Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu președintele Parlamentului Turciei, Numan Kurtulmuş, joi, la Palatul Victoria, discuțiile vizând parteneriatul strategic bilateral, cooperarea economică și energetică, securitatea în Marea Neagră și turismul, potrivit Digi24.
Întrevederea a avut loc în contextul în care Guvernul pune accent pe relațiile cu Ankara atât pe componenta economică, cât și pe cea de securitate, Turcia fiind aliat NATO și actor relevant în regiunea Mării Negre. Ilie Bolojan a indicat și rolul minorității turco-tătare din România, respectiv al comunității românești din Turcia, ca elemente de legătură între cele două state, conform comunicatului Executivului citat de Digi24.
Anul 2026 marchează 15 ani de la înființarea Parteneriatului Strategic România–Turcia. În acest cadru, cele două părți și-au exprimat interesul pentru o vizită la București a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, precum și pentru organizarea celei de-a doua reuniuni a Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt.
Pe zona economică, discuțiile au vizat menținerea cooperării ca „pilon esențial” al relației bilaterale. Turcia este principalul partener comercial al României din afara Uniunii Europene și principala destinație pentru exporturile românești extra-comunitare, iar comerțul bilateral a ajuns la 13,5 miliarde de dolari, apropiindu-se de ținta comună de 15 miliarde de dolari.
Bolojan a menționat necesitatea continuării dialogului prin Comisia Mixtă Economică și Comercială și extinderea cooperării în transporturi și energie, cu accent pe conectivitatea în regiunea Mării Negre și pe consolidarea securității energetice. A fost abordată și evoluția turismului bilateral, pe fondul creșterii numărului de turiști turci în România și de turiști români în Turcia.
Pe agenda de securitate, oficialii au discutat cooperarea în cadrul NATO și întărirea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Premierul a apreciat contribuția Turciei la securitatea regională, inclusiv participarea la misiuni de poliție aeriană și cooperarea în cadrul grupării navale de contracarare a minelor din Marea Neagră, iar întâlnirea a fost prezentată ca un semnal de consolidare a parteneriatului strategic în regiune.
Recomandate
PSD pune pe masă un pachet de intervenții în ministere, pe fondul acuzațiilor privind „facturi” de peste 30 mld. lei împinse în viitor , după ce Sorin Grindeanu l-a atacat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru execuția bugetară și pentru presiunea lăsată asupra finanțelor publice, potrivit Antena 3 . Președintele PSD susține că Bolojan ar fi lăsat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor” și „un buget adoptat în aprilie, care s-a epuizat în octombrie”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că fostul premier „a sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”, acuzând că „a sacrificat economia și a adâncit criza”. Ce măsuri spune PSD că urmează să aplice prin miniștrii din Guvern Grindeanu a prezentat o listă de măsuri pe care ar urma să le ia miniștrii PSD din cabinetul condus de Luca Niculescu, cu accent pe deblocări administrative și finanțări punctuale: Sănătate: asigurarea fondurilor necesare funcționării UPU și serviciilor de Ambulanță la nivel național Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei noi secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș) Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu (în lipsa căruia se lucrează acum doar pe 45% din șantier) Dezvoltare: operaționalizarea grupului de lucru pentru reforma administrației publice locale Fonduri Europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR” Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, „așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești” Apărare: întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli Contextul invocat: presiune pe buget și deficit ridicat În același mesaj, Grindeanu a susținut că „acest trend trebuie inversat” și a plasat disputa în contextul situației bugetare, menționând că România are „în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” „Realitatea cifrelor a demonstrat că, în ultimul an, reformele s-au făcut cu sabia de lemn, în timp ce peste economie și veniturile românilor s-a trecut cu tancul.” Articolul nu include reacția lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate și nici detalii suplimentare care să cuantifice, dincolo de suma invocată, structura „facturilor neachitate” sau instituțiile la care se referă. [...]
Ilie Bolojan evită escaladarea publică a tensiunilor cu președintele Nicușor Dan , preferând să păstreze reproșurile în discuții private, într-un moment în care tema funcționării instituțiilor rămâne sensibilă după criza guvernamentală din acest an, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24, fostul premier a spus că i-a transmis președintelui „unele lucruri”, dar a refuzat să detalieze în spațiul public. Întrebat ce are să-i reproșeze șefului statului, Bolojan a răspuns: „Dacă o să am ceva să-i spun, o să-i spun în privat. Și i-am mai spus unele lucruri.” „Colaborare instituțională”, fără „moment de ruptură” asumat Invitat să indice un moment de ruptură în relația cu Nicușor Dan, în timpul crizei guvernamentale, președintele PNL a susținut că nu a perceput unul „clar” și a descris relația drept una de „colaborare instituțională”. În același context, el a comentat că președintele „a acționat cum a socotit de cuviință”, în limitele atribuțiilor sale. Bolojan a insistat că nu consideră normal ca discuțiile private să fie expuse public: „Sunt discuții de natură privată și nu mi se pare normal să le exporți în spațiul public.” Context: critica „sindromului mașinii cu două volane” din Constituție Cu puțin timp înainte, Bolojan a vorbit la Summitul Rethink România 2026 despre ceea ce a numit „boli în Constituția noastră”, care ar produce „sindromul mașinii cu două volane” – o metaforă pentru ambiguități de putere și coordonare între instituții. Declarațiile sunt citate de News.ro . În intervenția de la summit, el a argumentat că, fără echipe puternice și oameni competenți, administrația nu poate livra rezultate „trainice”, mai ales când timpul la dispoziție este scurt și când apar blocaje instituționale. [...]
PNL își lasă deschisă opțiunea de a vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu dacă motivele invocate sunt „pertinente”, chiar și în scenariul în care demersul ar fi susținut și de AUR, potrivit HotNews . Într-un interviu la Digi24 , președintele PNL Ilie Bolojan a spus că liberalii ar putea depune ei înșiși o moțiune de cenzură sau ar putea decide să voteze una inițiată de alte partide, în funcție de conținut și de acțiunile Guvernului. Condiția invocată de Bolojan este ca argumentele din moțiune să fie justificate de ceea ce „a făcut Guvernul”. „Dacă acele motive sunt pertinente, s-ar putea să o voteze PNL”. Ce înseamnă, practic, „pragul” pentru un vot PNL Bolojan a indicat că decizia PNL nu ar fi legată de cine depune moțiunea, ci de evaluarea motivelor și a performanței guvernării: „în ce condiții gestionează, cum performează”. În același timp, el a caracterizat guvernul condus de Luca Niculescu drept o „clarificare de responsabilități”, în contextul în care premierul desemnat de președintele Nicușor Dan a ales o formulă de coaliție cu PSD. Opoziție „serioasă”, fără blocaj pe proiectele asumate de România Bolojan a mai precizat că angajamentul PNL de a nu depune moțiune de cenzură timp de șase luni nu exclude opoziția parlamentară. Potrivit acestuia, liberalii nu ar urma să blocheze proiectele care se încadrează în angajamentele României, dar vor critica și vor propune alternative atunci când consideră că inițiativele guvernului „nu sunt în regulă”. În același registru, liderul PNL a spus că existența unui protocol de colaborare cu USR arată intenția de coordonare în opoziție, pe care a descris-o drept „serioasă”, respingând eticheta de „opoziție constructivă”. [...]
Ilie Bolojan spune că reducerea deficitului nu poate fi făcută rapid doar prin tăieri de cheltuieli , invocând întârzieri operaționale și blocaje administrative care apar când statul încearcă să reducă aparatul public, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute vineri, la Sinaia, în cadrul Summitului Rethink România 2026 – „O viziune pentru România”. Fostul premier a plasat discuția în contextul de după alegerile din 2025, când, spune el, presiunea pentru reducerea deficitului a crescut puternic, inclusiv pe fondul angajamentelor repetate față de parteneri externi, în special Comisia Europeană , care ar fi dus la pierderea credibilității României în acest dosar. De ce „tăierile” nu se văd imediat în buget, în viziunea lui Bolojan Bolojan a susținut că echilibrarea bugetară nu poate fi obținută „imediat” prin reducerea cheltuielilor, deoarece astfel de măsuri se derulează în timp și pot genera reacții în lanț în sistem. El a dat ca exemple situații care, în opinia sa, apar când se încearcă concedieri în sectorul public: „îmbolnăviri în masă”, contestații în instanță și alte proceduri care întârzie efectele financiare ale deciziilor. Plafonarea cheltuielilor și „problema” restructurării Potrivit lui Bolojan, în perioada la care se referă s-au făcut „pași importanți”, dar „parțiali”. El a afirmat că a existat acord asupra necesității „restructurării veniturilor”, iar ulterior au fost plafonate cheltuielile, măsură care „a funcționat cât de cât”. În schimb, dificultățile majore ar fi apărut în momentul în care s-a ajuns la „reducerea, restructurarea cheltuielilor”, pe care a descris-o drept greu de implementat. În același timp, a avertizat că fără această componentă – restructurarea cheltuielilor – „indiferent cine vine în guvernare” nu există cale de echilibrare bugetară. Context politic: coaliții fragile și costuri inevitabile În același discurs, liderul PNL a vorbit despre funcționarea coalițiilor, arătând că a încercat să fie „corect” cu partenerii, dar că au existat situații în care, după discuții interne, unii actori ar fi comunicat public altceva. Bolojan a insistat și asupra ideii că „nu există restructurări fără costuri”, inclusiv costuri sociale și politice, și a criticat promisiunile nerealiste privind bunăstarea, pe care le-a descris ca pe un „perpetuum mobile economic”. „Nu poți să echilibrezi lucrurile imediat din tăieri de cheltuieli, pentru că tăierile de cheltuieli se fac în timp.” „Nu există restructurări fără costuri. Nu există nicăieri așa ceva, da? Inclusiv costuri sociale și inevitabil costuri politice.” Într-o notă mai generală despre climatul politic, Bolojan a spus că în toate partidele există „oameni raționali” cu care se poate lucra, dar că „cu golanii e greu să faci treabă”, pledând pentru intrarea în politică a „cât mai multor oameni normali”. [...]
PNL ridică miza confruntării cu PSD pe tema „reformei statului”, după ce vicepreședintele liberal Alexandru Muraru a susținut, într-o postare pe Facebook, că Ilie Bolojan va ajunge „liderul opoziției” și va „înjumătăți” numărul de parlamentari ai PSD, potrivit News . Muraru afirmă că PSD „și-a găsit nașul” și că, în anii următori, social-democrații își vor consuma „programul de guvernare” plângându-se de „greaua moștenire” și atacându-l pe fostul premier Ilie Bolojan. În același mesaj, liberalul îi nominalizează pe Marian Neacșu și Sorin Grindeanu ca principali vectori ai acestor atacuri. Miza politică: opoziție construită pe „reforma statului” În argumentația sa, Muraru susține că PSD ar urmări să erodeze imaginea lui Bolojan și să acopere prin „zgomot” mediatic ceea ce numește „incompetența” guvernului. El mai spune că Bolojan ar rămâne „în prima linie” și și-ar asuma confruntarea cu „un sistem” care ar fi supraviețuit prin negocieri de funcții și protejarea privilegiilor. În postare este reprodus și un mesaj atribuit lui Bolojan despre colaborarea politică, în care acesta face o distincție între „oameni raționali” și „golani”, sugerând că doar cu primii se poate lucra. Ce urmează, potrivit declarațiilor din postare Muraru își construiește mesajul în jurul ideii că România ar avea nevoie, „în următorii ani”, de o opoziție care „să nu uite ce a promis”, „să nu negocieze principiile” și să fie pregătită să guverneze, indicând că Bolojan ar avea „ocazia” să construiască această alternativă. Afirmația privind „înjumătățirea” numărului de parlamentari ai PSD este o proiecție politică, fără un calendar sau un mecanism concret detaliat în material. [...]
Ilie Bolojan susține că „oamenii normali” trebuie să intre în politică pentru a crește „densitatea de normalitate” în partide, chiar dacă noii veniți sunt, la început, respinși de organizațiile existente, potrivit News . Fostul premier a spus că a lucrat „cu toate partidele” și că, dincolo de etichete, în fiecare există „oameni raționali cu care se poate lucra”, ceea ce face posibilă mișcarea unor proiecte atunci când există respect pentru înțelegeri și responsabilitate. „Cu omul rațional, chiar de la un partid cu probleme, am putut să mișc anumite lucruri. Aveau respectul unor înțelegeri, responsabilitatea. Cu golanii e greu să faci treabă.” Declarațiile au fost făcute vineri, în cadrul dezbaterilor de la summitul Rethink România, desfășurat la Sinaia . De ce contează: mesaj despre funcționarea partidelor și capacitatea de a livra politici publice Bolojan a argumentat că intrarea unui număr mai mare de persoane „normale” în politică, indiferent de partid, ar îmbunătăți funcționarea internă și ar crește șansele de a susține „politici publice corecte”. În același timp, a admis că integrarea noilor veniți este dificilă, pentru că organizațiile tind să nu-i accepte ușor. „Chiar dacă cei care au intrat nu au fost întâmpinați cu aplauze (…) corpul unei organizații pe noii veniți nu totdeauna îi acceptă.” Ce urmează În material nu sunt anunțate inițiative concrete sau un demers politic asociat direct acestui apel; mesajul rămâne unul de principiu, despre recrutarea și comportamentul intern din partide și despre condițiile minime pentru colaborare și guvernare. [...]
