Știri
Știri din categoria Politică

Premierul Ilie Bolojan susține ca absolvenții facultăților de medicină care beneficiază de studii gratuite și rezidențiat plătit de stat să fie obligați să lucreze în România cel puțin câțiva ani, transmite G4Media. Declarația a fost făcută marți, 10 februarie, în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România și vine pe fondul accentuării deficitului de medici în sistemul public de sănătate, mai ales în zonele rurale și urbane mici.
Potrivit premierului, în prezent România are aproximativ 7.000 de absolvenți de medicină anual, însă doar 1.000 dintre aceștia ajung să lucreze în sistemul public. Restul aleg, în majoritate, să plece în străinătate, ceea ce plasează România pe primele locuri în Europa în ceea ce privește exodul de personal medical. În acest context, Bolojan a afirmat că este necesar „curajul unor decizii care nu sunt întotdeauna populare”, dar care pot contribui la echilibrarea distribuției medicilor, inclusiv în zonele defavorizate.
Modelul propus implică un contract sau un angajament public care să condiționeze accesul gratuit la educație medicală (studii la buget, rezidențiat finanțat) de prestarea unui număr de ani de muncă în țară. Deși premierul nu a oferit un termen standard, a sugerat că perioada ar putea fi de doi până la cinci ani, în funcție de specialitate sau de zona în care medicul va activa.
Bolojan a invocat și dezechilibrul major între mediul rural și urban în ceea ce privește acoperirea cu personal medical, pledând pentru distribuirea mai echitabilă a resurselor umane. A subliniat că tinerii medici ar putea fi repartizați în comune sau orașe mici pentru a acoperi lipsurile acute din teritoriu.
Deși măsura ar necesita modificări legislative și ar putea stârni dezbateri aprinse legate de libertatea profesională, premierul consideră că este o soluție realistă pentru a împiedica sistemul de sănătate să piardă anual mii de profesioniști formați cu bani publici.
Recomandate

PNL își condiționează voturile de disciplina bugetară și anunță că va sancționa derapajele Guvernului Niculescu , potrivit Agerpres . Președintele partidului, Ilie Bolojan , a spus la Timișoara că liberalii vor acționa „ca partid de opoziție” pentru a taxa eventuale abateri de la țintele asumate, invocând riscul de „destabilizare bugetară” și de criză economică. În intervenția sa, Bolojan a explicat că votul acordat de PNL nu a fost unul „de încredere” sau „de susținere”, ci „un vot de necesitate”, motivat de riscul ca servicii publice de bază să nu mai poată funcționa. El a indicat, ca exemplu, alocări făcute la rectificare pe componenta de sănătate. Ce înseamnă „derapaje” în lectura PNL: cheltuieli și investiții plafonate Bolojan a afirmat că Guvernul a publicat o ordonanță care continuă practici aplicate și anterior pentru controlul deficitului, inclusiv plafonarea cheltuielilor în ultimele luni, măsură extinsă și la administrațiile locale. Diferența față de anul trecut, a adăugat el, este că în 2026 nu ar fi fost plafonate doar cheltuielile curente, ci și investițiile. În acest context, liderul PNL a susținut că măsurile de control al cheltuielilor sunt necesare pentru a avea „un deficit predictibil la final de an” și pentru respectarea traiectoriei asumate de România, pe care a descris-o drept importantă pentru „sănătatea economiei”. El a spus că așteaptă ca angajamentul să fie respectat și în 2027. Critica pe fond: „supracontractarea” investițiilor și presiuni viitoare pe buget Bolojan a pus în discuție probleme structurale ale României, menționând „supracontractarea investițiilor”. Ca exemplu, a indicat că, pe componenta de transporturi din PNRR, ar fi existat un buget alocat de 5,5 miliarde de lei, în timp ce ar fi fost semnate contracte de peste 19 miliarde de lei. Pe această bază, el a avertizat că se pune problema finanțării lucrărilor în anii următori și că eventualele facturi care se acumulează și nu pot fi susținute de la buget ar ține de contracte semnate în anii anteriori. Totodată, a amintit și de sume rezultate din procese generate de magistrați, pentru care Guvernul ar trebui să găsească soluții, susținând că adoptarea legii salarizării unitare ar fi redus astfel de litigii. De ce contează Mesajul PNL fixează o linie politică cu impact direct asupra politicilor fiscale: sprijinul punctual în Parlament este legat explicit de respectarea țintelor bugetare și de evitarea unei destabilizări a finanțelor publice. În același timp, discuția despre investiții contractate peste alocările disponibile indică o presiune potențială asupra bugetelor viitoare, indiferent de guvernarea de moment. [...]

PNL își consolidează linia de opoziție și rupe colaborarea instituțională cu PSD , iar Ilie Bolojan spune că nu există discuții despre schimbarea sa de la conducerea partidului, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute duminică seara, la Timișoara, într-o conferință de presă. Bolojan a argumentat că poziția sa în fruntea PNL decurge din rezultatul unui congres și din deciziile adoptate de conducerea partidului cu „o majoritate confortabilă”, inclusiv intrarea în opoziție și încetarea colaborării cu PSD. Liderul liberal a spus că direcția este asumată politic și că partidul o va urma în perioada următoare. „Sunt președintele PNL ca efect al rezultatelor unui congres (...) și nu se pune problema despre o schimbare a mea, pentru că tot ce a decis partidul în această perioadă ține de decizii care au fost luate cu o majoritate confortabilă.” Ce înseamnă „fără colaborare instituțională” cu PSD Președintele PNL a precizat că, deși partidul nu va mai avea o colaborare instituțională cu PSD, situațiile în care liberalii se află în conduceri de instituții sau în administrații locale nu pot fi schimbate imediat, deoarece sunt rezultatul colaborării politice din 2024, în mai multe județe. În acest context, Bolojan a indicat că reprezentanții PNL aflați în astfel de poziții își vor continua mandatele, în limitele atribuțiilor, pentru „reprezentarea electorilor” și susținerea administrațiilor conduse de liberali, dar fără reluarea unei cooperări instituționale cu PSD. Mesaj intern: susținere sau plecare Bolojan a transmis și un mesaj către cei din partid care contestă linia actuală, afirmând că cei care sunt de acord cu direcția vor rămâne activi în PNL, iar cei care își doresc o apropiere de PSD „nu au decât să plece”. În aceeași intervenție, liderul PNL a legat explicit decizia de a intra în opoziție și de a opri colaborarea cu PSD de două motive: unul „care ține de România” și unul „care ține de viitorul acestui partid”, fără a detalia suplimentar în materialul citat. [...]

Guvernul a deblocat prin hotărâre cheltuielile ANCOM pentru acțiuni de lobby la UIT, inclusiv o masă pentru circa 1.000 de persoane la Doha , după ce același proiect fusese scos de pe ordinea de zi de fostul premier Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Decizia are impact direct asupra modului în care sunt angajate fonduri publice din bugetul ANCOM pentru reprezentarea externă a României. Hotărârea adoptată în ședința de vineri vizează susținerea candidaturii României pentru un nou mandat în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) în cadrul Conferinței Plenipotențiarilor (PP-26), programată la Doha, Qatar, în perioada 9–27 noiembrie 2026. Ce aprobă concret hotărârea și cine plătește Actul normativ permite organizarea de activități de susținere a candidaturii, derulate de o delegație ANCOM „configurată” pentru promovarea candidaturii. În delegație pot fi incluși și reprezentanți ai altor instituții publice, inclusiv ai Parlamentului României. În același timp, hotărârea aprobă cheltuieli pentru servicii de organizare eveniment, „cu respectarea regulilor și uzanțelor stabilite de UIT”, care includ organizarea unei mese tradiționale în cadrul unei recepții pentru aproximativ 1.000 de persoane. Finanțarea urmează să fie asigurată din bugetul de venituri și cheltuieli al ANCOM pe anul 2026, conform comunicatului Guvernului citat de Digi24. Contextul politic: proiect retras de Bolojan, dispută cu conducerea ANCOM Documentul este același tip de act normativ pe care Ilie Bolojan l-a retras de pe ordinea de zi a ultimei ședințe de guvern pe care a condus-o. În acel episod, vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, l-a acuzat pe Bolojan că ar fi „sabotat cu bună știință” eforturile diplomatice pentru candidatura României, notează Digi24, care menționează că informația este relatată de News.ro. De ce contează: cheltuieli de protocol validate la nivel de guvern Miza practică a hotărârii este că validează, la nivel guvernamental, un pachet de cheltuieli de protocol și reprezentare externă din bugetul unei autorități publice (ANCOM), într-un context în care oportunitatea acestor cheltuieli a fost anterior contestată politic. UIT este agenția specializată a ONU pentru comunicații și tehnologia informației, înființată în 1865, cu 194 de state membre și peste 1.000 de reprezentanți din sectorul privat și mediul academic, conform datelor prezentate în articol. [...]

Caracterizarea făcută de Kelemen Hunor sugerează un stil prezidențial mai rigid în negocierile pentru Guvern , cu potențial de a influența ritmul și rezultatul discuțiilor politice, potrivit Mediafax . Invitat la B1 TV, liderul UDMR a povestit despre modul în care președintele Nicușor Dan a gestionat discuțiile cu partidele pentru formarea unui nou Guvern și l-a comparat cu fostul premier Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept „încăpățânat”. „Seamănă foarte mult cu Bolojan. Deci la fel de încăpățânat, dar e președinte, sigur că asta dă o legitimitate mai mare decât unui premier, indiferent cine-i premierul. Știe ținta și urmărește, deci nu slăbește în niciun fel. Învață pe parcurs. Deci asta e. Nu există facultate de președinte de țară. Dacă nu mă înșel, așa a funcționat și la primărie. Primul an era de pregătire, de a înțelege. E omul care vrea să înțeleagă toate problemele înainte să spună care e soluția”, a declarat Kelemen Hunor. În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a spus că experiența sa „de un an și jumătate”, de când Nicușor Dan este președinte, a fost „mai mult pozitivă”, menționând că șeful statului „ține direcția” în politica externă, pe care a descris-o drept euroatlantică și transatlantică. Mesajul pe politica externă: „România singură nu se descurcă” Liderul UDMR a legat stabilitatea direcției externe de contextul internațional tensionat și a susținut că România trebuie să colaboreze cu administrația americană, indiferent cine se află la conducerea SUA. „Pentru România, tu trebuie să colaborezi cu administrația. Și trebuie să ții cont că administrația rămâne, cum a rămas și după Obama, și după Biden, și rămâne administrația și după Trump. Și pentru România, România singură nu se descurcă.” Kelemen Hunor a adăugat că, în opinia sa, „niciun stat din această regiune” nu se descurcă singur și că România „are nevoie de americani”, afirmând că, din acest punct de vedere, apreciază ceea ce face Nicușor Dan. [...]

Dacian Cioloș își joacă candidatura la OIF pe un program de „francofonie economică” , mizând pe ideea unui spațiu economic francofon mai coerent și pe o guvernanță mai transparentă a organizației, potrivit G4Media , care citează un interviu acordat publicației Jeune Afrique. Cu câteva săptămâni înainte de votul pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), Cioloș este prezentat ca având „șanse reale” să împiedice realegerea actualei titulare, rwandeza Louise Mushikiwabo , aflată în funcție din 2018. Contextul este unul competitiv, cu patru candidați în cursă, iar summitul OIF urmează să aibă loc în Cambodgia. Miza economică: un „spațiu economic francofon” și oportunități pentru tineri În interviu, Cioloș spune că vrea să pună accent pe „Francofonia economică”, pe care o leagă direct de capacitatea organizației de a crea oportunități, inclusiv pentru tineri. „Tinerii vor învăța franceza dacă aceasta le oferă oportunități.” El indică drept punct de plecare existența unei alianțe a organizațiilor patronale francofone și a unor întâlniri economice deja organizate, dar consideră că acestea ar putea fi „mai bine structurate”. În plus, propune implicarea miniștrilor de finanțe și ai comerțului și discutarea armonizării politicilor economice naționale ale statelor membre, pentru a construi „un veritabil spațiu economic francofon”. Cum își construiește sprijinul: campanie în Africa și promisiunea unui „număr doi” african Pe fondul unei dezbateri interne despre faptul că funcția ar trebui să revină Africii, Cioloș respinge ideea unei împărțiri regionale a postului și spune că vrea o deschidere a organizației către toate statele membre, „recunoscând totodată importanța Africii”. În același timp, el afirmă că și-a intensificat vizitele pe continentul african și că, în cazul unei victorii, ar rezerva Africii postul de administrator (numărul doi în OIF). În interviu, descrie această campanie ca pe un efort de a înțelege diferențele și complementaritățile dintre țările membre ale francofoniei. Ce promite pe zona de guvernanță: dialog permanent și mai multă transparență În plan operațional, Cioloș spune că vrea să instituie un dialog permanent cu statele membre, nu doar contacte punctuale la summituri, și leagă această abordare de îmbunătățirea guvernanței interne și de „descentralizarea organizației”, pentru a crește eficiența programelor. Totodată, el vorbește despre nevoia de a îmbunătăți coerența între structurile operaționale ale francofoniei și de a întări guvernanța prin „mai multă transparență”, cu accent pe rezultate și pe complementaritatea contribuțiilor din rețelele organizației (politic, economic, universitar, societate civilă). Context politic: candidatura, susținută de președintele Nicușor Dan Cioloș afirmă că a început să ia în calcul candidatura de la sfârșitul anului trecut, după discuții cu persoane care au lucrat în cadrul organizației, și că a discutat apoi cu președintele Nicușor Dan, care „a decis rapid să oficializeze candidatura”. În privința susținătorilor, Cioloș spune că nu vrea să intre într-un „joc” de opunere a candidaților sau a regiunilor și insistă că decizia ar trebui să se bazeze pe „o viziune și un proiect”, nu pe negocieri politice între regiuni. [...]

China pregătește o înăsprire a controlului intern în Partidul Comunist , prin reguli mai stricte de disciplină și supraveghere a averilor și a legăturilor de afaceri ale cadrelor, potrivit Agerpres . Președintele Xi Jinping avertizează că „impuritățile” ideologice, organizaționale și de conduită „nu au fost rezolvate de la rădăcină”, semnalând o nouă etapă de rigoare înaintea Congresului PCC din 2027 . Într-o intervenție publicată duminică, Xi a explicat rezoluția aprobată joi de a cincea sesiune plenară a celui de-al 20-lea Comitet Central al PCC, al cărei text integral a fost difuzat de agenția oficială Xinhua. Liderul chinez susține că, deși campania disciplinară a produs rezultate, persistă probleme care afectează capacitatea partidului de a rămâne la putere pe termen lung și apar „altele noi”. „Cu cât se avansează mai mult, cu atât va fi rigoarea mai mare.” Ce prevede rezoluția: verificări de avere și control asupra „ușilor rotative” Documentul introduce „controale concrete” asupra patrimoniului liderilor și cere verificarea situațiilor în care bunurile și cheltuielile familiale „depășesc clar veniturile lor normale”. În plus, rezoluția solicită întărirea supravegherii asupra: activităților de afaceri ale soților, copiilor și partenerilor acestora; funcționarilor retrași și celor care părăsesc funcțiile. Pe componenta anticorupție, sunt vizate și formele mai greu de urmărit, inclusiv utilizarea intermediarilor, participații deținute de terți sau „uși rotative” între politică și companii (treceri repetate între funcții publice și poziții în mediul privat). Textul menționează și practici care folosesc monede virtuale și mișcări transfrontaliere de fonduri. Miza politică: disciplină sporită înaintea Congresului din 2027 Rezoluția interzice ca responsabilii să transforme teritoriile sau domeniile aflate sub autoritatea lor în „feude private” și cere ca deciziile importante să fie luate colectiv. Totodată, stabilește o obligație de raportare: organele disciplinare inferioare trebuie să informeze cel puțin la fiecare șase luni superiorii despre modul în care este exercitată puterea de echipele de conducere, în special de către cei mai importanți responsabili. Sesiunea plenară a avut loc între 26 și 29 octombrie, cu aproximativ un an înainte de cel de-al XXI-lea Congres al PCC, programat pentru 2027. În acest context, Agerpres notează că întâlnirea a coincis cu un raport oficial potrivit căruia 680.000 de persoane au fost sancționate în perioada ianuarie–septembrie, inclusiv 105 oficiali de rang înalt la nivel provincial sau ministerial și superior, în cadrul campaniei anticorupție conduse de Xi din 2012. Potrivit aceleiași surse, anchetele au vizat și comandanți militari de rang înalt, precum și lideri promovați în timpul mandatului lui Xi Jinping, care se pregătește pentru următorul congres fără un succesor indicat. [...]