Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan condiționează discuția despre unire de integrarea europeană a Chișinăului, susținând că miza imediată pentru Republica Moldova este deschiderea negocierilor de aderare la UE, potrivit Antena 3.
Premierul interimar a fost întrebat dacă este de acord cu unirea României cu Republica Moldova, iar răspunsul său a fost explicit:
„Dacă ar depinde de votul meu, da!”
În aceeași intervenție, la Digi FM, Bolojan a spus că, „în acest moment”, cel mai important lucru pentru Republica Moldova este apropierea de Uniunea Europeană și deschiderea negocierilor de aderare.
Argumentul invocat este unul economic: fără o legare „mai puternică” de o zonă care poate „tracta economic” și fără acces la „transfer de tehnologie și de bunăstare”, Republica Moldova ar avea dificultăți să reziste într-un context geopolitic complicat, „la limita de lumi”.
Din declarațiile citate nu rezultă un calendar sau un demers instituțional concret privind unirea, ci o poziționare politică: susținerea unirii, dar cu prioritatea imediată plasată pe parcursul european al Republicii Moldova. Informațiile au fost transmise de Agerpres, preluate de Antena 3.
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că o coaliție „cu toate partidele” riscă să amplifice votul antisistem la parlamentarele din 2028 , în condițiile în care electoratul nemulțumit rămâne fără alternative în opoziție, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, luni seară, la B1 TV, că în 2024 și 2025 „votul antisistem” a fost puternic deoarece „am adunat toate partidele într-o coaliție” și „a rămas doar un singur partid în opoziție”, ceea ce a concentrat voturile de protest într-o singură direcție. În acest scenariu, a avertizat el, repetarea formulei ar duce „cu siguranță” la un vot și mai puternic în 2028, pe fondul percepției că guvernarea „nu face ceea ce trebuie pentru România”. Ce opțiuni de guvernare vede Bolojan În acest context, Bolojan a susținut că proiecțiile politice trebuie construite pe variante „care pot funcționa” și a indicat „2-3 ipoteze de lucru”, între care: o posibilă colaborare PSD–AUR „la dărâmarea Guvernului”, invocând un vot la o moțiune de cenzură care „a trecut” pe această bază; dacă o coaliție între partidele de centru-dreapta și PSD „nu poate funcționa”, alternativa ar fi guverne minoritare sprijinite de un „acord pentru România” propus de PNL. „Acord pentru România”: guverne succesive, cu proiecte agreate și cu opoziția Bolojan a descris o formulă în care, pentru o perioadă, ar funcționa un guvern de centru-dreapta, cu principalele elemente legislative agreate inclusiv cu zona de opoziție, astfel încât proiecte considerate esențiale – precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) – să poată fi adoptate. Ulterior, după „un anumit timp”, ar urma un guvern de centru-stânga, cu aceeași logică de susținere transversală pentru „lucrurile vitale”, inclusiv bugetele, pentru a asigura stabilitate și respectarea angajamentelor internaționale. În același cadru, liderul PNL a respins ipoteza ca PSD să fie primul care preia guvernarea în acest scenariu, invocând neîncrederea generată în rândul foștilor parteneri de guvernare. [...]
Guvernul pregătește o intervenție legislativă pentru a aduce în legalitate centrele medico-sociale operate de ONG-uri și culte , după ce premierul interimar Ilie Bolojan le-a cerut miniștrilor interimari ai Sănătății și Muncii să vină „în perioada următoare” cu o propunere de modificare a cadrului normativ, potrivit Agerpres . Solicitarea vine în contextul discuțiilor despre azilele administrate în județul Bihor de Viorel Pașca și familia sa, întrebat fiind la B1TV dacă situația poate fi considerată un eșec al statului român. Ce schimbare urmărește Executivul Bolojan spune că miza este crearea unor „mecanisme legale” care să permită, pe lângă sistemul public, implicarea comunităților și a organizațiilor care vor să îngrijească persoane aflate în dificultate, dar să o facă în condiții de legalitate. În declarația sa, premierul interimar a indicat explicit actorii vizați de viitoarele mecanisme: culte; familii; organizații neguvernamentale (ONG-uri). De ce contează: problema nu ar fi izolată Potrivit lui Bolojan, din datele colectate de Ministerul Muncii , cazul din Bihor „nu este singura situație din țară”. El a vorbit despre existența unor persoane aflate în situații similare și despre spații „care nu sunt autorizate” sau care „au avut autorizație, dar nu s-au mai autorizat” ca centre de tip medico-social. Ce urmează Premierul interimar a afirmat că, în ultima ședință de guvern, a stabilit cu miniștrii Sănătății și Muncii să vină cu o propunere care ar putea fi promovată fie prin lege, fie prin hotărâre de guvern, „dacă este cazul”. În acest moment, materialul citat nu oferă un calendar și nici detalii despre conținutul concret al modificărilor avute în vedere. [...]
Președintele Nicușor Dan leagă sprijinul pentru apărarea Ucrainei de protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră , afirmând că investițiile în securitatea Kievului sunt, implicit, investiții în securitatea României, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute luni seară, după reuniunea „ Coaliției de Voință ”, găzduită la Paris de președintele Franței, Emmanuel Macron. În mesajul publicat pe X, șeful statului a spus că discuțiile dintre membrii coaliției au reconfirmat necesitatea ca Europa și partenerii săi „să rămână implicați” în construirea unui cadru de garanții de securitate pentru Ucraina, cu obiectivul unei încetări a focului și, ulterior, al unei „păci juste, durabile și sustenabile”. Nicușor Dan a adăugat că România va continua să acționeze „ca un aliat responsabil și un partener de încredere” pentru acest obiectiv. Marea Neagră, prioritatea imediată invocată de România Nicușor Dan a indicat explicit că „prioritatea noastră imediată rămâne asigurarea libertății de navigație și protejarea rutelor comerciale din Marea Neagră”, plasând astfel discuția despre securitatea regională și comerț în centrul poziției României. Sprijin pentru Ucraina și atenție „specifică” pentru R. Moldova În același context, președintele a reiterat că sprijinul pentru Ucraina are o componentă directă de securitate pentru România și că Ucraina trebuie să poată negocia pacea „dintr-o poziție de forță”. Totodată, el a spus că a pledat, „ca de fiecare dată”, pentru acordarea unei atenții specifice securității Republicii Moldova și a salutat participarea acesteia, în premieră, la reuniunea coaliției, precum și „aderarea începând de azi” la acest format. [...]
Ilie Bolojan spune că, fără un acord între partidele parlamentare pentru învestirea unui nou guvern, România ar putea ajunge la alegeri anticipate în toamna acestui an sau în primăvara lui 2027 , potrivit Agerpres . Mesajul ridică miza crizei politice dincolo de negocierile pentru o majoritate, cu potențiale efecte asupra calendarului legislativ și a deciziilor cu impact bugetar. Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a declarat la B1TV că anticipatele devin o opțiune atunci când „nu e posibilă funcționare într-o formulă cât de cât stabilă a unui guvern” pe baza actualei configurații parlamentare. El a invocat faptul că, în Europa, această soluție a fost folosită în mod repetat, dar a avertizat că exemplul Bulgariei – cu mai multe rânduri de alegeri fără schimbări decisive – nu ar fi „cel mai bun model”, menționând totodată că vecinii „nu au avut situația noastră bugetară” și nu au fost nevoiți să facă „corecții puternice”. Anticipatele, condiționate de blocajul politic și de mecanismele parlamentare Liderul liberalilor a spus că scenariul anticipatelor trebuie luat în calcul dacă „nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea” pentru ieșirea din blocaj. În același timp, a indicat că există discuții și interpretări legate de mecanismele necesare pentru organizarea alegerilor, inclusiv dacă ar fi nevoie de modificări legislative sau dacă ar fi suficient un acord politic. „Dacă nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea pentru a ieși din această situație, pe care nu noi am creat-o, aceasta a fost creată ca urmare a moțiunii depusă de PSD, atunci, în mod evident, nu se va putea elimina o astfel de analiză cu privire la organizarea unor alegeri.” Întrebat dacă anticipatele ar putea avea loc înainte de finalul acestui an, Bolojan a spus că nu poate avansa un termen ferm, dar a indicat drept repere „toamna acestui an” și „primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. Legătura cu PNRR și riscul de a pierde bani În aceeași intervenție, Bolojan a conectat criza politică de voturile pe proiectele legate de PNRR, sugerând că blocajul poate avea consecințe directe asupra accesării fondurilor. El a avertizat că România nu ar trebui să ajungă să „piardă niște sume importante” din cauza calculelor politice. „Sper să nu ajungem să îi pedepsim, practic, pe toți românii, pierzând niște sume importante, pentru că anumite calcule nu ne ies.” În lipsa unei înțelegeri pentru formarea unui guvern, perspectiva anticipatelor rămâne, în această etapă, un scenariu „de luat în calcul”, fără un calendar asumat, dar cu implicații directe pentru stabilitatea decizională și pentru agenda legislativă asociată PNRR. [...]
Un episod de protest stradal readuce în prim-plan retorica anti-corupție a lui Ilie Bolojan , după ce activistul Marian Ceaușescu l-a urmărit pe stradă, câteva zeci de metri, cu o cușcă pentru rozătoare, potrivit Mediafax . Gestul a fost o trimitere directă la declarațiile anterioare ale lui Bolojan despre „șobolanii din cămara statului”, metaforă folosită pentru risipă, corupție și rețele care consumă resurse publice. Momentul a fost filmat și publicat de Marian Ceaușescu pe Facebook. În imaginile descrise, Ilie Bolojan – premier demis, aflat la conducerea interimară a Guvernului – nu răspunde întrebărilor și își continuă drumul, însoțit de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, care zâmbește în timp ce ascultă intervenția activistului. „Bună seara! Uitați aici, am adus o cușcă pentru toți șobolanii din toate partidele politice. Ce spuneți? O luați ca să-i prindeți pe toți? Dar din toate partidele politice” Activistul îl întreabă, între altele, „când ne va merge bine?” și dacă „scandalurile politice” nu îi afectează pe români, continuând cu ironii legate de o carte pe care Bolojan o avea asupra sa. Conform materialului, Bolojan nu oferă niciun răspuns în secvențele publicate. Contextul: „șobolanii din cămara statului”, metaforă reluată în spațiul public Mediafax amintește că, pe 17 aprilie 2026, Ilie Bolojan declara la Radio România Actualități că a găsit „șobolani în cămara statului care rod proviziile”, comparație prin care descria risipa, corupția și rețelele care consumă resursele publice. El susținea că a „aprins becurile” pentru a face vizibile problemele, lucru care i-ar fi deranjat pe beneficiarii sistemului. Ulterior, pe 24 aprilie, într-un interviu la Europa FM, Bolojan a spus că nu regretă metafora, dar a evitat să indice persoane concrete și a precizat că nu dorește să califice niciun om drept „șobolan”, invocând demnitatea fiecăruia. [...]
Ambasada României la Chișinău avertizează că mesajele ambigue pe teme identitare pot alimenta dezinformarea și pot fi exploatate de „actori ostili”, în contextul reacției la explicațiile ambasadorului Germaniei, Hubert Knirsch , după declarațiile sale despre limbă și religie în Republica Moldova, potrivit HotNews . Misiunea diplomatică a României susține că Republica Moldova și România „împărtășesc o istorie bine documentată”, o comunitate de limbă și un patrimoniu cultural și spiritual „bine cunoscute”, realități consacrate atât de cercetarea istorică și lingvistică, cât și de cadrul constituțional și legislativ al Republicii Moldova. În acest cadru, ambasada califică drept „regretabile și lipsite de fundament factual” afirmațiile care „relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități”. De ce contează: riscul de exploatare în războiul informațional Ambasada României plasează episodul în „actualul context regional”, pe care îl descrie ca fiind marcat de campanii de dezinformare și încercări de rescriere a istoriei. Potrivit reacției, orice mesaj care poate crea ambiguități privind limba, identitatea sau patrimoniul cultural comun „riscă să fie exploatat” de Federația Rusă , cu obiectivul de a slăbi „reziliența democratică” și parcursul european al Republicii Moldova. „Orice afirmații care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și lipsite de fundament factual.” Ce a spus ambasadorul Germaniei și cum a revenit cu precizări Declarațiile inițiale ale lui Hubert Knirsch au fost relatate de Cotidianul.md , care a scris că diplomatul a spus, într-un interviu la Jurnal TV (7 iulie), că o eventuală unificare poate fi decisă doar de cele două state suverane. În același interviu, el a afirmat că ar pune „sub semnul întrebării” ideea că Republica Moldova și România au aceeași limbă și aceeași religie, argumentând că există oameni cu opinii diferite și minorități etnice și religioase. Ulterior, ambasada Germaniei a revenit cu explicații, susținând că unele formulări au fost traduse eronat și că intenția nu a fost de a pune sub semnul întrebării „unitatea chestiunii românești” sau credința creștin-ortodoxă. În precizări, Knirsch a spus că s-a referit la existența unor persoane care vorbesc aceeași limbă, dar și a altora care vorbesc două limbi, respectiv la diversitatea religioasă. Poziția României: suveranitatea Republicii Moldova, dar „dialog public responsabil” Ambasada României subliniază că Bucureștiul respectă „pe deplin suveranitatea” Republicii Moldova și dreptul cetățenilor de a-și decide democratic viitorul. În același timp, insistă că „adevărul istoric”, rigoarea științifică și cadrul constituțional al Republicii Moldova sunt „premise indispensabile” pentru un dialog public responsabil. Pentru relația bilaterală, mesajul central rămâne că parteneriatul este susținut de comunitatea de limbă, cultură și istorie, iar România își va continua sprijinul pentru Republica Moldova „în spiritul parteneriatului privilegiat”, pe baza respectului reciproc și a valorilor europene. [...]
