continuitatea politicilor actuale sub un alt premier. „PSD nu va accepta aceleași politici, împachetate diferit și prezentate românilor drept un nou început. Nu vom accepta ca românii să plătească din nou pentru decizii greșite.” Miza politică: majoritatea din Parlament și negocierile pentru guvern Manda mai susține că, deși președintele „poate alege pe cine desemnează”, nu poate schimba „realitatea politică din Parlament”, argumentând că PSD este „cel mai mare partid” și că orice formulă stabilă trebuie să țină cont de acest fapt. Totodată, el îl atacă pe Ilie Bolojan, acuzându-l că a cerut „sacrificii” și că a numit drept reforme politici care au pus presiune suplimentară pe oameni și pe economie. În final, Manda îi cere lui Siegfried Mureșan să precizeze dacă intenționează să schimbe direcția guvernării sau să continue politicile promovate de Ilie Bolojan și face o comparație între președintele Nicușor Dan și fostul șef al statului Klaus Iohannis, susținând că actualul președinte ar fi nominalizat într-un an la fel de mulți premieri liberali cât Iohannis în 10 ani. [...]
USR condiționează sprijinul pentru Cabinetul Mureșan de o agendă de reforme și admite scenariul anticipatelor , pe fondul dificultății de a strânge o majoritate parlamentară, potrivit Agerpres . Președintele USR, Dominic Fritz , a transmis într-o postare pe Facebook că formațiunea îl susține pe premierul desemnat, europarlamentarul Siegfried Mureșan , în încercarea de a construi o majoritate pentru un viitor guvern. Fritz îl descrie pe Mureșan drept „premierul de care România are nevoie”. Miza: o majoritate pentru un program de reducere a cheltuielilor și reforme În mesajul său, liderul USR leagă sprijinul politic de un set de priorități care includ reducerea cheltuielilor și reforme în administrație, cu accent pe mediul privat și servicii publice. „Viitorul guvern trebuie să aibă curajul de a face reforme reale, chiar și împotriva intereselor speciale. Să taie din cheltuieli, să respecte munca oamenilor și mediul privat, să investească în calitatea serviciilor publice, să se lupte cu corupția.” Compromisuri „inclusiv cu PSD”, dar cu avertisment privind „stabilitatea prefăcută” Fritz afirmă că nu va fi ușor de găsit o majoritate parlamentară pentru această agendă și spune că USR este pregătit să caute „puncte de compromis”, inclusiv cu PSD, ale cărui voturi ar urma să fie decisive pentru trecerea unui guvern minoritar. „Nu va fi ușor să găsim o majoritate pentru această agendă a curajului în parlament. Nu vom vinde principiile noastre pentru o stabilitate prefăcută. Dar suntem pregătiți să găsim puncte de compromis, chiar și cu PSD, ale cărui voturi vor decide dacă acest guvern minoritar va trece sau nu.” Dacă nu trece guvernul: Fritz invocă alegeri anticipate În cazul în care noul guvern nu va fi învestit, președintele USR consideră necesară organizarea de alegeri anticipate, argumentând că soluția ar trebui să revină la votul cetățenilor. Desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier a fost făcută joi de președintele Nicușor Dan, mai notează Agerpres. [...]
