Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Bogdan Ivan critică numirea contabililor...

Bogdan Ivan critică numirea contabililor în conducerea companiilor - riscul de concentrare excesivă pe costuri poate afecta deciziile strategice

Critica lui Bogdan Ivan asupra conducerii economice bazate pe costuri excesive.

Bogdan Ivan a criticat, indirect, abordarea de tip „contabil” în guvernare, pe fondul tensiunilor din Coaliție legate de reducerea cheltuielilor și de direcția economică, potrivit Digi24. Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre tăieri de costuri în administrația locală și centrală, asociate în spațiul public cu premierul Ilie Bolojan, deși ministrul spune că nu la acesta s-a referit.

Mesajul ministrului Energiei, social-democrat, a fost formulat ca o critică la adresa unei guvernări concentrate exclusiv pe controlul cheltuielilor, în detrimentul investițiilor și al dezvoltării. Ivan a susținut că, asemenea unei companii, statul are nevoie de „viziune” și asumare, nu doar de reducerea costurilor, mai ales într-un moment în care „întregul raport de forțe mondial se schimbă”.

„Nu poți să pui un contabil în fruntea unei companii, pentru că atunci el se va uita la fiecare cost. În fruntea unei companii ai nevoie de viziune, dezvoltare și de risc.”

Întrebat explicit dacă aluzia îl vizează pe premierul Ilie Bolojan, Bogdan Ivan a negat și a spus că vorbea despre „principii”. În aceeași intervenție, el a criticat faptul că agenda publică se blochează în „detalii” care ar trebui să rămână marginale, în loc ca România să urmărească un rol mai puternic în deciziile internaționale, inclusiv pe energie și în regiunea Mării Negre.

Declarațiile lui Ivan se înscriu într-un tablou mai larg de critici interne în Coaliție la adresa lui Bolojan. Digi24 notează că premierul a fost „aspru criticat” de colegi din PSD după ce Institutul Național de Statistică a încadrat România în recesiune tehnică, iar Sorin Grindeanu a catalogat situația drept „o rușine pentru Coaliție” și a indicat existența unui „vinovat principal” pentru „direcția greșită”.

Pe fond, ministrul Energiei a încercat să lege disputa despre cheltuieli de o miză politică și financiară imediată: menținerea coeziunii între PSD, PNL, USR și UDMR și accelerarea atragerii de bani din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Ivan a subliniat că 2026 este „crucial” pentru a aduce cât mai multe fonduri până la 31 august, sugerând că presiunea pe rezultate poate amplifica fricțiunile din interiorul guvernării.

Recomandate

Articole pe același subiect

Marcel Ciolacu discută despre manipularea datelor economice și criza financiară.
Politică13 feb. 2026

Marcel Ciolacu acuză manipularea datelor economice din 2024 - susține că se încearcă estomparea unui dezastru financiar

Marcel Ciolacu acuză manipularea datelor economice din 2024 - susține că se încearcă estomparea unui dezastru financiar . Potrivit Digi24 , fostul premier PSD Marcel Ciolacu a afirmat că datele economice pentru anul 2024 au fost „coafate” pentru a masca un „dezastru economic” sub conducerea premierului Ilie Bolojan. Ciolacu, care este în prezent președintele Consiliului Județean Buzău, a declarat că aceste manipulări au transformat o creștere economică într-o recesiune. Ciolacu a subliniat că manipularea statisticilor este „cea mai grosolană” și demonstrează disperarea actualului premier, având în vedere că economia a scăzut cu aproape 2% în ultimul trimestru al anului 2025, de patru ori mai mult decât se așteptau analiștii. „Românii nu mai pot fi prostiți cu cifre: ei văd prețurile din magazine, văd cum veniturile nu mai pot ține pasul cu costul vieții, văd cum tot mai multe firme trag obloanele și cum în spitale și școli se înmulțesc situațiile de criză”, a declarat Ciolacu. Fostul premier a criticat și măsurile economice ale actualului guvern, acuzându-l pe Bolojan de ipocrizie pentru că își asumă meritele pentru o creștere economică de 0,6% în 2025, care, potrivit lui Ciolacu, nu i se datorează. El a subliniat că avansul economic a fost realizat în primele două trimestre ale anului, când Bolojan nu avea o influență semnificativă asupra economiei. În replică, Ilie Bolojan a afirmat că recesiunea tehnică este un cost inevitabil al tranziției economice de la un model bazat pe deficit și consum la unul axat pe investiții și productivitate. Premierul a subliniat că România nu se află într-o criză, ci într-o „perioadă de corecție economică”. Aceste acuzații și replici vin în contextul în care România a intrat în recesiune tehnică, cu un Produs Intern Brut în trimestrul IV 2025 mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior. [...]

Ilie Bolojan în timpul unei ședințe, cu o expresie serioasă pe față.
Politică12 feb. 2026

Sondaj ARA: 76% dintre români nu au încredere în Ilie Bolojan - AUR conduce în intenția de vot

76% dintre români declară că nu au încredere în premierul Ilie Bolojan , iar 78% se declară nemulțumiți de activitatea sa după opt luni de mandat, potrivit unui sondaj realizat de ARA Public Opinion la comanda Antena 3 CNN . La întrebarea privind încrederea în prim-ministru, trei sferturi dintre respondenți au indicat „puțină” sau „foarte puțină” încredere, în timp ce 20% spun că au „multă” sau „foarte multă” încredere, iar 4% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Nemulțumirea este reflectată și în evaluarea activității Guvernului: 78% dintre cei chestionați afirmă că sunt „puțin” sau „foarte puțin” mulțumiți de activitatea premierului, iar doar 19% se declară satisfăcuți. În privința măsurilor economice adoptate de Executiv, 66% le consideră „rele” sau „foarte rele” pentru România, 23% le apreciază drept „bune” sau „foarte bune”, iar 11% nu au o opinie. De asemenea, 68% spun că au puțină sau foarte puțină încredere că aceste măsuri pot contribui la redresarea economiei, în timp ce 21% cred contrariul. Sondajul a testat și opțiunile de vot pentru alegeri parlamentare, dacă acestea ar avea loc duminica viitoare. Conform datelor prezentate, clasamentul ar arăta astfel: AUR – 37% PSD – 25% PNL – 17% USR – 11% UDMR – 5% Alte partide – 5% Datele indică o erodare puternică a încrederii în actualul premier și un avans consistent al AUR în intenția de vot, pe fondul nemulțumirilor legate de măsurile economice și direcția guvernării. [...]

Ilie Bolojan discutând despre sprijinul României pentru Ucraina la Europa FM.
Politică15 feb. 2026

Bolojan: România a acordat Ucrainei circa 50 de milioane de euro - sprijin financiar prin NATO pentru securitatea națională

România a alocat anul trecut circa 50 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM . Șeful Guvernului a respins ideea că Bucureștiul ar fi susținut Kievul cu „sume foarte mari” în timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, susținând că această percepție este eronată. Bolojan a indicat că sprijinul a fost acordat printr-un program de susținere financiară și a amintit că, la finalul anului, Guvernul a comunicat public alocarea. El a fost întrebat și despre ponderea acestei contribuții în deficitul bugetar, însă în declarațiile citate nu a avansat un calcul procentual, limitându-se la ordinul de mărime al sumei. „Cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe România l-a acordat Ucrainei pe acest program de susținere financiară.” Premierul a mai precizat că a fost vorba despre o alocare bugetară în cadrul NATO, din fonduri adunate de statele europene, folosite pentru achiziții de armament destinat susținerii Ucrainei. În argumentația sa, Bolojan a legat explicit această cheltuială de siguranța națională, afirmând că rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse „apără, practic, acest flanc de est”, inclusiv România. Contextul politic și diplomatic rămâne fluid. În materialul citat sunt menționate declarații ale președintelui american Donald Trump despre posibile „vești bune” privind eforturile de oprire a războiului, precum și informații despre negocieri trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, programate la Abu Dhabi pe 4 și 5 februarie, anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru România, discuția despre alocările bugetare către Ucraina rămâne strâns legată de justificarea lor în termeni de securitate și de modul în care sunt prezentate public într-un an în care presiunea pe finanțele publice continuă să fie un subiect major. [...]

Ședință de guvern în România, cu lideri discutând reforme economice.
Politică11 feb. 2026

Tăierile în administrație și măsurile de relansare economică vor fi adoptate prin OUG - decizia guvernului pentru implementare rapidă a reformelor

Reforma administrației și măsurile de relansare economică ar urma să fie adoptate prin OUG , potrivit Digi24 , care citează surse apropiate discuțiilor din coaliție. Informația marchează o schimbare față de mesajul anterior al premierului Ilie Bolojan , care anunțase că pachetul va fi trecut prin asumarea răspunderii Guvernului. Conform sursei, Executivul ar urma să dea undă verde ordonanței de urgență cel târziu săptămâna viitoare, existând și varianta unei ședințe de guvern chiar în această săptămână. OUG intră în vigoare imediat după adoptare, urmând ca ulterior să ajungă în Parlament, unde poate fi modificată. Digi24 consemnează că, în coaliție, s-a ajuns la această opțiune după discuții între lideri, pe fondul riscului ca adoptarea prin asumarea răspunderii să ducă la blocaje la Curtea Constituțională. În scenariul asumării, opoziția ar putea depune moțiune de cenzură și, ulterior, ar putea ataca actul la CCR, ceea ce ar întârzia aplicarea măsurilor cu cel puțin câteva săptămâni, potrivit explicațiilor din material. În același context, jurnalista Ema Stoica arată că varianta OUG ar facilita și construcția bugetului, deoarece actul normativ ar produce efecte imediat, iar eventualele ajustări ar putea fi făcute ulterior în procedura parlamentară. „Pe asumare procedura se prelungește”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, într-o intervenție la Digi24, explicând că ordonanța de urgență ar scurta pașii necesari și ar ajuta ca bugetul să intre în Parlament în luna februarie. [...]

Absolvenți de medicină sărbătorind la ceremonia de absolvire, cu diplome în mână.
Politică10 feb. 2026

Premierul Bolojan propune obligativitatea ca absolvenții de medicină să lucreze în România – măsură pentru stoparea exodului cadrelor medicale

Premierul Ilie Bolojan susține ca absolvenții facultăților de medicină care beneficiază de studii gratuite și rezidențiat plătit de stat să fie obligați să lucreze în România cel puțin câțiva ani , transmite G4Media . Declarația a fost făcută marți, 10 februarie, în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România și vine pe fondul accentuării deficitului de medici în sistemul public de sănătate, mai ales în zonele rurale și urbane mici. Potrivit premierului, în prezent România are aproximativ 7.000 de absolvenți de medicină anual, însă doar 1.000 dintre aceștia ajung să lucreze în sistemul public. Restul aleg, în majoritate, să plece în străinătate, ceea ce plasează România pe primele locuri în Europa în ceea ce privește exodul de personal medical. În acest context, Bolojan a afirmat că este necesar „curajul unor decizii care nu sunt întotdeauna populare”, dar care pot contribui la echilibrarea distribuției medicilor, inclusiv în zonele defavorizate. Modelul propus implică un contract sau un angajament public care să condiționeze accesul gratuit la educație medicală (studii la buget, rezidențiat finanțat) de prestarea unui număr de ani de muncă în țară. Deși premierul nu a oferit un termen standard, a sugerat că perioada ar putea fi de doi până la cinci ani, în funcție de specialitate sau de zona în care medicul va activa. Bolojan a invocat și dezechilibrul major între mediul rural și urban în ceea ce privește acoperirea cu personal medical, pledând pentru distribuirea mai echitabilă a resurselor umane. A subliniat că tinerii medici ar putea fi repartizați în comune sau orașe mici pentru a acoperi lipsurile acute din teritoriu. Deși măsura ar necesita modificări legislative și ar putea stârni dezbateri aprinse legate de libertatea profesională, premierul consideră că este o soluție realistă pentru a împiedica sistemul de sănătate să piardă anual mii de profesioniști formați cu bani publici. [...]

Zelenski susține un discurs la Conferința de Securitate de la München, abordând tensiunile cu Ungaria.
Politică15 feb. 2026

Dispută publică între Zelenski și Orban - Dezbaterea privind UE se mută în plan politic deschis

Un nou episod tensionat între Volodimir Zelenski și Viktor Orban a avut loc în marja Conferinței de Securitate de la München, unde președintele Ucrainei a lansat un atac direct la adresa premierului ungar , iar reacția Budapestei nu a întârziat. Tema centrală a disputei este aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană , într-un moment în care războiul cu Rusia continuă să redefinească echilibrele politice din Europa. În discursul său, Zelenski a insistat asupra nevoii de unitate europeană în fața agresiunii ruse și a criticat pozițiile considerate prea prudente sau ambigue ale unor lideri din regiune. Referindu-se explicit la Viktor Orban , liderul de la Kiev a afirmat că „numai Viktor se poate gândi cum să-și mărească burta, nu armata”, sugerând că Ungaria nu tratează suficient de ferm amenințarea reprezentată de Moscova. Declarația a fost preluată rapid de presa internațională și a amplificat tensiunile deja existente între cele două capitale. Replica lui Viktor Orban a venit pe platforma X , unde a respins criticile și a reiterat opoziția față de integrarea rapidă a Ucrainei în blocul comunitar. Premierul ungar a transmis că dezbaterea nu este una personală, ci privește viitorul Ungariei, al Ucrainei și al Europei. În mesajul său, Orban a afirmat că Ucraina „nu poate deveni membru al Uniunii Europene”, argumentând că o astfel de decizie trebuie analizată din perspectiva intereselor pe termen lung ale statelor membre. Contextul este unul sensibil. Ungaria a adoptat în ultimii ani o poziție mai rezervată față de sprijinul acordat Kievului, în timp ce Zelenski încearcă să mențină sprijinul politic și militar al partenerilor europeni. Aderarea Ucrainei la UE rămâne un obiectiv strategic declarat al administrației de la Kiev, dar procesul presupune negocieri complexe și consens între statele membre, inclusiv din partea Budapestei. Schimbul de replici de la München reflectă divergențele tot mai vizibile din interiorul Uniunii Europene privind ritmul și condițiile integrării Ucrainei, într-un moment în care securitatea regională este direct legată de evoluția conflictului cu Rusia. [...]