Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan susține ca absolvenții facultăților de medicină care beneficiază de studii gratuite și rezidențiat plătit de stat să fie obligați să lucreze în România cel puțin câțiva ani, transmite G4Media. Declarația a fost făcută marți, 10 februarie, în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România și vine pe fondul accentuării deficitului de medici în sistemul public de sănătate, mai ales în zonele rurale și urbane mici.
Potrivit premierului, în prezent România are aproximativ 7.000 de absolvenți de medicină anual, însă doar 1.000 dintre aceștia ajung să lucreze în sistemul public. Restul aleg, în majoritate, să plece în străinătate, ceea ce plasează România pe primele locuri în Europa în ceea ce privește exodul de personal medical. În acest context, Bolojan a afirmat că este necesar „curajul unor decizii care nu sunt întotdeauna populare”, dar care pot contribui la echilibrarea distribuției medicilor, inclusiv în zonele defavorizate.
Modelul propus implică un contract sau un angajament public care să condiționeze accesul gratuit la educație medicală (studii la buget, rezidențiat finanțat) de prestarea unui număr de ani de muncă în țară. Deși premierul nu a oferit un termen standard, a sugerat că perioada ar putea fi de doi până la cinci ani, în funcție de specialitate sau de zona în care medicul va activa.
Bolojan a invocat și dezechilibrul major între mediul rural și urban în ceea ce privește acoperirea cu personal medical, pledând pentru distribuirea mai echitabilă a resurselor umane. A subliniat că tinerii medici ar putea fi repartizați în comune sau orașe mici pentru a acoperi lipsurile acute din teritoriu.
Deși măsura ar necesita modificări legislative și ar putea stârni dezbateri aprinse legate de libertatea profesională, premierul consideră că este o soluție realistă pentru a împiedica sistemul de sănătate să piardă anual mii de profesioniști formați cu bani publici.
Recomandate
Atacurile lui Sorin Grindeanu la adresa premierului Ilie Bolojan ridică presiunea politică înaintea moțiunii de cenzură de marți , într-un moment în care liderul PSD sugerează că actualul șef al Guvernului ar „tăia punțile de dialog” și ar bloca posibilitatea unei viitoare coaliții pro-europene, potrivit Mediafax . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat la Antena 3 CNN că premierul Ilie Bolojan „seamănă cu Liviu Dragnea din 2017”, acuzându-l că încearcă să controleze singur scena politică. Confruntat cu o fotografie din 2017, când PSD îi retrăsese sprijinul iar el refuzase să demisioneze din funcția de premier, Grindeanu a spus: „Evident. Mi-era și greu să uit.” Paralele cu 2017 și acuzații de izolare politică Întrebat dacă îl compară pe Bolojan cu Dragnea, Grindeanu a răspuns: „Vedeți altcumva lucrurile?”. El a susținut că diferența dintre situația sa din 2017 și cea a lui Bolojan „constă în miza luptei, nu în mecanism”, afirmând: „Eu atunci mă luptam cu un om, Liviu Dragnea, care s-a dovedit după aceea unde a dus România.” În același context, Grindeanu a afirmat că actualul premier ar avea „85% încredere negativă” și că „peste 80% dintre români consideră că duce țara într-o direcție greșită”, fără ca în material să fie indicată sursa acestor cifre. „Otrăvește fântânile” și mesajul despre ziua moțiunii Liderul PSD a acuzat că Bolojan „taie toate punțile de dialog”, iar „scopul” ar fi ca după plecarea premierului „să nu mai existe nicio șansă de construire a unei coaliții pro-europene”. Grindeanu a calificat această abordare drept „un soi de iresponsabilitate” și a susținut că „România poate fi guvernată și fără Bolojan”, adăugând că „se pot construi autostrăzi” și fără ca acesta să fie prim-ministru. Întrebat despre alianța dintre PSD și AUR pentru dărâmarea guvernului, Grindeanu a evitat să dezvolte subiectul, dar a transmis: „Există viață și după ziua de marți. Pentru noi trebuie să fie o viață mai bună.” Totodată, el a spus că a înțeles apelul președintelui privind dezescaladarea discursului public: „Ați văzut că am evitat să intru în polemici”. [...]
PSD ridică miza moțiunii de marți, iar Sorin Grindeanu îl atacă pe premierul Ilie Bolojan cu o comparație directă cu Liviu Dragnea , susținând că șeful Guvernului are un nivel similar de neîncredere publică și că „se poate guverna România și fără domnia sa”, potrivit News . Declarațiile au fost făcute joi seară, la Antena 3, unde Grindeanu a fost întrebat despre diferența dintre momentul în care PSD i-a retras sprijinul politic (când el era premier) și poziționarea actuală a partidului. Comparația cu Dragnea și argumentul „neîncrederii” Grindeanu a afirmat că atât Liviu Dragnea, cât și Ilie Bolojan ar fi avut „85%” grad de neîncredere și că „peste 80%” dintre români ar considera că România este dusă „într-o direcție greșită”. În acest context, liderul PSD a spus că, dacă ar fi să facă o paralelă, Bolojan „se potrivea cu Liviu Dragnea de atunci”. Ținta: strategia premierului înainte de moțiune În aceeași intervenție, Grindeanu a acuzat un „management dezastruos” al premierului și a susținut că acesta ar „tăia toate punțile de dialog” pentru ca, după trecerea moțiunii de marți, „să nu mai existe nicio șansă de construcție a unei coaliții pro-europene”. „Tactica asta pe care o aplică primul ministru Ilie Bolojan denotă un soi de iresponsabilitate. Se poate guverna România şi fără domnia sa.” Ce semnal transmite PSD Mesajul central al lui Grindeanu este că schimbarea premierului nu ar bloca guvernarea sau proiectele mari, invocând explicit că „se pot construi autostrăzi” și fără Ilie Bolojan la Palatul Victoria. Totodată, el a susținut că România ar fi într-o situație în care „un singur om” ar încerca să controleze scena politică, într-o logică pe care o compară cu perioada Dragnea. Următorul reper indicat de liderul PSD este votul de marți, despre care afirmă că va duce la trecerea moțiunii. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul parlamentar sau aritmetica votului. [...]
Marcel Ciolacu anticipează că moțiunea de cenzură va demite Guvernul Bolojan , iar PSD ar putea revendica inițiativa pentru desemnarea următorului prim-ministru, pe fondul ponderii sale parlamentare, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută joi de președintele Consiliului Județean Buzău, la finalul ședinței CJ, în contextul moțiunii de cenzură programate pentru 5 mai împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan . Ciolacu a spus că „moțiunea va trece” și a avansat ideea că ar putea fi „moțiunea cu cele mai multe voturi din istoria României”. Miza: schimbarea guvernului și negocierea următorului premier Ciolacu a susținut că votul din Parlament ar urma să ducă la căderea actualului Executiv și a legat discuția despre viitorul premier de configurația legislativului, argumentând că partidul cu cei mai mulți parlamentari propune, de regulă, primul nume. În același timp, el a punctat că desemnarea premierului este atribuția președintelui României și că discuțiile se poartă cu șeful statului, care face numirea prin decret, urmând ca premierul desemnat să obțină votul Parlamentului. Cine susține moțiunea și când are loc votul Moțiunea de cenzură a fost depusă de PSD, AUR și PACE – Întâi România și urmează să fie dezbătută și votată pe 5 mai, conform informațiilor transmise. Într-un comentariu despre soarta politică a premierului, Ciolacu a afirmat că, după un astfel de moment, atenția publică se mută de la fostul prim-ministru la succesorul său, adăugând că Ilie Bolojan „e un om puternic”. [...]
Primarul Buzăului, Constantin Toma , avertizează că moțiunea PSD cu AUR riscă să lase România fără o majoritate de guvernare , dacă PNL își retrage sprijinul și refuză orice discuție ulterioară cu social-democrații, potrivit G4Media . Toma spune că PSD a „mizat greșit” când a declanșat procedurile pentru schimbarea premierului Ilie Bolojan, în speranța că în PNL există o „masă critică” ce i-ar retrage sprijinul politic. În schimb, edilul susține că liberalii au decis în forul de conducere că, dacă Bolojan este îndepărtat, „nu vor mai sta la masă cu PSD-ul”. Riscul politic invocat: izolarea PSD după demiterea guvernului În declarațiile făcute după ședința Consiliului Local Municipal de joi, primarul din Buzău critică explicit asocierea PSD cu AUR pentru moțiunea de cenzură , pe care o descrie drept o decizie „împotriva acestei țări” și „împotriva unei idei” de îmbunătățire a funcționării statului. În logica sa, dacă moțiunea trece și PNL se retrage din orice negociere cu PSD, spațiul de manevră pentru formarea unui nou guvern se îngustează semnificativ. Textul publicat de G4Media este trunchiat spre final, astfel că nu sunt disponibile toate detaliile scenariului descris de Toma. Cine ar trebui să fie premierul, în viziunea lui Toma Primarul afirmă că, în cazul demiterii guvernului Bolojan, PSD „ar trebui să numească un premier”, dar nu pe liderul partidului, Sorin Grindeanu, despre care spune că „până acum nu a dovedit”. În același context, Toma respinge și varianta unui premier tehnocrat, pe care o numește „o mare tâmpenie”, argumentând că un astfel de premier ar fi „marionetă”. El mai susține că Grindeanu ar fi determinat demisia „unui număr important de secretari de stat și prefecți” și că o astfel de decizie ar fi lovit partidul prin pierderea unei „armate” de oameni aflați în funcții publice, care contribuiau la vizibilitatea PSD în administrație. „Sper că nu Sorin Grindeanu, pentru că până acum nu a dovedit.” Contextul imediat Declarațiile lui Constantin Toma sunt legate de ipoteza în care moțiunea de cenzură ar duce la demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. Materialul G4Media notează că informațiile sunt transmise de Agerpres. [...]
Premierul Ilie Bolojan leagă tensiunile din coaliție de pachetul de austeritate și de reforma companiilor de stat, susținând că măsurile pentru reducerea risipei și a pierderilor au lovit în rețelele care foloseau bugetul „ca o pușculiță” , potrivit Adevărul , care citează un interviu acordat Rock FM. Bolojan afirmă că primul pachet de măsuri a fost împins de presiunea de a transmite Comisiei Europene că România își corectează deficitul, avertizând că alternativa ar fi putut fi suspendarea fondurilor europene, cu „dificultăți majore”. Miza: deficitul și riscul pe fonduri europene În explicația premierului, adoptarea măsurilor economice nepopulare a avut o componentă de credibilitate externă, legată de relația cu Comisia Europeană. El spune că presiunile pentru acest pachet au fost „foarte mari”, tocmai pentru a evita un scenariu în care finanțările europene ar fi fost suspendate. De ce apar tensiuni în coaliție, în versiunea premierului Bolojan susține că, pe fondul austerității și al reformei administrației, au apărut tensiuni politice și un „discurs public diferit” față de pozițiile discutate în coaliție, descriind situația drept o „dramoletă de opoziție din interiorul guvernării”. Ținta reformelor: alocările preferențiale și companiile de stat Premierul indică drept punct sensibil modul în care au funcționat administrațiile locale, unde ar fi existat un sistem bazat pe influență politică și alocări preferențiale. În același registru, el afirmă că încercările de: combatere a evaziunii fiscale; reducere a risipei și a pierderilor din companiile de stat; introducere de „reguli de guvernanță corporativă reală” (set de reguli care separă managementul profesionist de controlul politic); facilitare a accesului producătorilor de energie în sistemul național au generat rezistențe, inclusiv pentru că selecțiile de management ar fi favorizat, în unele cazuri, persoane cu susținere politică, nu „cei mai performanți”. În această cheie, Bolojan spune că „aprinderea luminii” în guvernare și verificările privind „cămările ascunse” au făcut ca vechile practici de a obține alocări direcționate de la buget să „nu mai” funcționeze. [...]
Guvernul condus de Ilie Bolojan schimbă regulile de plată în sectorul public, condiționând cumulul pensiei cu salariul de renunțarea la 85% din pensie pentru angajații care încasează venituri din buget, potrivit Libertatea . Măsura este prezentată ca parte a unui pachet de reducere a cheltuielilor și de creștere a sustenabilității bugetare. Proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul bugetar urma să fie adoptat în ședința extraordinară de Guvern de joi, 30 aprilie, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu. Adoptarea fusese amânată în ședința de miercuri din cauza lipsei avizului Consiliului Legislativ, care ar urma să vină joi dimineață. Ce se schimbă, concret Conform explicațiilor oferite anterior de premierul Ilie Bolojan, cumulul pensiei cu salariul „va fi posibil” în instituțiile publice doar dacă persoana renunță la 85% din valoarea pensiei, în cazul pensiilor speciale. Premierul a indicat că există „cel puțin 15.000 de angajați” aflați în această situație și a legat măsura de nevoia de reducere de personal în administrație. Executivul susține că intervenția urmărește să elimine situațiile în care persoane pensionate se reangajează imediat în instituțiile publice și continuă să încaseze venituri duble din bugetul de stat. Unde se aplică și ce excepții sunt prevăzute Măsura urmează să se aplice inclusiv în Educație, unde cumulul pensiei cu salariul ar mai fi permis doar până la finalul anului 2026. În același timp, proiectul include excepții, între care: militarii și polițiștii din sistemul superior militar și juridic care lucrează la Academia Militară sau Academia de Poliție, care vor putea încasa în continuare pensia de serviciu integrală; persoanele alese în funcții publice și cele numite în instituții sau autorități publice prin hotărâri ale Parlamentului, inclusiv judecătorii Curții Constituționale , Avocatul Poporului, membri ai CNA, ai Curții de Conturi, ai Consiliului Legislativ, conducerea Consiliului Concurenței și membri ai Autorității Electorale Permanente. De ce contează Din perspectiva bugetară, proiectul mută presiunea de ajustare pe zona de cumul pensie–salariu în instituțiile publice și introduce o penalizare majoră (tăierea a 85% din pensie) pentru cei vizați, în timp ce păstrează o listă amplă de excepții pentru anumite categorii. Următorul pas este adoptarea în ședința de Guvern, după obținerea avizului Consiliului Legislativ, conform calendarului indicat de Executiv. [...]
