Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu președintele Parlamentului Turciei, Numan Kurtulmuş, joi, la Palatul Victoria, discuțiile vizând parteneriatul strategic bilateral, cooperarea economică și energetică, securitatea în Marea Neagră și turismul, potrivit Digi24.
Întrevederea a avut loc în contextul în care Guvernul pune accent pe relațiile cu Ankara atât pe componenta economică, cât și pe cea de securitate, Turcia fiind aliat NATO și actor relevant în regiunea Mării Negre. Ilie Bolojan a indicat și rolul minorității turco-tătare din România, respectiv al comunității românești din Turcia, ca elemente de legătură între cele două state, conform comunicatului Executivului citat de Digi24.
Anul 2026 marchează 15 ani de la înființarea Parteneriatului Strategic România–Turcia. În acest cadru, cele două părți și-au exprimat interesul pentru o vizită la București a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, precum și pentru organizarea celei de-a doua reuniuni a Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt.
Pe zona economică, discuțiile au vizat menținerea cooperării ca „pilon esențial” al relației bilaterale. Turcia este principalul partener comercial al României din afara Uniunii Europene și principala destinație pentru exporturile românești extra-comunitare, iar comerțul bilateral a ajuns la 13,5 miliarde de dolari, apropiindu-se de ținta comună de 15 miliarde de dolari.
Bolojan a menționat necesitatea continuării dialogului prin Comisia Mixtă Economică și Comercială și extinderea cooperării în transporturi și energie, cu accent pe conectivitatea în regiunea Mării Negre și pe consolidarea securității energetice. A fost abordată și evoluția turismului bilateral, pe fondul creșterii numărului de turiști turci în România și de turiști români în Turcia.
Pe agenda de securitate, oficialii au discutat cooperarea în cadrul NATO și întărirea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Premierul a apreciat contribuția Turciei la securitatea regională, inclusiv participarea la misiuni de poliție aeriană și cooperarea în cadrul grupării navale de contracarare a minelor din Marea Neagră, iar întâlnirea a fost prezentată ca un semnal de consolidare a parteneriatului strategic în regiune.
Recomandate
PSD pregătește o nouă sesizare la CCR care poate complica funcționarea guvernului interimar : potrivit G4Media , social-democrații vor să atace la Curtea Constituțională guvernul Bolojan, deja demis de Parlament, invocând faptul că miercuri expiră mandatele miniștrilor numiți interimar pentru a-i înlocui pe miniștrii PSD demisionari. Mișcarea vine după ce PSD a ieșit de la guvernare și cere ca și liberalii să părăsească executivul, pe fondul nemulțumirii că PNL și-ar fi păstrat „accesul la putere”, potrivit surselor politice citate de publicație. Premierul Ilie Bolojan a numit miniștri interimari pentru 45 de zile din rândul membrilor cabinetului, după decizia PSD de a se retrage. Mandatele de interimat de 45 de zile se încheie miercuri, în condițiile în care întregul guvern funcționează oricum în regim interimar, după ce a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD împreună cu AUR. Ce înseamnă, procedural, un guvern demis Conform Constituției, un guvern demis prin moțiune de cenzură trebuie să asigure administrarea treburilor publice, dar cu puteri limitate: nu poate adopta ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, până la votarea unui nou guvern în Parlament. Context: un precedent recent la CCR și negocieri pentru un nou cabinet PSD a mai sesizat CCR în urmă cu câteva săptămâni, contestând o ordonanță de urgență a guvernului Bolojan pe motiv că a fost adoptată după demiterea executivului, însă Curtea a respins sesizarea. Criza guvernamentală continuă: la o lună de la demiterea guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, consilier onorific, să formeze un nou guvern. Acesta negociază cu partidele și facțiunile parlamentare pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că formarea rapidă a unui guvern „tehnic” este ieșirea din blocaj , deși discuțiile purtate luni cu partidele nu au produs, deocamdată, un sprijin explicit, potrivit news.ro . Mesajul lui Tomac pune accent pe urgența deciziei politice, în condițiile în care lipsa unei majorități funcționale prelungește incertitudinea guvernării. Tomac a declarat luni seară, la Antena 3, că „sunt legitime condițiile partidelor” și că are „disponibilitate de dialog” cu toate formațiunile pro-occidentale din Parlament. El a spus că înțelege de ce partidele „încearcă să pună între ele bariere foarte mari”, dar a insistat că soluția este un executiv funcțional. „Guvern tehnic”, fără „ambiții politice”, invocat ca soluție de deblocare Premierul desemnat a susținut că a prezentat partidelor ideea unui guvern tehnic, „nu cu ambiții politice”, motivând că există „câteva urgențe”. În același context, a precizat că nu consideră situația „un moment de triumf”, ci o responsabilitate asumată pentru a depăși blocajul. Discuții fără semnale pozitive și apel la acțiune Tomac a afirmat că, în discuțiile avute luni, „niciun partid nu a fost pozitiv”, fiecare rămânând „aplicat pe linia” pe care o consideră justificată. În același timp, a transmis că înțelege nemulțumirile partidelor, însă a avertizat că, pentru a avansa, este nevoie de decizie: „Le înțeleg nemulțumirile, dar pentru a avansa avem nevoie de acțiune.” Tot luni, Tomac a spus că dialogul cu președintele PNL, Ilie Bolojan , a fost „civilizat” și a menționat că poate înțelege poziția PNL „până la un punct”, în condițiile în care „moțiunea a afectat direct partidul”. [...]
Kelemen Hunor cere un guvern „politic”, chiar și monocolor, pentru a debloca formarea Executivului , în scenariul în care cabinetul propus de premierul desemnat Eugen Tomac nu obține votul de învestitură, potrivit Mediafax . Președintele UDMR a spus la TVR Info că, din perspectiva sa, formula politică a viitorului cabinet contează mai mult decât componența, insistând pe ideea de asumare și răspundere politică pentru actul de guvernare. „Eu sunt pentru un guvern politic. Nu mai contează pentru mine, în acest moment, dacă e format doar din PSD, poate să fie și un guvern monocolor, dacă e format doar din PNL, dacă este PSD-PNL-USR sau PSD-PNL-USR-UDMR, doar să fie un guvern care răspunde politic pentru ceea ce face”, a declarat Kelemen Hunor. Responsabilitatea pentru majoritate, împărțită între partide Întrebat dacă PSD ar trebui să fie primul partid care să propună o soluție de guvernare, având cel mai mare număr de mandate, liderul UDMR a răspuns că responsabilitatea revine tuturor formațiunilor politice. În același context, el a arătat că, deși social-democrații au cea mai mare reprezentare parlamentară, nu dețin singuri majoritatea necesară pentru formarea unui guvern și a cerut implicarea fiecărui partid în găsirea unei soluții pentru depășirea blocajului politic. Rezerve față de o nouă variantă tehnocrată Kelemen Hunor s-a declarat sceptic în privința instalării unui nou guvern tehnocrat dacă partidele nu vor veni cu propuneri de premier, argumentând că formațiunile politice nu ar trebui să renunțe la responsabilitatea de a propune șeful Executivului. „Partidele trebuie să aibă capacitatea de a propune un prim-ministru. După aceea, președintele decide”, a spus liderul UDMR. În opinia sa, o soluție tehnocrată ar echivala cu un eșec al partidelor de a-și asuma responsabilitățile pentru care au primit votul cetățenilor, iar dacă va fi nevoie de o nouă rundă de consultări, se așteaptă ca partidele parlamentare să vină cu propuneri politice. [...]
George Simion ridică miza crizei politice cerând suspendarea președintelui Nicușor Dan și împingând agenda spre alegeri anticipate , o strategie care poate prelungi incertitudinea instituțională și bloca formarea unei majorități guvernamentale, potrivit Libertatea . Liderul AUR a susținut că ieșirea din criza politică nu ar fi un guvern „creionat” de Eugen Tomac — pe care AUR spune că nu îl va vota — ci organizarea de alegeri anticipate. Mesajul a fost publicat de Simion pe Facebook marți, 9 iunie, în aceeași postare în care a cerut suspendarea șefului statului. În analiza citată, politologul Radu Magdin apreciază că demersul lui Simion urmărește să capitalizeze tensiunile din societate și să amplifice presiunea publică în contextul blocajului politic. „Cert este că dumnealui pedalează pe nervozitatea crizei politice actuale încercând să crească adițional tensiunea socială și politică”, a afirmat Magdin. Ce ar însemna, procedural, o suspendare Constituția prevede, la articolul 95 , că președintele poate fi suspendat dacă săvârșește „fapte grave” prin care încalcă prevederile Constituției, fără ca legea să detalieze ce intră în această categorie. Pașii principali ai procedurii sunt: inițierea propunerii de suspendare de cel puțin o treime dintre deputați și senatori; solicitarea unui aviz consultativ de la Curtea Constituțională (aviz care nu este obligatoriu pentru Parlament); votul în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului; dacă suspendarea trece, organizarea în cel mult 30 de zile a unui referendum pentru demiterea președintelui. Miza politică: presiune pe negocieri și pe majoritatea parlamentară Nu este prima dată când AUR invocă suspendarea lui Nicușor Dan. Potrivit articolului, luna trecută, înaintea negocierilor oficiale pentru formarea noului guvern, reprezentanții AUR au avertizat că vor demara procedura dacă președintele nu îi cheamă și pe ei la discuții. O dificultate majoră rămâne însă strângerea semnăturilor necesare pentru inițierea procedurii, au declarat surse politice pentru Libertatea. În acest context, Magdin susține că AUR ar fi „beneficiar real” al tensiunilor și al radicalizării unei părți a societății, pe fondul „eșecului perceput” al clasei politice proeuropene și al președintelui de a livra rapid o soluție la criza politică. Context: poziția președintelui și precedentul post-1989 Nicușor Dan a declarat pe 29 aprilie că nu se teme de suspendare, deoarece consideră că nu a încălcat Constituția, notează Libertatea. După 1989, singurul președinte suspendat de Parlament a fost Traian Băsescu , de două ori (în 2007 și 2012). [...]
Negocierile pe Legea salarizării unitare intră în zona de „corecții punctuale”, cu efect direct în grilele din sănătate , după un prim acord de principiu între Sindicatul Național Forța Legii și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , potrivit Antena 3 . Înțelegerea vizează modificarea coeficienților de salarizare pentru biologii, biochimiștii și chimiștii din sistemul sanitar, astfel încât să fie aduși la nivelul coeficienților prevăzuți pentru fizicienii medicali, pentru același grad profesional. Sindicatul spune că această schimbare a proiectului a fost agreată „de principiu” la ultimele consultări de la Ministerul Muncii. Miza invocată de organizația sindicală este eliminarea unei diferențieri salariale pe care o consideră nejustificată prin nivelul studiilor, pregătirea profesională, responsabilități și complexitatea activității în laboratoarele din sistemul public de sănătate. „Biologii, biochimiştii, chimiştii şi fizicienii medicali lucrează adesea în aceleaşi laboratoare, participă la acelaşi act medical şi de sănătate publică şi contribuie în mod direct la diagnosticul, supravegherea şi protejarea sănătăţii populaţiei. Pentru muncă de valoare comparabilă trebuie să existe şi o salarizare comparabilă”, se arată într-un comunicat transmis de sindicat. Separat, Forța Legii a susținut și necesitatea reevaluării coeficienților de salarizare pentru psihologi, astfel încât aceștia să reflecte nivelul de pregătire profesională, caracterul reglementat al profesiei și responsabilitățile din sănătatea publică și serviciile medicale. După prima rundă de consultări cu sindicatele, Dragoș Pîslaru a spus că proiectul Legii salarizării unitare va fi corectat „acolo unde este cazul” și că discuțiile au scos la iveală probleme reale, inclusiv grile care „nu sunt încă așezate corect”. Calendar și parametri-cheie din proiect Potrivit proiectului publicat de Ministerul Muncii, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Documentul prevede: raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar; valoare de referință pentru 2027: 4.100 lei . Legea este și un jalon din PNRR , ceea ce înseamnă că trebuie promulgată până la 1 august, conform informațiilor din material. [...]
Amenințările cu suspendarea președintelui riscă să prelungească instabilitatea politică , într-un moment în care România tocmai a intrat într-o nouă etapă de negocieri instituționale după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Premierul desemnat Eugen Tomac a acuzat AUR că „servește interesele Rusiei” prin presiunea publică pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, susținând că Moscova ar urmări menținerea unei Românii „în continuare instabile”. Tomac a spus că, în actualul context „extrem de complex și plin de vulnerabilități”, România are nevoie de „acțiuni responsabile” raportate la cetățeni și la statutul țării. În acest cadru, el a legat demersurile AUR de un interes extern, afirmând că este „evident” că Rusia își dorește instabilitate la București. Ce a declanșat disputa AUR a anunțat în ultimele săptămâni că ar putea începe procedura de suspendare a președintelui , dacă Nicușor Dan nu cheamă toate partidele parlamentare la consultări după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan. Marți dimineață, liderul AUR, George Simion, a reluat tema într-o postare pe Facebook, cerând un răspuns de tip „Da/Nu” de la urmăritori cu privire la inițierea suspendării. Poziția AUR: „Sancțiune politică”, nu verdict constituțional Președintele Consiliului Național AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Antena 3 CNN că, dacă s-ar admite existența unui „derapaj” al președintelui față de Constituție, sancțiunea ar fi una politică, însă a precizat că nu el stabilește dacă a existat sau nu o încălcare, ci Curtea Constituțională . Peiu a mai spus că George Simion „face un sondaj printre susținătorii” partidului. Tot marți dimineață, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a cerut parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Care este procedura de suspendare, potrivit Constituției Conform explicațiilor din articol, președintele României poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, dacă: cel puțin o treime din numărul total al parlamentarilor solicită suspendarea; inițiativa este aprobată prin votul majorității parlamentarilor. Dacă Parlamentul votează suspendarea, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea șefului statului. [...]
