Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Premierul Bolojan propune obligativitatea...

Premierul Bolojan propune obligativitatea ca absolvenții de medicină să lucreze în România – măsură pentru stoparea exodului cadrelor medicale

Absolvenți de medicină sărbătorind la ceremonia de absolvire, cu diplome în mână.

Premierul Ilie Bolojan susține ca absolvenții facultăților de medicină care beneficiază de studii gratuite și rezidențiat plătit de stat să fie obligați să lucreze în România cel puțin câțiva ani, transmite G4Media. Declarația a fost făcută marți, 10 februarie, în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România și vine pe fondul accentuării deficitului de medici în sistemul public de sănătate, mai ales în zonele rurale și urbane mici.

Potrivit premierului, în prezent România are aproximativ 7.000 de absolvenți de medicină anual, însă doar 1.000 dintre aceștia ajung să lucreze în sistemul public. Restul aleg, în majoritate, să plece în străinătate, ceea ce plasează România pe primele locuri în Europa în ceea ce privește exodul de personal medical. În acest context, Bolojan a afirmat că este necesar „curajul unor decizii care nu sunt întotdeauna populare”, dar care pot contribui la echilibrarea distribuției medicilor, inclusiv în zonele defavorizate.

Modelul propus implică un contract sau un angajament public care să condiționeze accesul gratuit la educație medicală (studii la buget, rezidențiat finanțat) de prestarea unui număr de ani de muncă în țară. Deși premierul nu a oferit un termen standard, a sugerat că perioada ar putea fi de doi până la cinci ani, în funcție de specialitate sau de zona în care medicul va activa.

Bolojan a invocat și dezechilibrul major între mediul rural și urban în ceea ce privește acoperirea cu personal medical, pledând pentru distribuirea mai echitabilă a resurselor umane. A subliniat că tinerii medici ar putea fi repartizați în comune sau orașe mici pentru a acoperi lipsurile acute din teritoriu.

Deși măsura ar necesita modificări legislative și ar putea stârni dezbateri aprinse legate de libertatea profesională, premierul consideră că este o soluție realistă pentru a împiedica sistemul de sănătate să piardă anual mii de profesioniști formați cu bani publici.

Tag-uri:exod medicalsistem sanitarilie bolojanrezidentiatruralmediciobligatie profesionala
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăg4media.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Premierul discută despre reforma salarizării în administrația publică locală.
Politică10 feb. 2026

Premierul Ilie Bolojan propune o nouă lege a salarizării – majorări acolo unde se justifică și reduceri în cazurile de supraîncadrare

Premierul Ilie Bolojan susține adoptarea unei noi legi a salarizării în sectorul bugetar, cu aplicare treptată și diferențiată , care să corecteze dezechilibrele salariale acumulate în administrație, informează Bursa . Noua lege ar urma să prevadă atât creșteri salariale acolo unde acestea sunt justificate, cât și reduceri în cazurile în care veniturile au depășit un prag considerat rezonabil. Măsurile vor fi introduse etapizat, având în vedere reticența publică față de scăderea veniturilor, mai ales în context electoral. Anunțul a fost făcut de premier în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, unde a mai precizat că reducerea de personal din administrațiile locale nu va fi arbitrară, ci va fi fundamentată pe baza numărului de locuitori și a volumului de activitate din fiecare unitate administrativ-teritorială. Astfel, comunele mici, cu puțin personal specializat, ar putea ajunge să partajeze funcționari între ele pentru a menține eficiența și a reduce costurile. Bolojan a subliniat că administrația publică locală are nevoie de o reorganizare care să asigure sustenabilitate financiară, fără a compromite calitatea serviciilor oferite cetățenilor. Totodată, el a apărat necesitatea măsurilor mai puțin populare, declarând că echitatea și echilibrul între responsabilități și remunerație trebuie restabilite. Noua lege a salarizării vine în contextul unor tensiuni tot mai mari între Guvern și autoritățile locale, nemulțumite de reformele fiscale și de reorganizarea aparatului bugetar. Recent, peste 1.500 de primării au intrat în grevă, reclamând riscuri de comasare și tăieri fără consultare. Premierul a transmis că reformele vor continua, dar „în condiții corecte și transparente”. Planul lui Bolojan vizează restructurarea profundă a sistemului de salarizare bugetar printr-o abordare graduală, care să prevină dezechilibrele financiare și să elimine inechitățile salariale între instituții și funcții similare. [...]

Vicepremierul Tanczos Barna discută despre situația politică actuală.
Politică10 feb. 2026

Vicepremierul Barna nu exclude o analiză a ieșirii de la guvernare – „dacă lucrurile se precipită”

Vicepremierul Tanczos Barna a declarat că UDMR ar putea analiza retragerea din guvernare dacă situația politică se tensionează suplimentar , însă a subliniat că, deocamdată, Uniunea rămâne parte a Coaliției. Afirmațiile au fost făcute marți, 10 februarie, în cadrul unei declarații de presă de la Parlament și vin în contextul unui conflict tot mai accentuat cu premierul Ilie Bolojan privind politica fiscală locală. Informația a fost publicată de Antena 3 CNN . Disputa centrală vizează propunerea UDMR de reducere a taxelor și impozitelor locale, inițiativă respinsă de premier și criticată de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , care a invocat faptul că aceste măsuri sunt asumate încă din 2021 și nu pot fi modificate fără riscuri fiscale majore. În replică, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a cerut să se revină asupra deciziei, argumentând că asumarea greșită nu este un semn de forță, ci de imaturitate. Tanczos Barna a reiterat ideea că UDMR își poate atinge obiectivele mai eficient din interiorul Coaliției decât din opoziție. Cu toate acestea, în cazul în care „lucrurile se precipită”, a admis că o ieșire de la guvernare ar putea fi pusă în discuție la nivelul conducerii Uniunii. El a subliniat că „forța noastră politică poate fi exploatată la maximum dacă suntem în Coaliție, nu în afara ei”. Pe lângă disputa fiscală, UDMR susține și măsura acordării unor ajutoare financiare unice pentru pensionarii cu venituri mici – 1.000 de lei în două tranșe, înainte de Paște și Crăciun – propunere în curs de analiză în Guvern. Acest sprijin este văzut de UDMR ca o măsură de echilibrare socială într-un context economic incert și marcat de majorări fiscale. Tensiunile din interiorul Coaliției nu sunt noi, dar ele s-au acutizat recent pe fondul divergențelor între PNL , reprezentat de premierul Bolojan, și UDMR, aflat în minoritate în cadrul Executivului. Potrivit unor surse politice, poziția UDMR este fragilizată de lipsa sprijinului majoritar pentru inițiativele sale, iar liderii Uniunii iau în calcul mai multe scenarii strategice în perspectiva anului electoral 2026. În concluzie, semnalul transmis de vicepremierul Tanczos Barna nu anunță o retragere iminentă, dar arată că UDMR este pregătit să reevalueze poziția sa în Guvern dacă actualele blocaje politice nu se deblochează în perioada următoare. [...]

Protest al angajaților din primării pentru drepturile lor și solidaritate sindicală.
Politică10 feb. 2026

1.370 de primării implicate în greva de avertisment a angajaților din administrația locală - solidaritate sindicală extinsă

Peste 1.300 de primării intră marți în grevă de avertisment , între orele 10:00 și 12:00, pe fondul nemulțumirilor față de măsurile Guvernului condus de Ilie Bolojan, relatează Euronews . Acțiunea vizează administrația locală și este prezentată ca un semnal public de protest din partea salariaților din primării. Grevă este organizată de Sindicatul Național SCOR, în urma unui vot intern, și se desfășoară în toate primăriile unde există organizații sindicale afiliate, respectiv 1.370 de primării. Președintele Sindicatului Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR), Dan Cârlan, a declarat că se așteaptă și la acțiuni de solidaritate în primării care nu sunt afiliate, potrivit Agerpres . Protestul este anunțat și ca un gest de solidaritate față de demersurile pe care le vor face, tot marți, primarii de comune. Asociația Comunelor din România are programată o întâlnire la Palatul Parlamentului, la care a anunțat că va participa și premierul Ilie Bolojan. Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, a subliniat că greva este declanșată de sindicat, nu de primari, dar că edilii o susțin. Acesta a mai afirmat că nemulțumirile primarilor au ajuns „la o cotă de nesuportat”, în contextul măsurilor aplicate de Guvern. [...]

Ilie Bolojan discutând despre responsabilitatea financiară a primarilor.
Politică09 feb. 2026

Bolojan transmite primarilor nemulțumiți să nu ignore responsabilitatea financiară - avertisment privind gestionarea banilor publici

Premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor nemulțumiți să-și corecteze cheltuielile și să-și crească încasările , potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea întâlnirii de marți cu edilii care contestă alocările bugetare și pe fondul anunțului că în primăriile din peste 1.500 de comune ar urma să aibă loc o grevă de avertisment. În intervenția la Digi24, Bolojan a indicat două direcții pentru administrațiile locale care reclamă lipsa banilor: reducerea cheltuielilor de funcționare și îmbunătățirea colectării impozitelor locale. El a avertizat că, atunci când veniturile sunt consumate aproape integral pe aparatul administrativ, se răstoarnă logica serviciului public, iar comunitatea ajunge să finanțeze în principal salarii, nu servicii. „Nu poți să fii cu spatele la zid dacă nu îți bați joc de banii comunității.” Premierul a nuanțat că situația nu este uniformă între comune: unele primării ar avea „un personal corect calculat”, în timp ce altele ar fi angajat peste necesar și ar urma să reducă „personalul suplimentar” atunci când se face „calcularea în mod corect”. În același timp, el a spus că o parte dintre primari cer Guvernului, „într-o anumită formulă”, sume care să le permită funcționarea, invocând capacitatea financiară redusă a unor localități. Bolojan a plasat disputa într-un cadru mai larg, de sustenabilitate a modelului administrativ: fie administrația locală dovedește că poate funcționa mai eficient, cu personal mai redus, fie presiunea bugetară ar putea împinge România spre o reorganizare administrativ-teritorială, „când vom fi cu spatele la zid”. În logica sa, amânarea corecțiilor (de exemplu, la impozitele pe proprietate) crește costurile ulterioare, iar ajustările ar fi fost mai ușor de absorbit dacă erau făcute etapizat în anii anteriori. În privința temerilor primarilor că vor primi mai puțini bani de la Guvern, premierul a susținut că, „per total”, autoritățile locale ar urma să aibă sume mai mari decât anul trecut, însă transferurile directe prin alocări guvernamentale nu vor mai fi la același nivel. Diferența, în argumentația sa, ar trebui acoperită din creșterea veniturilor locale, inclusiv pe fondul majorării impozitelor pe proprietate, iar cetățenii ar trebui să urmărească mai atent cum sunt cheltuiți banii plătiți către bugetele locale. [...]

Daniel Zamfir discutând despre consultarea Parlamentului în acordul Mercosur.
Politică09 feb. 2026

Daniel Zamfir îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de decizii unilaterale privind acordul Mercosur - critică pentru lipsa consultărilor în coaliție și Parlament

Daniel Zamfir îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că a ocolit consultarea Parlamentului în chestiunea mandatului României privind Acordul UE–Mercosur, potrivit HotNews.ro . Atacul a fost lansat luni, în plenul Senatului, în timpul dezbaterii unei moțiuni simple pe tema poziției României față de acordul comercial cu statele din blocul sud-american. Miza politică a intervenției liderului senatorilor PSD nu a fost doar disputa din coaliție, ci felul în care este tratat rolul Parlamentului în dosare europene cu impact pe termen lung. Zamfir a insistat că, deși consultarea Legislativului este descrisă ca „consultativă”, procedura ar fi obligatorie, iar ignorarea ei ar echivala cu golirea de conținut a controlului parlamentar asupra deciziilor guvernamentale. În argumentația sa, senatorul PSD a susținut că Guvernul ar fi transmis un mandat pentru un vot care „angajează România pentru 10 ani” fără o fundamentare și fără discuții prealabile. El a invocat lipsa unei dezbateri în coaliție și absența unui studiu care să clarifice „interesele” și „obiectivele” României, afirmând că asumarea publică a premierului ar fi transformat-o pe ministrul de Externe, Oana Țoiu, „doar o unealtă”. „Și chiar dacă rolul Parlamentului este consultativ, procedura de consultare era obligatorie. Așa prevede legea.” Zamfir a formulat acuzații directe la adresa premierului, susținând că acesta ar fi tratat decizia ca pe una personală și ar fi ignorat atât partenerii de coaliție, cât și instituțiile care ar fi trebuit consultate. În același registru, a afirmat că premierul ar fi „desconsiderat obiecțiile de specialitate ale Ministrului Agriculturii” și ar fi „încălcat procedura de aprobare a mandatului de reprezentare a României”, fiind citat de HotNews.ro. Din perspectiva rolului consultativ al Parlamentului, acuzația centrală este că „procedura” ar fi fost obligatorie chiar dacă avizul nu este decisiv, ceea ce ar transforma consultarea într-un filtru instituțional minim: informare, dezbatere și asumare politică în fața aleșilor. În lipsa acestei etape, susține Zamfir, Guvernul ar reduce Parlamentul la o formalitate, deși acesta este instituția care a învestit executivul și care ar trebui să poată cere explicații înainte ca România să fie angajată într-un acord strategic. În discurs, liderul senatorilor PSD a legat tema consultării de funcționarea coaliției, transmițându-i premierului că, dacă nu își respectă partenerii și Parlamentul, „să caute o altă coaliție” împreună cu USR. Totodată, el a afirmat că PSD nu poate „răspunde politic” pentru decizii luate unilateral și a avertizat că, atunci când premierul decide „de capăt” singur, nu ar trebui să se aștepte la susținerea PSD. Contextul parlamentar al disputei este moțiunea simplă privind Acordul UE–Mercosur , dezbătută luni în Senat. Elementele-cheie ale episodului, așa cum reies din relatare, sunt: moțiunea a vizat „modul de reprezentare a României” în dosarul UE–Mercosur și a fost citită în plen de senatorul AUR Nicolae Vlahu; documentul a fost inițiat de 47 de senatori ai opoziției (28 AUR, 13 PACE – Întâi România și șase neafiliați); moțiunea a fost respinsă, cu 38 de voturi pentru, 52 împotrivă și 25 de abțineri, vot secret electronic. Chiar dacă moțiunea a picat, disputa ridică o problemă recurentă în politica românească: atunci când Parlamentul are un rol „consultativ”, tentația executivului este să trateze consultarea ca opțională. În lectura PSD, consecința nu este doar o tensiune de coaliție, ci slăbirea unui mecanism de control democratic într-un dosar care, prin natura lui, produce efecte economice și politice pe termen lung. [...]

Ilie Bolojan, primar din Oradea, în fața unei clădiri, discutând despre reformele din PNL.
Politică09 feb. 2026

Conflict deschis în PNL: După ce Bolojan a fost acuzat că a făcut parte dintr-un plan de preluare a puterii, premierul este apărat de unul dintre apropiații săi din partid. „Deranjează foarte tare” - HotNews.ro

Conflictul din PNL escaladează după acuzațiile aduse lui Ilie Bolojan, care este apărat de apropiații săi din partid. Potrivit HotNews.ro , liderul PNL Hubert Thuma a afirmat că Bolojan a fost implicat într-un plan de preluare a puterii în cadrul partidului, acuzații care au fost respinse de primarul din Oradea, Florin Birta. Alegațiile lui Hubert Thuma Hubert Thuma, liderul unei facțiuni din PNL, a declarat că Ilie Bolojan a fost parte dintr-un complot pentru a controla partidul , începând cu alegerile prezidențiale din 2024. Thuma susține că Bolojan a refuzat să candideze la Președinția României, deși sondajele arătau că Nicolae Ciucă nu avea șanse de succes. În schimb, Bolojan ar fi făcut propuneri nerezonabile pentru PNL și nu a dezmințit zvonurile privind candidatura sa. Thuma a mai afirmat că Bolojan a trădat candidatul Crin Antonescu , neimplicându-se activ în campania electorală. Într-un interviu la Antena3, Thuma a sugerat că Bolojan ar fi fost parte dintr-un calcul politic pentru a ajunge premier. Replica lui Florin Birta Florin Birta , primarul din Oradea și un apropiat al lui Bolojan, a reacționat rapid, susținând că Ilie Bolojan este atacat din toate părțile pentru că „deranjează foarte tare” prin deciziile sale de reformă. Birta a subliniat că Bolojan a susținut candidatul PNL la Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu, care a câștigat alegerile, contrazicând acuzațiile că ar „USR-iza” partidul. „În ultima perioadă, Ilie Bolojan este atacat din toate direcțiile, inclusiv din interiorul propriului partid. Adevărul este că, în momentul în care iei decizii dificile, închizi anumite „robinete” și încerci să reformezi statul român și să faci ca țara asta să meargă într-o direcție normală, deranjezi. Deranjezi foarte tare”, a declarat Florin Birta. Susținerea pentru Crin Antonescu Birta a adus clarificări suplimentare, afirmând că Bolojan nu a trădat candidatura lui Crin Antonescu la prezidențiale. El a menționat că Bolojan a participat la lansarea candidaturii și la evenimente publice alături de Antonescu, inclusiv la festivitățile organizate la Oradea. Birta a subliniat că în județul Bihor, Antonescu a câștigat alegerile, în timp ce în Ilfov, unde Thuma este președinte al Consiliului Județean, Antonescu a ocupat locul trei. PE SCURT.. Conflictul intern din PNL reflectă tensiunile din partid și diferitele viziuni asupra conducerii și strategiei politice. În timp ce Thuma acuză un complot pentru preluarea puterii, susținătorii lui Bolojan, precum Florin Birta, resping aceste acuzații și subliniază eforturile de reformă ale acestuia. Rămâne de văzut cum va evolua această situație și ce impact va avea asupra coeziunii interne a PNL. [...]