Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan condiționează discuția despre unire de integrarea europeană a Chișinăului, susținând că miza imediată pentru Republica Moldova este deschiderea negocierilor de aderare la UE, potrivit Antena 3.
Premierul interimar a fost întrebat dacă este de acord cu unirea României cu Republica Moldova, iar răspunsul său a fost explicit:
„Dacă ar depinde de votul meu, da!”
În aceeași intervenție, la Digi FM, Bolojan a spus că, „în acest moment”, cel mai important lucru pentru Republica Moldova este apropierea de Uniunea Europeană și deschiderea negocierilor de aderare.
Argumentul invocat este unul economic: fără o legare „mai puternică” de o zonă care poate „tracta economic” și fără acces la „transfer de tehnologie și de bunăstare”, Republica Moldova ar avea dificultăți să reziste într-un context geopolitic complicat, „la limita de lumi”.
Din declarațiile citate nu rezultă un calendar sau un demers instituțional concret privind unirea, ci o poziționare politică: susținerea unirii, dar cu prioritatea imediată plasată pe parcursul european al Republicii Moldova. Informațiile au fost transmise de Agerpres, preluate de Antena 3.
Recomandate
Guvernul vrea să amâne până în 2031 creșterile salariale ale demnitarilor , într-o încercare de a reduce presiunea bugetară și de a evita ca ajustările nete cele mai mari să ajungă la vârful administrației, în timp ce alte categorii din sectorul public au majorări „limitate sau inexistente”, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că a primit mandat de la premierul interimar Ilie Bolojan să negocieze la Bruxelles înghețarea sau eșalonarea acestor creșteri, în cadrul renegocierii finale a PNRR. Pîslaru afirmă că săptămâna viitoare va merge la Bruxelles pentru a susține această poziție în discuțiile cu Comisia Europeană , deși admite că nu poate garanta rezultatul. El invocă „spațiul bugetar disponibil” și contextul „fiscal și social dificil” ca argumente pentru o distribuire mai echilibrată a efortului. Miza: echitate în reformă și acceptabilitate publică Ministrul interimar plasează discuția în interiorul reformei salarizării unitare din sectorul public, pe care o consideră necesară pentru a aduce „ordine, predictibilitate și echitate” într-un sistem cu „prea multe excepții, sporuri și dezechilibre”. În același timp, el susține că România trebuie să poată remunera „adecvat și unitar” funcțiile de demnitate publică, pentru a atrage profesioniști. Totuși, în actualul context, Pîslaru argumentează că demnitarii nu ar trebui să fie principalii beneficiari ai creșterilor nete, mai ales când alte familii ocupaționale au ajustări reduse sau deloc. Ce cere România Comisiei Europene și ce urmează Mandatul primit de Pîslaru vizează negocierea cu Comisia Europeană a uneia dintre următoarele variante pentru salariile demnitarilor, până în 2031: înghețarea creșterilor; eșalonarea creșterilor. El arată că poziția exprimată până acum de Comisia Europeană a fost ca viitoarea lege a salarizării să fie aplicată unitar în întreg sectorul public, dar spune că va încerca să obțină „o evaluare diferită”, folosind „toate argumentele disponibile”. În final, Pîslaru afirmă că va susține la Bruxelles o reformă „corectă, sustenabilă și responsabilă”, care să țină cont atât de angajații din sectorul public, cât și de contribuabili, reiterând că nu poate promite un rezultat, dar că va apăra ferm poziția Guvernului. [...]
Guvernul vrea să eșaloneze majorările pentru demnitari ca să nu blocheze acordul cu Comisia Europeană pe legea salarizării , potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că l-a mandatat pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , să ceară Comisiei Europene acceptul pentru creșteri „eșalonate” ale salariilor demnitarilor prevăzute în noua lege a salarizării. Miza este una de reglementare cu impact bugetar: demnitarii trebuie incluși în ierarhia salarială a sistemului public, însă Bolojan susține că majorarea veniturilor lor „nu reprezintă o prioritate” în contextul economic actual. „L-am mandatat astăzi pe domnul ministru Pîslaru ca, în negocierile pe care le poartă în aceste zile cu Comisia Europeană (...) să caute să eșaloneze în următorii ani creșterea salariilor la demnitari. Țara are multe probleme (...) Dar nu asta este prima noastră grijă.” De ce contează: acordul Comisiei Europene și banii din PNRR În discuție este proiectul noii legi a salarizării, iar Bolojan leagă adoptarea și acceptarea ei de către Comisia Europeană de încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR. În același timp, el indică presiunea pe buget: România ar avea „printre cele mai mari cheltuieli de personal din Europa raportat la veniturile statului”, conform afirmațiilor citate de Digi24. Ce urmează Negocierea cu Comisia Europeană este în derulare, iar mandatul dat ministrului Pîslaru vizează obținerea unui acord pentru calendarul de aplicare a creșterilor la demnitari, astfel încât acestea să fie distribuite pe mai mulți ani. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este precizat un termen exact sau un scenariu final de eșalonare. [...]
PNL Sector 6 a votat să susțină ieșirea liberalilor din orice coaliție cu PSD , o decizie care, dacă va fi menținută la nivel național, poate schimba aritmetica unei viitoare majorități guvernamentale și, implicit, stabilitatea politică de care depind și deciziile economice. Informația este prezentată de Antena 3 , pe baza anunțului făcut de Ciprian Ciucu . Primarul Capitalei, liberalul Ciprian Ciucu, a transmis că organizația PNL Sector 6 a votat „pentru menținerea deciziei Biroului Politic Național al PNL de a nu mai participa în nicio coaliție guvernamentală cu PSD”. În același mesaj, Ciucu afirmă că „tehnocrații” propuși de PSD „vor fi tratați ca atare”. În argumentația sa, Ciucu invocă și un mesaj atribuit lui Ilie Bolojan, potrivit căruia partidul nu ar trebui să evite opoziția, chiar dacă „drumul” este unul dificil. „Este și mesajul lui Ilie Bolojan: să nu ne fie frică de drumul greu, să nu ne fie frică de opoziție, este drumul corect.” De ce contează: semnal intern despre linia PNL în negocierile de guvernare Votul din Sectorul 6 este relevant ca indicator politic intern, pentru că arată susținere la nivel local pentru linia stabilită de conducerea centrală a PNL privind excluderea unei formule de guvernare cu PSD. În practică, o astfel de poziționare poate restrânge opțiunile de construire a unei majorități și poate împinge partidul spre opoziție sau spre alte combinații politice, în funcție de contextul parlamentar. În același mesaj, Ciucu relatează și un episod în care Paul Moldovan, președintele PNL Sector 6, a parafrazat un personaj din filmul „Scent of a Woman”, într-o referință la „drumul corect” și la dificultatea de a-l urma. [...]
Aleksandr Lukașenko cere taberei pro-ruse de la Chișinău să blocheze orice apropiere de România , într-un mesaj care indică o presiune politică directă asupra direcției strategice a Republicii Moldova, potrivit Digi24 . Într-o discuție la Minsk cu fostul președinte pro-rus Igor Dodon , Lukașenko s-a declarat „îngrozit” de ideea ca Republica Moldova „să devină parte din alt stat” și i-a cerut explicit lui Dodon și susținătorilor săi „să nu permiteți distrugerea” Moldovei, conform unui material video publicat de presa de stat din Belarus, pe care Digi24 spune că îl redă integral, tradus. Mesajul: „nu tăiați cordonul ombilical” cu Rusia În intervenția redată de Digi24, liderul belarus leagă direct viitorul Republicii Moldova de menținerea relației cu Rusia, pe care o descrie drept „cei care vă apreciază”, și avertizează împotriva ruperii acestei legături. „Eu vreau să te rog foarte mult pe tine și pe adepții tăi ca să nu permiteți distrugerea unei țări atât de frumoasă și înfloritoare ca Moldova.” „Dacă nu se va îmtâmpla, trebuie să ții minte că nu e bine să tai cordonul ombilical cu cei care vă apreciază (n.red. Rusia).” Tot în același pasaj, Lukașenko afirmă că „poporul moldovenesc” ar fi „un termen inventat de Uniunea Sovietică” (mențiune inclusă în textul Digi24) și susține că acesta „nu trebuie umilit sau introdus undeva”, făcând referire la România ca „o țară cu foarte multe perspective și dezvoltată” (mențiune redată cu nota redacției Digi24). Contextul politic: Belarus, aliat-cheie al Moscovei Digi24 amintește că Lukașenko a pus la dispoziție teritoriul Belarusului pentru invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și că operațiunea din acea zonă s-a încheiat cu retragerea forțelor ruse după câteva luni, „cu pierderi enorme”. Publicația mai notează că Lukașenko este la putere din 1994 și este descris drept „cel mai vechi dictator din Europa”. În materialul citat, întâlnirea cu Igor Dodon este prezentată ca un cadru în care Lukașenko transmite un mesaj politic către zona pro-rusă din Republica Moldova, cu accent pe împiedicarea unei eventuale uniri cu România și pe menținerea influenței ruse în regiune. [...]
Eugen Tomac evită un răspuns direct privind preluarea funcției de premier, pe fondul discuțiilor de la Cotroceni despre un guvern cu susținere parlamentară , potrivit Newsweek . Întrebat dacă ar accepta nominalizarea, europarlamentarul a spus doar că „Țara are nevoie de Guvern, sigur”. Miza discuțiilor, conform informațiilor prezentate, este una de funcționare instituțională: la Cotroceni ar fi analizate trei variante de prim-ministru, toate din afara grupărilor politice parlamentare, iar negocierile se concentrează pe „gradul de susținere” pe care l-ar avea un nou guvern în rândul deputaților și senatorilor. Cine sunt numele vehiculate pentru funcția de premier Printre principalele nume menționate se află: Radu Burnete, consilier prezidențial; Eugen Tomac, europarlamentar și consilier la Cotroceni, totodată președinte al Partidului Mișcarea Populară ; Delia Velculescu, șefa misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud (invocată și la formarea precedentului guvern); Șerban Matei, director al Direcției de Relații Internaționale din cadrul Băncii Naționale a României, informație atribuită News.ro. De ce contează: problema majorității din Parlament Faptul că sunt luate în calcul variante din afara grupărilor parlamentare mută centrul de greutate pe aritmetica legislativă: fără o susținere suficientă în Parlament, un executiv nou ar putea avea dificultăți de învestire și de guvernare, iar acesta este punctul pe care se poartă discuțiile, conform sursei. În acest context, declarația lui Tomac rămâne una de principiu, fără un angajament explicit privind acceptarea nominalizării. [...]
Ursula von der Leyen îl primește vineri la Bruxelles pe premierul ungar Péter Magyar, într-un demers legat de deblocarea fondurilor UE înghețate , potrivit Politico . Întâlnirea are loc vineri după-amiază, iar Comisia Europeană a confirmat programarea după câteva zile de incertitudine la Bruxelles privind dacă și când va avea loc întrevederea. Budapesta încearcă să „reseteze” relația tensionată cu instituțiile europene, după anii de confruntare din perioada fostului lider Viktor Orbán, înlăturat de la putere. Mișcarea centristă a lui Magyar a câștigat alegerile din Ungaria luna trecută, iar noul guvern urmărește să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene înghețate din cauza încălcărilor statului de drept atribuite administrației anterioare. Miza: 10,4 miliarde euro din fonduri de redresare post-pandemie Prioritatea declarată a guvernului Magyar este deblocarea a 10,4 miliarde euro (aprox. 52 miliarde lei) din fondurile de redresare post-pandemie ale UE, a declarat pentru Politico ministrul ungar de Externe, Anita Orbán (fără legătură de rudenie cu fostul premier). Comisia Europeană a precizat că eliberarea banilor depinde de îndeplinirea unor criterii de reformă. Ungaria încearcă să finalizeze condițiile necesare pentru a se califica, iar solicitarea formală pentru accesarea fondurilor trebuie depusă până la 31 august , conform aceleiași surse. Negocieri politice vs. „probleme tehnice” rămase Magyar susține că există un „acord politic” privind eliberarea fondurilor înghețate. În paralel, un oficial al Comisiei a declarat pentru Brussels Playbook (newsletter-ul Politico) că au rămas nerezolvate „câteva” chestiuni tehnice. Cei doi au mai avut o întâlnire la Bruxelles în aprilie, descrisă ca un început al negocierilor pentru deblocarea banilor înainte de termenul-limită. Agenda de la Bruxelles: NATO și Belgia Înaintea întâlnirii cu șefa Comisiei, Magyar urmează să aibă joi discuții la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , iar separat se va vedea și cu premierul Belgiei, Bart De Wever, potrivit informațiilor citate de Politico. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne dacă noul guvern de la Budapesta reușește să transforme schimbarea politică internă într-un calendar credibil de reforme, suficient pentru a îndeplini condiționalitățile Comisiei și a debloca finanțarea europeană. [...]
