Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul a stabilit pentru 2026 un buget de 410 milioane de lei pentru biletele de tratament balnear, cu circa 114.000 de locuri finanțate prin Casa Națională de Pensii Publice, potrivit Mediafax.
Hotărârea a fost anunțată joi de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, care a precizat că prestațiile vor fi acordate „sub forma biletelor de tratament balnear” și vor fi derulate prin Sistemul Organizat și Administrat de Casa Națională de Pensii Publice.
Din punct de vedere operațional, Dogioiu a indicat și parametrii standard ai sejurului: durata unei serii de tratament balnear este de 16 zile, iar durata efectivă a tratamentului balnear este de 12 zile.
Proiectul a fost avizat miercuri de Ministerul Finanțelor, care a transmis că hotărârea asigură, pentru anul 2026, un buget total de 410 milioane de lei, alocat din bugetul asigurărilor sociale de stat.
În ceea ce privește numărul de bilete, Ioana Ene Dogioiu a vorbit despre aproximativ 114.000 de bilete de tratament balnear care vor fi asigurate în 2026.
Materialul citat nu oferă detalii despre calendarul exact al distribuirii biletelor sau criteriile de alocare pentru beneficiari, dincolo de faptul că programul este derulat prin Casa Națională de Pensii Publice.
Recomandate
Cabinetul propus de Siegfried Mureșan mizează pe continuitate administrativă , cu 10 miniștri preluați din Guvernul Bolojan și o structură politică împărțită între trei partide, potrivit Economica . Formula include 16 ministere, trei vicepremieri cu portofolii și un ministru al Justiției independent. Premierul desemnat urmează să depună sâmbătă, la Parlament, lista Cabinetului și programul de guvernare, pas necesar pentru învestire. Din arhitectura propusă reiese o împărțire a responsabilităților între PNL, USR și UDMR, fiecare cu câte un viceprim-ministru. Cum arată structura de conducere a Executivului Cei trei vicepremieri propuși au și portofolii ministeriale, câte unul din fiecare partid din coaliție: Mircea Abrudean (PNL) – ministru al Afacerilor Interne și viceprim-ministru Radu Miruță (USR) – ministru al Apărării Naționale și viceprim-ministru Tánczos Barna (UDMR) – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru La Justiție este propusă o independentă: Andrea Chiș (independentă) – ministru al Justiției Portofolii-cheie și echipa extinsă Lista de miniștri include, între alții: Alexandru Nazare (PNL) – Finanțe Oana Țoiu (USR) – Afaceri Externe Cătălin Drulă (USR) – Transporturi și Infrastructură Cseke Attila (UDMR) – Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație Raluca Turcan (PNL) – Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială Dragoș Pîslaru (PNL) – Investiții și Proiecte Europene Irineu Darău (USR) – Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism Diana Buzoianu (USR) – Mediu, Ape și Păduri Sebastian Burduja (PNL) – Energie Mihai Dimian (PNL) – Educație și Cercetare Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) – Cultură Totodată, pentru funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, este propus Dan Reșitnec (USR). Ce urmează Mureșan a transmis pe Facebook că a propus „oameni competenți” și că sâmbătă vor fi depuse programul de guvernare și lista Guvernului, în vederea învestirii. „Am propus pentru fiecare minister oameni competenţi, serioşi şi pregătiţi să îşi asume responsabilitatea guvernării. Avem în faţă multă muncă. Oamenii aşteaptă de la noi rezultate concrete, iar fiecare ministru are obiective clare şi ştie ce are de făcut pentru a le obţine. Mâine (n.r. – sâmbătă) depunem programul de guvernare şi lista Guvernului şi facem următorul pas pentru învestirea unui Guvern stabil şi pregătit să înceapă munca din prima zi.” [...]
Depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri deschide formal procedura de învestire , cu audieri și vot în Parlament programate la începutul săptămânii viitoare, potrivit Adevărul . Premierul desemnat Siegfried Mureșan a anunțat că va depune documentele sâmbătă dimineață, la Parlament, după ce vineri a prezentat componența Cabinetului. Miza imediată este calendarul parlamentar: depunerea programului și a listei declanșează audierile candidaților la ministere și, ulterior, votul de învestitură, fără de care desemnarea nu se transformă în numire efectivă. Componența propusă a Guvernului Noul Cabinet ar urma să păstreze mai mulți miniștri din echipa condusă de Ilie Bolojan, conform listei prezentate de Mureșan. Propunerile includ și trei viceprim-miniștri, fiecare cu portofoliu: Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru – Mircea Abrudean (PNL) Ministerul Apărării Naționale și viceprim-ministru – Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru – Tánczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției – Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe – Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății – Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Raluca Turcan (PNL) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei – Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii – Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării – Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru – Dan Reșitnec (USR) Ce prevede programul: repere fiscale și priorități bugetare În programul de guvernare, Mureșan indică păstrarea cotei unice și „lipsa unor noi impozite în 2027”, alături de măsuri pentru reducerea birocrației și continuarea reformelor. Sunt menționate și obiective privind reducerea deficitului, combaterea evaziunii fiscale și a corupției, precum și stimularea economiei și crearea de locuri de muncă. Documentul mai include indexarea salariilor și pensiilor „atunci când situația bugetară o va permite”, precum și investiții mai mari în apărare. În zona energetică, sunt trecute investiții în producție, rețele și capacități de stocare, cu obiectivul reducerii facturilor. Ce urmează în Parlament Siegfried Mureșan a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru pe 17 septembrie, după consultările cu partidele și formațiunile parlamentare. Următorul pas este obținerea votului de încredere al Parlamentului, după audierile candidaților la ministere, programate la începutul săptămânii viitoare. Pentru moment, data exactă a votului nu este precizată în informațiile citate. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că nu își depune mandatul , mizând pe continuarea procedurii parlamentare și pe un vot de învestitură care să tranșeze poziționarea partidelor, potrivit Mediafax . Invitat la Euronews, Mureșan a fost întrebat dacă ia în calcul varianta de a renunța la mandatul de premier desemnat. Răspunsul a fost categoric: „Nu, nu, nu. Categoric nu.” El a susținut că a tratat procedura „din primul moment” ca pe o obligație instituțională, invocând respectul față de Constituție, președintele României și regulile de desemnare și învestire. Miza: votul din Parlament și calendarul politic Mureșan a spus că așteaptă să își prezinte programul în Parlament și a conturat două scenarii: dacă Guvernul este investit , echipa „se apucă de treabă în prima zi”; dacă nu este investit , programul ar urma să devină „manifestul” pentru următoarele alegeri, iar direcțiile anunțate ar rămâne teme politice asumate. În același context, premierul desemnat a afirmat că își dorește ca votul să arate „cum se poziționează partidele politice”, cu o trimitere directă la PSD și la relația acestuia cu „extrema dreaptă”. Refuzul de a „întoarce spatele Parlamentului ” Mureșan a criticat ideea ca un candidat desemnat să evite Parlamentul, spunând că nu va face acest lucru și că nu își va depune mandatul. „Nu voi întoarce niciodată spatele Parlamentului. Nu îmi depun mandatul. Abia aștept să merg în Parlament, să prezint echipa de miniștri și programul de guvern.” [...]
Elvețienii votează duminică dacă își limitează prin Constituție capacitatea de a aplica sancțiuni , o schimbare care ar putea bloca măsuri împotriva Rusiei și ar îngusta marja de manevră a guvernului în politica externă, potrivit Știrile Pro TV . Un vot „da” la inițiativa privind o neutralitate „mai strictă” ar face practic imposibilă impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei, cu excepția cazului în care acestea ar fi aprobate de Consiliul de Securitate al ONU , unde Moscova are drept de veto, arată POLITICO. În plus, ar limita cooperarea militară a Bernei cu alianțe precum NATO, permițând-o doar dacă Elveția ar fi atacată sau s-ar confrunta cu o amenințare iminentă, potrivit News.ro. Ce schimbă referendumul: sancțiuni și cooperare militară Inițiativa urmărește interzicerea încheierii de alianțe de apărare și a participării la sancțiuni. Ea a fost lansată de Pro Schweiz, un grup național-conservator asociat cu Partidul Popular Elvețian (SVP), iar fostul ministru elvețian Christoph Blocher este indicat drept una dintre figurile centrale ale campaniei. Miza, potrivit experților citați, nu este „neutralitatea” ca principiu, ci definiția ei și câtă libertate de decizie păstrează guvernul. Fabio Wasserfallen, profesor la Universitatea din Berna și analist la LeeWas, spune că referendumul testează dacă electoratul acceptă marja actuală de manevră a executivului sau vrea „limite mai stricte” în aplicarea neutralității. De ce contează acum: presiunea apărută după 2022 Dezbaterea s-a intensificat după februarie 2022, când Elveția a adoptat în mare măsură sancțiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei, decizie care a provocat reacții din partea susținătorilor unei interpretări mai rigide a neutralității. Guvernul elvețian se opune propunerii, la fel ca toate partidele majore, cu excepția SVP. Corina Gredig, deputată din Partidul Verde-Liberal, avertizează că inițiativa ar putea împinge țara spre izolare: „Inițiativa riscă să transforme neutralitatea în izolare, iar izolarea în lumea de astăzi nu este o strategie de securitate prea bună.” Ce indică sondajele înainte de vot Două sondaje citate în material arată un avantaj consistent pentru tabăra „nu”: 68% ar respinge inițiativa, iar 31% ar susține-o, potrivit unui sondaj 20 Minuten și Tamedia publicat săptămâna trecută; 63% ar vota împotrivă și 34% pentru, potrivit unui sondaj GFS Bern realizat pentru postul SRG. Ambele cercetări indică o opoziție în creștere față de propunere. Ce urmează, indiferent de rezultat Chiar dacă referendumul de duminică va fi respins, tema neutralității revine în noiembrie, când alegătorii vor fi chemați să se pronunțe asupra regulilor privind exportul de arme. Varianta descrisă în material ar permite exporturi către un grup definit de 25 de țări, în majoritate occidentale, chiar dacă acestea sunt implicate într-un conflict în curs; dacă ar fi aprobată, schimbarea ar putea întări legăturile Elveției cu statele occidentale și ar putea stimula veniturile din export ale industriei elvețiene de apărare. [...]
USR își fixează miza pe „banul public” în viitorul Cabinet Mureșan , după ce și-a votat în partid lista de propuneri pentru cinci portofolii și susținerea pentru Justiție, potrivit Economica . Decizia contează prin semnalul de continuitate și prin faptul că programul de guvernare aprobat intern este prezentat ca fiind centrat pe gestionarea banului public, cu efect direct asupra politicilor bugetare și a priorităților administrative. Lista de miniștri aprobată în partid include următoarele propuneri, conform sursei: Radu Miruță – Ministerul Apărării Naționale Diana Buzoianu – Ministerul Mediului Oana Țoiu – Ministerul Afacerilor Externe Cătălin Drulă – Ministerul Transporturilor Irineu Darău – Ministerul Economiei Pentru Ministerul Justiției, USR a decis, prin votul din Comitetul Politic, să o susțină pe fosta judecătoare Andrea Chiș. În comunicatul citat, partidul precizează că aceasta a fost judecătoare timp de 28 de ani și membră a CSM între 2017 și 2023, având doctorat în științe juridice. Programul de guvernare: accent pe administrarea banului public Comitetul Politic al USR a aprobat și programul de guvernare care urmează să fie prezentat Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Potrivit USR, direcția principală este „o mai bună gestionare a banului public” și îmbunătățirea nivelului de trai. Președintele USR, Dominic Fritz, a legat intrarea în viitorul guvern de această țintă, într-o declarație redată de sursă: „Intrăm în Guvernul Mureșan cu un obiectiv simplu: banii publici bine gestionați şi un trai mai bun pentru fiecare român.” Ce urmează Din informațiile disponibile în material, programul de guvernare aprobat de USR urmează să fie prezentat Parlamentului de premierul desemnat. Sursa nu oferă detalii despre calendarul exact sau despre negocierile finale privind portofoliile, dincolo de lista votată în partid și susținerea anunțată pentru Justiție. [...]
UDMR își asumă intrarea la guvernare cu trei portofolii, mizând pe adoptarea rapidă a bugetului , potrivit Economica . Formațiunea a finalizat lista de propuneri pentru cabinetul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , într-un moment în care miza imediată este funcționarea deplină a Executivului și trecerea bugetului prin Parlament. Conform informațiilor publicate pe pagina de Facebook a UDMR, propunerile sunt: Tanczos Barna – vicepremier și ministru al Agriculturii; Cseke Attila – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Ötvös Koppány Bulcsú – ministru al Culturii. Într-o postare pe Facebook, Tanczos Barna a spus că UDMR a decis, prin Consiliul Permanent, să susțină învestirea guvernului și să participe la guvernare, argumentând că România are nevoie de un Executiv „funcțional, cu atribuții depline”, capabil „să adopte bugetul pentru perioada următoare” și să ducă la îndeplinire obiectivele majore. „România are nevoie de un Guvern funcţional, cu atribuţii depline, capabil să ia decizii, să adopte bugetul pentru perioada următoare şi să ducă la îndeplinire cele mai importante obiective care stau în faţa ţării.” Acesta a mai precizat că în zilele următoare ar urma să se încheie procesul constituțional de formare a guvernului, iar cabinetul să se prezinte în fața Parlamentului. În același mesaj, Tanczos Barna a susținut că „politica responsabilă” presupune ca fiecare partid parlamentar să își asume explicit decizia, iar UDMR își asumă atât susținerea premierului desemnat și a programului comun, cât și responsabilitățile guvernamentale aferente. [...]
