Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu președintele Parlamentului Turciei, Numan Kurtulmuş, joi, la Palatul Victoria, discuțiile vizând parteneriatul strategic bilateral, cooperarea economică și energetică, securitatea în Marea Neagră și turismul, potrivit Digi24.
Întrevederea a avut loc în contextul în care Guvernul pune accent pe relațiile cu Ankara atât pe componenta economică, cât și pe cea de securitate, Turcia fiind aliat NATO și actor relevant în regiunea Mării Negre. Ilie Bolojan a indicat și rolul minorității turco-tătare din România, respectiv al comunității românești din Turcia, ca elemente de legătură între cele două state, conform comunicatului Executivului citat de Digi24.
Anul 2026 marchează 15 ani de la înființarea Parteneriatului Strategic România–Turcia. În acest cadru, cele două părți și-au exprimat interesul pentru o vizită la București a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, precum și pentru organizarea celei de-a doua reuniuni a Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt.
Pe zona economică, discuțiile au vizat menținerea cooperării ca „pilon esențial” al relației bilaterale. Turcia este principalul partener comercial al României din afara Uniunii Europene și principala destinație pentru exporturile românești extra-comunitare, iar comerțul bilateral a ajuns la 13,5 miliarde de dolari, apropiindu-se de ținta comună de 15 miliarde de dolari.
Bolojan a menționat necesitatea continuării dialogului prin Comisia Mixtă Economică și Comercială și extinderea cooperării în transporturi și energie, cu accent pe conectivitatea în regiunea Mării Negre și pe consolidarea securității energetice. A fost abordată și evoluția turismului bilateral, pe fondul creșterii numărului de turiști turci în România și de turiști români în Turcia.
Pe agenda de securitate, oficialii au discutat cooperarea în cadrul NATO și întărirea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Premierul a apreciat contribuția Turciei la securitatea regională, inclusiv participarea la misiuni de poliție aeriană și cooperarea în cadrul grupării navale de contracarare a minelor din Marea Neagră, iar întâlnirea a fost prezentată ca un semnal de consolidare a parteneriatului strategic în regiune.
Recomandate
Proiectul legii integrității a fost depus în Parlament ca să evite pierderea unui jalon din PNRR , după ce Guvernul nu poate iniția proiecte de lege, iar procedura risca să rămână blocată, potrivit Economica . Cătălin Predoiu spune că a depus propunerea legislativă în calitate de senator, chiar dacă textul include amendamente „care nu reflectă fidel” viziunea sa juridică, pentru a debloca procesul parlamentar. Într-o postare pe Facebook, Predoiu descrie demersul drept „o decizie politică și de stat”, asumată inclusiv cu „costuri de imagine”, pentru a scoate proiectul din impas și a permite Parlamentului să înceapă dezbaterea. De ce contează: jalon PNRR și risc de blocaj instituțional Predoiu afirmă că proiectul elaborat de Ministerul Justiției împreună cu Agenția Națională de Integritate (ANI) – și transmis Comisiei Europene – ar include „toate garanțiile de transparență” cerute de ANI și de jurisprudența națională și europeană. Problema, în versiunea prezentată de el, a apărut în etapa de pregătire a dezbaterii parlamentare: după consultări cerute de prim-ministru pentru a facilita adoptarea legilor din PNRR, unele partide au condiționat participarea la un proces care să se finalizeze cu adoptarea legii de includerea amendamentelor lor în forma cu care urma să fie sesizat Parlamentul. Ce s-a negociat și cine a participat Predoiu spune că la consultările „în afara Parlamentului” au participat partidele care au dorit acest lucru: Partidul Național Liberal (PNL) Uniunea Salvați România (USR) Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) În urma acestor discuții, partidele au formulat amendamente și au cerut includerea lor în proiectul de lege „consolidat”. Predoiu susține că, în lipsa includerii amendamentelor, alternativa ar fi fost menținerea blocajului: proiect depus la Comisia Europeană, dar fără sesizarea Parlamentului. El mai arată că forma finală a legii urmează să fie decisă în Parlament, împreună cu celelalte partide și grupuri parlamentare care nu au participat la consultări, inclusiv PSD, AUR, S.O.S. România, Partidul Oamenilor Tineri, precum și alte grupuri și parlamentari neafiliați. Două texte, două destinații: Comisia Europeană vs. Parlament Predoiu afirmă că a păstrat la Comisia Europeană proiectul consolidat elaborat de Ministerul Justiției și ANI, iar în Parlament a depus o propunere legislativă care include amendamentele partidelor participante la consultări, pentru a declanșa dezbaterea parlamentară în condițiile în care Guvernul nu poate sesiza Parlamentul. „Acest demers (…) are semnificația deblocării unei situații de stat care amenința să conducă, prin inacțiune, la pierderea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență , chiar dacă în cadrul proiectului există amendamente care nu reflectă fidel viziunea mea juridică (…)” Predoiu mai spune că „viziunea” sa juridică integrală este reflectată în proiectul elaborat de ANI și Ministerul Justiției și depus la Comisia Europeană, iar „datoria” sa a fost să deblocheze procesul parlamentar. Ce urmează în Parlament și poziția Guvernului Predoiu afirmă că finalizarea procesului depinde de voința parlamentarilor și a partidelor care vor dezbate propunerea legislativă. Separat, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va susține în Parlament ca proiectul privind integritatea să prevadă publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției. Bolojan a precizat că proiectul privind incompatibilitățile și reforma ANI a fost depus de senatorul Cătălin Predoiu și urmează să fie dezbătut în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare. [...]
Blocajele feroviare din sezonul estival riscă să tensioneze aprovizionarea cu carburanți în Vest , chiar dacă, pe termen scurt, nu sunt așteptate probleme de import din Kazahstan, potrivit Antena 3 . Ilie Bolojan a indicat drept vulnerabilitate principală capacitatea CFR de a „livra cadențat” trenurile-cisternă către depozitele din vestul țării, în condițiile în care traficul de pasageri spre litoral crește puternic vara. Bolojan a spus că depozitul care aprovizionează România de la Oil Terminal are dificultăți în a trimite regulat trenuri-cisternă spre vest, pe fondul „rulajului important de trenuri către mare” în sezonul estival. În plus, a invocat și un „blocaj” pe ruta Constanța–Fetești , din cauza lucrărilor. Ce înseamnă, practic, pentru piața carburanților Pe termen foarte scurt, Bolojan a afirmat că „cel puțin în următoarele două săptămâni” nu estimează probleme de aprovizionare. Totuși, mesajul central este că riscul imediat nu vine din lipsa țițeiului, ci din logistica internă: întârzieri pe calea ferată între terminal și depozitele din Vest, într-o zonă unde „rezervele din depozite sunt la limite”. Presiune și pe rafinare: scenariu de scădere la Petromidia În paralel, premierul demis a menționat că Rompetrol, care se aprovizionează din relația Kazahstan, caută variante suplimentare de transport pentru a putea rafina „în condiții normale” și în luna august. Dacă situația nu se rezolvă, a spus el, producția ar urma să scadă în august cu 10–15% la rafinăria Petromidia. Contextul invocat include riscurile de securitate din Marea Neagră și atacurile cu drone care au afectat capacitățile de livrare dinspre Kazahstan, după ce Kazahstanul a anunțat suspendarea temporară a încărcării țițeiului în conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) , care alimentează și România. Ce măsuri sunt luate și cine monitorizează Bolojan a indicat ca soluție operațională mutarea livrărilor pe timp de noapte, pentru a reduce presiunea din timpul zilei și a evita sincope în Vest. Separat, a avut loc o întâlnire săptămânală de lucru cu companiile din domeniul petrolier și al distribuției de carburanți, coordonată de Cristian Bușoi (secretar de stat) și Sorin Elisei (secretar general) din Ministerul Energiei. Companiile au transmis că cererile sunt acoperite pentru perioada următoare și nu anticipează „dificultăți majore” sau discontinuități, deși au fost recunoscute întârzieri feroviare generate de lucrări și de fluxul crescut de trenuri de persoane. Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, monitorizează situația și spune că sprijină companiile pentru accelerarea transportului. În același timp, autoritățile notează că tabloul internațional rămâne complicat, inclusiv prin blocarea Strâmtorii Ormuz și problemele de securitate din Marea Neagră. [...]
România și India își pun pe agendă aprofundarea cooperării economice , pe fondul reluării dialogului politic la cel mai înalt nivel după două decenii, odată cu vizita de stat a președintei Indiei, Droupadi Murmu , la București, potrivit Agerpres . Droupadi Murmu a fost primită joi de președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni . Președinta Indiei se află într-o vizită de stat în România până sâmbătă, la invitația părții române. Convorbirile oficiale dintre cei doi șefi de stat sunt orientate spre consolidarea Parteneriatului extins România–India, în perspectiva aniversării, în 2028, a 80 de ani de relații diplomatice bilaterale, conform Administrației Prezidențiale. Miza economică: forum bilateral cu mediul de afaceri Pe agenda vizitei figurează și un Forum economic bilateral, programat vineri și inaugurat de cei doi președinți. La eveniment ar urma să participe reprezentanți ai mediului de afaceri din România și India, precum și ai autorităților române. În același cadru, dialogul vizează și „aprofundarea cooperării economice bilaterale”, alături de dezvoltarea relațiilor interumane și de colaborarea în cercetare și inovare, potrivit Administrației Prezidențiale citate de Agerpres. Context diplomatic și pașii următori Administrația Prezidențială apreciază că vizita reprezintă un „moment de referință” în relația bilaterală, prin reluarea dialogului politic la cel mai înalt nivel după un interval de două decenii. După convorbirile oficiale, cei doi președinți urmează să susțină declarații de presă comune, iar ulterior este programat un dineu de stat în onoarea președintei Indiei. În plan istoric, Agerpres amintește că cea mai recentă vizită a unui șef de stat român în India a avut loc în 2006, iar ultima vizită a unui președinte al Indiei în România a fost în 1994. [...]
Riscul de a pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR crește , după ce premierul Ilie Bolojan a spus că Legea salarizării – jalon-cheie – este „puțin probabil” să ajungă la vot final săptămâna viitoare, deși alte proiecte legislative din pachet ar putea fi adoptate, potrivit Digi24 . Bolojan a afirmat că săptămâna viitoare va fi importantă pentru reformele asumate prin PNRR, însă Legea salarizării are nevoie de discuții suplimentare. În scenariul în care consultările se încheie în „două-trei zile”, premierul a indicat posibilitatea unei noi sesiuni extraordinare la începutul lunii august, când Parlamentul ar putea discuta proiectul. În conferința de presă, premierul a legat direct miza financiară de adoptarea legii, spunând că neadoptarea ar însemna „pierderea a 770 de milioane de euro” (aprox. 3,85 miliarde lei). De ce se blochează Legea salarizării și ce promite Guvernul Bolojan a spus că proiectul urmărește reducerea dezechilibrelor dintre instituțiile publice și că „nu va scădea niciun venit”, în condițiile în care există ministere cu niveluri de salarizare „duble” față de altele. Potrivit premierului, la final „două treimi” dintre salarii ar urma să crească, iar „o treime” să stagneze temporar. El a prezentat și reperele bugetare folosite în construcția proiectului: cheltuieli de personal estimate la 166 de miliarde de lei (8,1% din PIB) în acest an și o prevedere de 7,9% din PIB pentru anul viitor, „aproximativ 174 de miliarde de lei”. Premierul a mai spus că nivelul acestor cheltuieli a fost discutat cu reprezentanții Comisiei Europene. Pachetul PNRR: ce poate trece și ce rămâne în aer Premierul a indicat că, din „șase capitole importante”, cinci ar fi într-o situație în care pot fi dezbătute și, eventual, aprobate. Ca exemple, a menționat: un proiect privind recompensarea personalului din ANAF și din vamă pentru încasări suplimentare, cu scopul combaterii evaziunii și îmbunătățirii colectării; proiectul privind cariera personalului din administrație (funcționari publici și contractuali), unde „vor mai fi, probabil, observații”; Codul urbanismului, descris ca având „impact mare”, cu un acord ca modificările să includă și aspecte legate de București; Bolojan a spus că, de la 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire ar urma să fie făcută de Primăria Generală a Capitalei; două proiecte pe decarbonizarea încălzirii și răcirii, care ar stabili cadrul pentru viitoare scheme de finanțare pentru înlocuirea încălzirii pe lemne cu randamente scăzute; a menționat și un proiect de reglementări privind proiectele pe hidrogen. Separat, Bolojan a vorbit despre proiectul privind incompatibilitățile și activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI), despre care a spus că trebuia adoptat în primul trimestru al anului. Premierul a susținut revenirea la o formă care să prevadă publicarea obligatorie a declarațiilor de avere pe site-ul instituției, după ce proiectul înregistrat în Parlament ar fi fost modificat în acest punct. Context: termenul din 2026 și conflictul cu sindicatele Digi24 amintește că Legea salarizării trebuia adoptată încă din 2023, iar după renegocierile cu Comisia Europeană a fost stabilit un nou termen-limită în august 2026. În paralel, tensiunile cu sindicatele au crescut: cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au anunțat retragerea din consultări și au cerut partidelor să oprească procedura, iar sindicatele din educație au refuzat consultările cu Ministerul Muncii. Blocajul s-a accentuat după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura de elaborare a proiectului, în urma unei acțiuni formulate de Federația Sanitas. Ce urmează Calendarul indicat de premier mută decizia pe Legea salarizării spre începutul lunii august, în condițiile în care Guvernul încearcă să împingă înainte restul pachetului legislativ asociat PNRR. Miza imediată rămâne evitarea pierderii finanțării de 770 de milioane de euro și menținerea ritmului de adoptare a reformelor asumate. [...]
PSD susține că a luat în calcul înlăturarea Guvernului Bolojan încă din coaliție, pe fondul percepției că deciziile Executivului „duc România într-o direcție greșită” , iar blocajul de după moțiunea de cenzură prelungește incertitudinea politică, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute de președintele PSD, Sorin Grindeanu , miercuri seară, la Realitatea TV . Grindeanu a spus că social-democrații au discutat demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan din momentul în care au ajuns la concluzia că Executivul ia decizii greșite. În același context, liderul PSD a invocat și afirmația președintelui României, Nicușor Dan, potrivit căreia PSD ar fi încercat să răstoarne Guvernul Bolojan înainte de depunerea moțiunii de cenzură. De ce contează: moțiune trecută, guvern nou încă absent Liderul PSD a apărat votul partidului la moțiunea de cenzură, inclusiv faptul că a fost dat „împreună cu cei de la AUR” și „cu celălalt grup care s-a alăturat”. El a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 80% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită”, motiv pentru care PSD ar fi considerat votul „o decizie bună pentru România”. În același timp, Grindeanu a criticat faptul că, deși moțiunea a trecut, nu a fost instalat un nou Executiv. El a spus că „lucrurile s-au oprit la jumătate” și a indicat că Guvernul a fost demis „cu un număr record de voturi, 281”, dar că „nu avem un guvern”. Grindeanu a afirmat că speră ca „în săptămânile viitoare” să fie găsită „o soluție stabilă” pentru numirea unui nou guvern. Relația cu AUR: puncte comune, dar condiții și neîncredere Întrebat despre colaborarea cu AUR, Grindeanu a spus că există atât convergențe, cât și diferențe, menționând „patriotismul economic” ca zonă de apropiere. În același timp, a indicat rezerve față de unii lideri AUR, inclusiv pe tema „clarificării” pozițiilor legate de sancțiunile împotriva Rusiei, despre care a spus că ar trebui lămurite înainte de o relație politică mai apropiată. Grindeanu a mai afirmat că, în negocierile pentru formarea unei majorități, AUR nu ar fi condiționat inițial sprijinul de funcții la guvernare, însă ulterior și-ar fi schimbat percepția, susținând că „anumite angajamente se schimbă de la o întâlnire la alta”. Acuzații privind negocierile și rolul AUR în prelungirea blocajului Liderul PSD a respins acuzațiile lansate de George Simion despre întâlniri „în culise”, negând explicit o întâlnire la Vila Lac cu omul de afaceri Mohammad Murad: „Eu n-am fost la nicio discuție la Vila Lac cu Mohammad Murad și așa mai departe și asta este o minciună. Ca multe altele.” Grindeanu a confirmat că s-a discutat, în negocieri, despre posibilitatea ca AUR să preia președinția Senatului, dar a susținut că nu a văzut interes din partea AUR și că nu a „angajat PSD-ul” într-o astfel de acțiune. Totodată, a spus că a aflat abia acum despre afirmația că AUR ar fi cerut ca Mohammad Murad să fie ministru al Economiei. În final, Grindeanu a acuzat AUR că retragerea din negocieri a făcut imposibilă instalarea unui nou Executiv, ceea ce ar fi dus, „indirect”, la menținerea în funcție a lui Ilie Bolojan și a USR. [...]
Traian Băsescu cere negocieri cu Ucraina pentru a limita riscul unei crize a carburanților , pe fondul atacurilor cu drone care afectează infrastructura energetică și logistică din regiune, potrivit Mediafax . Fostul președinte leagă direct securitatea aprovizionării și presiunea pe prețurile la pompă de evoluțiile de la graniță, sugerând că România ar trebui să-și apere explicit interesele economice. Declarația a fost făcută sâmbătă, la România TV, în contextul temerilor privind posibile dificultăți de aprovizionare și scumpiri la pompă, alimentate de atacurile recente cu drone atribuite Ucrainei, care au avut efecte asupra infrastructurii din regiune. Negocierea, pe lângă rute alternative Întrebat despre soluții, Băsescu a spus că există variante pentru asigurarea alimentării cu combustibil, dar că acestea ar trebui dublate de discuții directe cu autoritățile ucrainene, pentru a evita incidente care ar putea afecta România. „Trebuie negociat cu ucrainenii să fie foarte atenți, să nu se mai joace cu dronele când e vorba de interes românesc.” În aceeași logică, fostul șef al statului a indicat că, pe lângă identificarea unor rute alternative de aprovizionare, componenta diplomatică devine relevantă pentru protejarea intereselor energetice și economice ale României. Context: autoritățile discută cu benzinarii, dar deciziile depind de un guvern „plin” În paralel, în spațiul public au existat discuții despre impactul atacurilor asupra infrastructurii energetice asupra aprovizionării cu combustibil și asupra prețurilor practicate la pompă. Mediafax notează că autoritățile s-au întâlnit cu benzinarii și analizează dacă prelungesc sau nu situația de criză de pe piața carburanților, însă pentru adoptare este nevoie de un guvern „plin”. Băsescu nu a oferit detalii despre cum ar urma purtate negocierile cu Ucraina și nici despre măsuri concrete, dincolo de ideea de dialog și de diversificare a rutelor de aprovizionare. [...]
