Știri
Știri din categoria Politică
Remanierea de la Kiev poate afecta direct ritmul războiului cu drone, iar reacția Moscovei sugerează că înlăturarea ministrului ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, este văzută ca o oportunitate operațională pentru Rusia, potrivit HotNews.
Fedorov, 35 de ani, a fost demis după doar șase luni de mandat, într-un moment în care Ucraina își intensificase atacurile asupra infrastructurii petroliere și logisticii militare ruse, dar continua să se confrunte cu avansuri rusești în est pe fondul unei „lipse critice” de trupe terestre. Demiterea a declanșat proteste la Kiev și în alte orașe, rare în condiții de război.
Publicația rusă independentă The Moscow Times relatează că bloggeri militari pro-Kremlin au salutat schimbarea, descriindu-l pe Fedorov drept „un inamic mult prea inteligent și eficient” și susținând că înlăturarea lui ar putea ușura efortul de război al Moscovei.
În mesajele citate, mai multe canale și comentatori pro-război de pe Telegram au legat numele lui Fedorov de:
Un canal pro-război a susținut că demiterea ar putea fi urmată de o „epurare” a oamenilor lui Fedorov din Ministerul Apărării, ceea ce ar slăbi continuitatea proiectelor începute.
În contextul invaziei ruse la scară largă din 2022, Fedorov – atunci ministru al Transformării Digitale – i-a cerut lui Elon Musk să activeze Starlink deasupra Ucrainei. Armata ucraineană folosește „zeci de mii” de dispozitive Starlink, descrise de comandanți drept vitale pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă.
În acest an, Fedorov ar fi colaborat cu Starlink pentru a bloca utilizarea neautorizată a serviciului de către forțele ruse, potrivit informațiilor din articol.
Un analist politic citat în material afirmă că demiterea lui Fedorov ar putea fi favorabilă Rusiei și susține că Zelenski ar fi vrut să evite repetarea situației din 2022–2023, când succesele de pe front au alimentat ambiții politice în jurul generalului Valeri Zalujnîi.
Volodimir Zelenski a declarat că încă analizează candidatul pe care îl va propune în locul lui Fedorov, menționând că ministrul de Interne demisionar, Igor Klimenko, este doar unul dintre numele discutate.
La Kiev, Fedorov a spus că a refuzat o ofertă de a deveni consilier prezidențial și l-a acuzat pe șeful armatei, generalul Oleksandr Sîrskîi, că blochează inițiativele ministerului și evită abordarea directă a problemelor.
Kremlinul a transmis că urmărește remanierea de la Kiev, dar a susținut că aceasta nu ar conta dacă Ucraina nu ia o „decizie responsabilă” pentru un acord de pace. Dmitri Peskov a afirmat că „în mare măsură, nu contează cine este ministrul Apărării”, insistând că miza pentru Moscova este existența la Kiev a unei persoane dispuse să ia decizia care ar putea duce la o soluționare pașnică sau la încheierea a ceea ce Rusia numește „operațiunea militară specială”.
Recomandate
Volodimir Zelenski încearcă să oprească o criză de comandă în plin război și a cerut public „unitate” între conducerea armatei și Ministerul Apărării, pe fondul criticilor și protestelor declanșate de demiterea ministrului Mihailo Fedorov, potrivit HotNews . Miza imediată este funcționarea lanțului de decizie militară și politică, într-un moment în care conflictul intern din vârf riscă să se transforme într-o problemă de guvernare și de încredere publică. Zelenski a spus că, într-o situație de război, un președinte „nu ar trebui să fie nevoit să aleagă”, dar a admis că disputa dintre Fedorov și comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrskîi, a ajuns într-un punct în care intervenția sa devine inevitabilă. „Mi-aș dori foarte mult unitatea. Părțile nu au găsit-o. Și aceasta este o problemă nu doar a părților, ci și a mea.” De ce îl înlocuiește pe Fedorov și cine ar urma să preia Apărarea Întrebat de ce vrea să-l înlocuiască pe Mihailo Fedorov cu Igor Klimenko, Zelenski a invocat „prioritățile” și „situația complexă”, descriind un „dialog dificil” între conducerea armatei și Ministerul Apărării, la „diferite niveluri”. El a insistat că problema „nu ține doar de personalități” și a vorbit despre chestiuni nerezolvate care trebuie abordate „împreună”, pentru a evita o logică de tipul „unul câștigă, altul răspunde”. În același timp, Zelenski a transmis că, dacă părțile nu reușesc să rezolve singure tensiunile, va interveni direct. „Dacă părțile nu pot rezolva problema, va trebui să o rezolv eu.” Contextul politic este unul de remaniere: Rada Supremă a aprobat demisia Iuliei Sviridenko din funcția de prim-ministru, ceea ce înseamnă demisia întregului guvern. Potrivit surselor citate de Ukrainska Pravda , Zelenski a decis să nu îl mai propună pe Fedorov ca ministru al Apărării în noul guvern, iar „cel mai probabil” portofoliul ar urma să fie preluat de Igor Klimenko, fost ministru de Interne. Aceleași surse susțin că Fedorov rămâne în echipa președintelui, iar rolul său viitor ar urma să fie cunoscut săptămâna viitoare. Proteste și acuzații publice între Fedorov și Sîrskîi După demiterea lui Fedorov, la Kiev – în apropierea Administrației Prezidențiale – și în mai multe orașe au avut loc acțiuni de susținere, participanții cerând repunerea lui în funcție și respingând varianta Igor Klimenko la Apărare. În paralel, Fedorov a escaladat conflictul cu șeful armatei, acuzându-l pe Sîrskîi că „încearcă să divizeze Ucraina” și descriindu-i stilul drept „autoritar”. El a spus că a cerut demiterea comandantului-șef, dar, după refuzul președintelui, a încercat să colaboreze, susținând ulterior că inițiativele sale au fost blocate. Printre exemplele invocate de Fedorov se află o reformă privind contracte pe durată determinată pentru militarii de pe front, în locul mobilizării pe termen nedefinit. În același timp, el a afirmat că Sîrskîi nu s-ar fi adaptat rolului tot mai important al dronelor în război. În material sunt menționate și tensiuni sociale legate de recrutare, inclusiv un incident relatat la Liov, pe fondul ostilității față de ofițerii recrutori. Reacția Kremlinului: „Nu contează cine este ministrul Apărării” Kremlinul a transmis că urmărește remanierea de la Kiev, dar a susținut că schimbările de persoane nu ar conta în lipsa unei „decizii responsabile” care să ducă la un acord de pace. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că „nu contează cine este ministrul Apărării”, citat de publicația rusă independentă The Moscow Times (fără link în textul sursă). Pentru Zelenski, mesajul public despre „unitate” și asumarea responsabilității indică o încercare de a limita efectele operaționale și politice ale conflictului din vârful sistemului de apărare, în timp ce noua formulă guvernamentală urmează să fie stabilită. [...]
Parlamentul ucrainean l-a confirmat pe Serhiy Korețki ca prim-ministru , un pas-cheie într-o remaniere de război care lasă încă neclară componența portofoliilor strategice, inclusiv la Apărare, potrivit Kyiv Post . Verkhovna Rada a votat joi, 16 iulie, numirea lui Korețki, fost director general al companiei energetice de stat Naftogaz , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a înaintat nominalizarea, anunțată formal cu o seară înainte de președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk. În total, 289 de deputați au susținut numirea. În dezbaterea din plen, deputatul Iaroslav Jelezniak a întrebat dacă Zelenski va participa la ședință. Stefanciuk a răspuns că președintele nu va fi prezent, fiind reprezentat de delegatul său în Rada. Prioritățile anunțate: iarna, armata și stabilitatea economică În discursul dinaintea votului, Korețki a spus că va face „tot ce îi stă în putere” pentru a fi util statului „aici și acum”. El a enumerat drept priorități: pregătirea Ucrainei pentru iarna care urmează; sprijin „cuprinzător” pentru armată; ajutor pentru comunitățile de pe linia frontului; sprijin pentru mediul de afaceri, pentru menținerea stabilității economice; consolidarea cooperării cu partenerii internaționali; avansarea integrării Ucrainei în Uniunea Europeană. Miza remanierii: portofoliile-cheie, în special Apărarea Numirea lui Korețki vine în cadrul unei remanieri mai ample inițiate de Zelenski după demisia fostului premier Iulia Svîrîdenko. Potrivit aceleiași surse, Rada a votat marți demiterea ei, ceea ce a declanșat automat demisia întregului Cabinet de Miniștri. În paralel, rămân întrebări privind ocuparea unor funcții centrale în noul guvern. Korețki l-a lăudat pe ministrul de Interne, Ihor Klimenko, despre care publicația notează că este „așteptat pe scară largă” să devină următorul ministru al Apărării. Întrebat dacă guvernul său poate deveni un „guvern al apărării”, Korețki a răspuns: „Poate, pentru că există dorință, nevoia internă și unitate. Cât despre numirea ministrului apărării, aceasta este prerogativa exclusivă a președintelui.” Întrebat dacă îl va păstra pe ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, în Cabinet, Korețki a refuzat să comenteze înainte de votul pentru numirea sa ca prim-ministru. Context: de ce a fost schimbat ministrul Apărării Zelenski a spus, după consultări, că Korețki este „probabil cel mai pregătit” pentru funcția de prim-ministru. În aceeași perioadă, președintele a finalizat decizia de a-l înlocui pe Fedorov la Apărare și l-a nominalizat pe Klimenko ca succesor, invocând drept motiv un conflict al lui Fedorov cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al armatei ucrainene. Svîrîdenko, în discursul de rămas-bun, a indicat între realizările guvernului său obținerea unui pachet de sprijin financiar al UE de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), mai notează Kyiv Post . Tot ea a avut un rol central în negocierea acordului privind mineralele cu Statele Unite, în perioada în care era ministru al Economiei; Ukrainska Pravda este citată cu informația că Zelenski ar fi luat în calcul numirea ei ca ambasador la Washington, ofertă pe care aceasta ar fi refuzat-o. În perioada următoare, atenția se mută pe voturile și numirile pentru portofoliile-cheie din noul Cabinet, în special Apărarea, într-un moment în care Kievul își leagă agenda internă de pregătirea pentru iarnă și de continuitatea sprijinului extern. [...]
Protestele față de demiterea ministrului Apărării riscă să adâncească incertitudinea din armata ucraineană , într-un moment în care Ucraina începe să obțină rezultate pe front, potrivit Biziday . Manifestații au fost raportate în mai multe orașe, inclusiv la Kiev, unde presa internațională indică prezența a peste o mie de persoane. În capitală, protestatarii au cântat imnul național, au fluturat steaguri ale Ucrainei și ale Uniunii Europene și au scandat „rușine” și „aduceți-l înapoi pe Fedorov”. Presa locală a relatat proteste și în alte orașe, între care Liov, Odesa și Dnipro. Imagini și relatări despre manifestații au fost distribuite și de contul NEXTA , pe platforma X. De ce contează schimbarea: continuitatea conducerii și moralul armatei Mihailo Feodorov fusese numit în funcție în urmă cu doar șase luni și își construise o reputație de modernizator, în condițiile în care a încercat să reformeze armata ucraineană, epuizată după peste patru ani de război. Totodată, este apreciat pentru accelerarea producției de drone într-un interval scurt, un element considerat important pentru capacitatea operațională pe front. Înlăturarea lui „riscă să creeze incertitudine la nivelul armatei”, notează Biziday, mai ales pe fondul unei perioade în care ucrainenii ar fi început să obțină o serie de rezultate pe linia frontului. Context politic: remanierea lui Zelenski și tensiunile din armată Anunțul retragerii lui Mihailo Feodorov a fost făcut „aseară”, chiar de el, în contextul remanierii inițiate de președintele Volodimir Zelenski , care a inclus și demiterea premierului. Nu a fost comunicat un motiv oficial pentru demitere. În același timp, decizia vine pe fondul neînțelegerilor dintre Feodorov și comandantul-șef al Armatei Ucrainene, Oleksandr Sîrski. Adjunctul comandantului forțelor aeriene, Pavlo Elizarov, a demisionat în semn de protest, iar mai multe figuri din armată au criticat public schimbarea, potrivit informațiilor citate de Kyiv Independent și France24. Ce urmează: votul pentru noul ministru, sub presiunea străzii Potrivit relatărilor preluate de NEXTA, parlamentarii ar fi reticenți să ignore sprijinul public pentru Feodorov, ceea ce ar putea complica obținerea voturilor necesare pentru numirea lui Ihor Klymenko ca ministru al Apărării. Informația rămâne însă dependentă de evoluțiile politice de la Kiev și de deciziile oficiale care nu au fost încă detaliate public. [...]
Acuzațiile privind întâlniri neanunțate la Cotroceni riscă să adâncească blocajul din PNL și să mute conflictul intern în zona instituțională , după ce deputatul liberal Robert Sighiartău a susținut că președintele Nicușor Dan ar fi participat la discuții „secrete” cu o tabără din partid care ar urmări schimbarea lui Ilie Bolojan, potrivit HotNews . Sighiartău a făcut afirmațiile într-un interviu pentru Libertatea , unde a spus că președintele, deși „a zis că-i mediator” în criza politică, ar fi fost „implicat” în demersuri de „rupere” a PNL și de schimbare a lui Bolojan. Deputatul afirmă că aceste întrevederi nu ar fi apărut pe agenda oficială a Administrației Prezidențiale . „Dânsul a zis că-i mediator, însă în această etapă, în special de ruperea Partidului Național Liberal sau de schimbarea lui Ilie Bolojan a fost implicat și, din păcate, cei care reprezintă aripa vechiului sistem s-au lăudat cu asta, că președintele a participat la întâlniri cu dânșii, după nominalizarea domnului Veștea”, a declarat Sighiartău. Miza: conflictul intern din PNL și legitimitatea conducerii Deputatul PNL se poziționează de partea lui Ilie Bolojan în conflictul intern. În acest context, Sighiartău susține că în partid ar fi existat o acțiune coordonată „transpartinic” pentru a-l înlătura pe Bolojan și, ulterior, pentru a-l impune pe Adrian Veștea ca prim-ministru, „tot cu gândul de a rupe PNL”. „A fost mai mult decât un puci. (...) ceea ce s-a întâmplat în ultimele șase luni în PNL este ceva fără precedent”, a acuzat Sighiartău. HotNews notează și că Sighiartău a fost ales secretar general la Congresul din iunie, însă rezultatele acelui Congres au fost suspendate de Tribunalul București , un element care complică suplimentar disputa internă. Acuzații despre alianțe și strategii electorale În același interviu, Sighiartău mai afirmă că unii dintre liberalii care l-au susținut acum pe Veștea l-ar fi susținut în trecut și pe Marcel Ciolacu la prezidențialele din 2024, deși PNL îl avea candidat pe Nicolae Ciucă. El descrie scenariul ca pe o încercare de a ajunge la o formulă de guvernare de tip „USL 3, 4, 5”. Totodată, deputatul susține că Ilie Bolojan nu l-ar fi dorit candidat pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din 2025, dar că decizia ar fi fost „impusă” printr-o majoritate „creată ad hoc”. Ce urmează Afirmațiile lui Sighiartău ridică o problemă de transparență și de rol instituțional al președintelui în raport cu un conflict intern de partid, însă HotNews relatează acuzațiile ca poziție politică, fără a indica dovezi publice sau o reacție oficială în materialul citat. În plan politic, disputa din PNL rămâne dublată de un litigiu în instanță privind Congresul, ceea ce poate prelungi incertitudinea asupra conducerii și direcției partidului. [...]
Guvernul britanic cere FIFA să ancheteze un gest politic al Argentinei , după ce mai mulți jucători au afișat un banner cu mesajul „Falklandele sunt argentiniene” la finalul semifinalei de la Cupa Mondială, un episod care poate declanșa sancțiuni disciplinare în baza regulilor forului internațional, potrivit Politico . Peter Kyle, ministrul britanic al afacerilor, a calificat bannerul drept „complet nepotrivit” și a spus la Times Radio că se așteaptă ca FIFA „să facă o anchetă serioasă” asupra incidentului. Mesajul de pe banner, „Las Malvinas son Argentinas”, se traduce prin „Insulele Falkland sunt argentiniene”. Miza este una de reglementare sportivă: FIFA are reguli stricte care interzic gesturile politice la meciuri, inclusiv afișarea în stadion a „bannerelor, steagurilor, pliantelor, îmbrăcămintei și altor materiale” cu caracter „politic, ofensator și/sau discriminatoriu”. Posibile consecințe sportive înaintea finalei În plan politic intern, liderul liberal-democraților britanici, Ed Davey, a cerut ca jucătorii care au celebrat cu bannerul să fie interziși la finala de duminică. Politico notează că printre cei care au ținut bannerul s-au numărat și fotbaliști care joacă la cluburi de top din Marea Britanie: Lisandro Martinez (Manchester United), Alexis Mac Allister (Liverpool) și Cristian Romero (Tottenham). Contextul disputei Falkland/Malvine Londra și Buenos Aires au purtat un război pentru insule în 1982. Arhipelagul, aflat la aproximativ 500 de kilometri de coasta Argentinei, rămâne teritoriu britanic, deși Argentina îl revendică. Semifinala cu Anglia a fost privită, în acest context, ca o ocazie pentru mulți argentinieni de a puncta în disputa de durată dintre cele două țări, iar înaintea meciului vicepreședinta Argentinei, Victoria Villarruel, a descris Anglia drept „invadatori”. Kyle a lăudat „demnitatea” jucătorilor Angliei, afirmând că atitudinea lor a fost „contrastul perfect” față de comportamentul echipei Argentinei. [...]
Ciprian Ciucu contestă credibilitatea unui sondaj IRES comandat de PSD, care plasează AUR pe primul loc la parlamentare , susținând că aceeași „casă” de sondare l-a evaluat greșit înaintea alegerilor locale, potrivit news . Mesajul are miză politică directă: pune sub semnul întrebării un instrument folosit frecvent pentru a seta agenda și a influența percepțiile înainte de alegeri. Într-o intervenție la B1 TV, miercuri seară, primarul Sectorului 6 a spus că a fost cotat „pe locul 3” cu „două-trei zile înainte de alegeri”, dar a câștigat „pe locul unu, la 12 puncte procentuale”. Pe acest fond, Ciucu a calificat rezultatele actuale drept o „nouă intoxicare”. „Uitaţi-vă, casa aceasta a PSD. Pe mine mă dădeau pe locul 3 cu două-trei zile înainte de alegeri şi am ieşit pe locul unu, la 12 puncte procentuale, aceeaşi casă. Hai să fim serioşi! Hai să fim serioşi! Deci nu, e o nouă intoxicare, despre asta este vorba.” Ce arată sondajul invocat de Ciucu Sondajul IRES menționat în material este realizat „la comanda PSD” și estimează că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 40% dintre voturile exprimate. În clasament ar urma: PSD: 21% PNL: 17% USR: 10% UDMR: 3% (sub pragul electoral, potrivit sondajului) Partidul SENS: 2% SOS România: 2% POT: 1% De ce contează disputa pe sondaje Reacția lui Ciucu indică o contestare frontală a credibilității cercetării, pe fondul faptului că sondajul este prezentat ca fiind comandat de PSD. În lipsa altor date în material despre metodologie sau eșantion, acuzația rămâne la nivel de poziționare politică, dar are potențialul de a alimenta tensiunile din pre-campanie și de a relativiza rezultatele prezentate public. [...]
