Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul a stabilit pentru 2026 un buget de 410 milioane de lei pentru biletele de tratament balnear, cu circa 114.000 de locuri finanțate prin Casa Națională de Pensii Publice, potrivit Mediafax.
Hotărârea a fost anunțată joi de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, care a precizat că prestațiile vor fi acordate „sub forma biletelor de tratament balnear” și vor fi derulate prin Sistemul Organizat și Administrat de Casa Națională de Pensii Publice.
Din punct de vedere operațional, Dogioiu a indicat și parametrii standard ai sejurului: durata unei serii de tratament balnear este de 16 zile, iar durata efectivă a tratamentului balnear este de 12 zile.
Proiectul a fost avizat miercuri de Ministerul Finanțelor, care a transmis că hotărârea asigură, pentru anul 2026, un buget total de 410 milioane de lei, alocat din bugetul asigurărilor sociale de stat.
În ceea ce privește numărul de bilete, Ioana Ene Dogioiu a vorbit despre aproximativ 114.000 de bilete de tratament balnear care vor fi asigurate în 2026.
Materialul citat nu oferă detalii despre calendarul exact al distribuirii biletelor sau criteriile de alocare pentru beneficiari, dincolo de faptul că programul este derulat prin Casa Națională de Pensii Publice.
Recomandate
Guvernul apără listarea minoritară a unor companii de stat ca instrument de finanțare și disciplină , în timp ce PSD acuză că măsura ar echivala cu „vânzarea” unor active strategice, potrivit Digi24 . Disputa are miză economică și de guvernanță: dacă statul poate atrage bani și impune transparență prin bursă fără să piardă controlul. Vicepremierul Oana Gheorghiu a respins acuzațiile lansate de liderul senatorilor PSD, Daniel Cătălin Zamfir , și a susținut că planul discutat vizează doar listarea la bursă a unor pachete minoritare, nu cedarea controlului. Ea a arătat că listarea este prevăzută în programul de guvernare al coaliției și a prezentat-o ca un mecanism care aduce „disciplină financiară, transparență și sustenabilitate pe termen lung”. Ce spune Guvernul: bani pentru stat, control păstrat În intervenția la Digi24, vicepremierul a insistat că statul ar rămâne acționar majoritar și că nu ar urma să fie listat un pachet care să ducă la pierderea controlului: „Ce nu va face această listare: niciodată nu se va lista mai mult de 50%, astfel încât statul român să-și păstreze controlul.” Gheorghiu a mai spus că, în acest moment, nu există o decizie finală privind listarea unor companii, ci o etapă preliminară, descrisă drept o listă „exploratorie”, care ar urma să fie dezbătută politic și completată cu studii de fezabilitate pentru a stabili eligibilitatea companiilor. Ce reclamă PSD: lipsă de consultare și risc pentru companii „strategice” Ulterior, PSD a transmis printr-un comunicat că „se opune demersurilor” asumate de premierul Ilie Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, pe care le consideră relevante pentru securitatea țării. Social-democrații afirmă că nu au fost consultați și că nu ar fi existat o discuție în coaliție pe subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-ar fi opus inițiativei. În comunicat, PSD susține că scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat „în plină criză energetică și financiară” ar reprezenta un risc pentru siguranța națională și invocă o tendință europeană de „naționalizare sau răscumpărare” de active pentru consolidarea securității energetice și economice. Contextul economic invocat: restructurarea companiilor cu pierderi Separat de tema listării, vicepremierul a argumentat urgența restructurării companiilor de stat cu pierderi, afirmând că întârzierea deciziilor produce costuri continue, inclusiv în cazul unor entități aflate în faliment sau lichidare. Ca exemplu, a menționat compania Petrotrans, despre care a spus că se află de 19 ani în faliment, iar procedura nu este închisă, ceea ce ar genera în continuare costuri. Miza imediată rămâne politică, dar efectul practic ține de calendarul reformei: Guvernul vorbește despre analiză și studii de fezabilitate înainte de orice decizie, în timp ce PSD contestă premisele și legitimitatea demersului în interiorul coaliției. [...]
PSD pregătește o ieșire controlată de la guvernare, cu un calendar care poate lăsa Executivul fără majoritate , dacă premierul Ilie Bolojan nu demisionează după votul intern programat luni, potrivit Mediafax . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, spune că partidul va cere demisia premierului, iar dacă aceasta nu vine „în 48–72 de ore”, miniștrii social-democrați se retrag din Guvern. Calendarul deciziei și scenariul „în doi pași” PSD intră luni, 20 aprilie, într-o consultare internă privind viitorul coaliției și susținerea acordată premierului. Conform informațiilor prezentate, aproximativ 5.000 de membri ar urma să voteze într-o ședință la Parlament dacă partidul îi retrage sau nu sprijinul politic lui Ilie Bolojan. Scenariul discutat în PSD, în cazul unui vot favorabil retragerii sprijinului, este etapizat: mai întâi, retragerea sprijinului politic pentru premier; apoi, dacă Ilie Bolojan nu demisionează în următoarele 72 de ore, demisia în bloc a vicepremierului și a celor șase miniștri PSD, joi, 23 aprilie. Miza: majoritatea parlamentară și riscul de blocaj Potrivit calculelor Mediafax, fără PSD, nucleul format din PNL, USR, UDMR și grupul minorităților ar strânge 181 de voturi în Parlament, sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern. În acest context, retragerea miniștrilor PSD ar pune presiune directă pe funcționarea Executivului și pe capacitatea acestuia de a trece proiecte prin Parlament. Ce spune Claudiu Manda și ce a răspuns Bolojan Claudiu Manda a indicat că, dacă votul intern va fi majoritar împotriva actualei formule, PSD așteaptă demisia premierului ca „prim gest de responsabilitate”. În caz contrar, partidul ia în calcul retragerea miniștrilor într-un interval de 48–72 de ore. „Dacă Ilie Bolojan dorește să rămână, nu cu noi. Noi ne retragem miniștrii din guvern”, a declarat Claudiu Manda, într-un podcast Evz.ro. Pe 2 aprilie, întrebat dacă ia în calcul demisia după consultarea PSD, Ilie Bolojan a respins public această variantă. Mediafax mai notează că premierul a avut miercuri o întrevedere de aproximativ două ore cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni , fără ca tema discuției să fie comunicată oficial. Ce variantă ar urmări PSD, potrivit surselor citate Surse din partid citate de Mediafax susțin că PSD nu ar urmări neapărat ieșirea completă de la guvernare, ci schimbarea formulei politice: continuarea guvernării, dar fără Ilie Bolojan premier și fără USR în noua construcție. Într-un astfel de scenariu, PSD ar lua în calcul negocieri pentru o coaliție PSD–PNL–UDMR, condusă de „un alt premier liberal”, pe fondul speranței că nemulțumirile față de actualul premier se vor accentua și în PNL. [...]
Ilie Bolojan spune că nu demisionează din funcția de premier, în pofida presiunilor politice din coaliție , potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care PSD ar pregăti un scenariu de ieșire de la guvernare, iar AUR anunță o moțiune de cenzură , ceea ce ridică miza de stabilitate pentru executiv și pentru agenda de reforme. Bolojan a făcut afirmația în urma unei vizite nocturne neanunțate la sediul PNL București, informație transmisă de Silviu Feroiu, consilier general PNL în Primăria Capitalei. Acesta susține că mai mulți liberali i-au cerut premierului să nu plece, iar răspunsul a fost „ferm”: nu își va da demisia. Întrebat cum rezistă valului de critici, inclusiv din partea unor colegi din guvern, Bolojan ar fi răspuns: „Când te înjură unii, e ca o binecuvântare.” Presiune din coaliție: termenul de 23 aprilie invocat în planul PSD În același context, publicația amintește că PSD ar fi „definitivat” ultimele detalii ale unui plan de înlăturare a lui Ilie Bolojan din fruntea guvernului. Conform informațiilor prezentate, dacă premierul nu părăsește Palatul Victoria până la 23 aprilie, miniștrii PSD ar urma să își depună demisiile. (Detaliile sunt prezentate într-un material separat al publicației.) Argumentul economic, folosit atât de PSD, cât și de AUR Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a susținut miercuri că există o „deteriorare accentuată a indicatorilor economici” și a cerut o „resetare urgentă” a politicilor guvernamentale, pe baza unor date pe care le descrie drept alarmante. În paralel, AUR strânge semnături pentru o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că demersul se bazează pe evoluții economice, nu pe tensiunile din coaliție, și a indicat drept argument perspectiva a „trei trimestre de scădere economică”. Potrivit informațiilor din articol, moțiunea ar urma să fie depusă după 13 mai, în funcție de evoluțiile economice și calendarul parlamentar. [...]
Nicuşor Dan leagă vizita în SUA de „dinamica geopolitică”, dar pune accentul pe consolidarea parteneriatului, inclusiv prin discuţii economico-financiare la nivel guvernamental , potrivit news.ro . Preşedintele a spus că „crede” că va face vizita în acest an, însă a subliniat că „totul este în dinamică” în actualul context geopolitic. Întrebat la Europa FM dacă mai merge în SUA anul acesta, şeful statului a indicat că, dincolo de calendarul unei vizite, contează evoluţia relaţiei bilaterale. În acest sens, el a menţionat că „chiar azi” sunt „trei sau patru miniştri” în Statele Unite pentru discuţii „la nivelul trezoreriei” şi al „marilor bănci de investiţii” — un indiciu că dialogul include şi componente financiare, nu doar politice. Vizita la Casa Albă , condiţionată de un „program comun” Nicuşor Dan a arătat că o vizită „la cel mai înalt nivel” necesită coordonare între părţi. „O vizită necesită un program comun.” El a descris vizita drept „vârful simbolic” al unei relaţii care, în esenţă, se sprijină pe „documente, contracte” şi „angajamente reciproce”, domenii în care a spus că există progres „consistent”. Mesajul politic: parteneriatul e „important” pentru ambele părţi Preşedintele a insistat că România are nevoie de parteneriatul cu SUA şi „invers”, parteneriatul cu România este important pentru Statele Unite. În acelaşi timp, a delimitat tema de eventuale interpretări în cheie de politică internă, spunând că aceasta ar fi „o altă discuţie”. [...]
Un proiect de lege depus în Parlament ar extinde interdicția de „fumat” la vape și tutun încălzit în toate spațiile publice închise , ceea ce ar obliga operatorii din HoReCa, retail (malluri) și transport să aplice aceleași reguli ca pentru țigările clasice, potrivit Digi24 . Inițiativa este depusă de deputata USR Diana Stoica și senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu și vizează interzicerea utilizării țigărilor electronice, a vape-urilor și a dispozitivelor de încălzire a tutunului în toate spațiile publice închise. În forma actuală, legislația interzice fumatul doar în cazul arderii tutunului, iar pentru aceste dispozitive există restricții doar în mijloacele de transport în comun. Printre co-inițiatori se află și senatorul PSD Adrian Streinu-Cercel (medic) și senatoarea PNL Maria Gabriela Horga, ceea ce sugerează o susținere transpartinică pentru modificarea regulilor. Ce se schimbă în definiția „fumatului” și unde s-ar aplica interdicția Proiectul urmărește redefinirea noțiunii de „fumat” astfel încât să includă inhalarea aerosolilor rezultați din încălzirea sau vaporizarea produselor care conțin tutun, nicotină sau alte substanțe destinate inhalării, cu excepția celor de uz medical. Odată extinsă definiția, interdicția ar urma să se aplice în toate spațiile publice închise, inclusiv: la locul de muncă; în transportul public. Argumentele invocate de inițiatori și organizații medicale Senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu a susținut, potrivit unui comunicat de presă al USR citat de Digi24, că efectele acestor produse sunt „cel puțin la fel de nocive” și că includerea lor explicită în definiție ar reduce interpretările și confuziile, pentru a limita expunerea pasivă. Diana Stoica a legat proiectul de indicatori de sănătate publică și a spus că inițiativa vine în contextul unei petiții semnate de peste 64.000 de persoane, menționând petiția Declic . În sprijinul argumentației, inițiatorii invocă avertismente ale Organizației Mondiale a Sănătății privind aerosolii „second-hand” proveniți din țigările electronice, care pot crește nivelul particulelor fine în spațiile închise, precum și studii europene care ar indica deteriorarea calității aerului și simptome iritative la persoanele expuse. La nivel național, Societatea Română de Pneumologie și Societatea Română de Cardiologie au semnalat că prezentarea țigărilor electronice drept „alternativă sănătoasă” este problematică și au indicat existența unor efecte nocive, inclusiv la adolescenți. Ce urmează Proiectul modifică Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Digi24 nu precizează în material un calendar de dezbatere sau vot, astfel că momentul intrării în vigoare depinde de parcursul legislativ în Parlament. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că e prea devreme să fie evaluată direcția noului premier ungar , iar această prudență contează pentru modul în care România își calibrează relația cu Budapesta și poziționările în dosarele europene, potrivit Mediafax . Într-o intervenție la Europa FM, șeful statului a spus că este „prea devreme” pentru a stabili dacă Peter Magyar este un politician reformist sau dacă va continua linia lui Viktor Orbán, subliniind că răspunsul va veni din „acțiunile viitoare”. Nicușor Dan a încadrat ascensiunea lui Magyar în contextul electoratului din Ungaria, pe care l-a descris ca fiind într-o zonă „naționalist-suveranistă”, argumentând că noul premier este „un reprezentant al acestor oameni”. Semnalul despre orientarea europeană: comparația cu Giorgia Meloni Deși a insistat că direcția politică a noului premier ungar se va vedea în perioada următoare, președintele a avansat o evaluare „intuitivă” privind poziționarea la nivel european: „Cred că putem așa, intuitiv, să-l vedem undeva într-o zonă apropiată doamnei Meloni, ca acțiune politică europeană.” Poziția față de UDMR și votul maghiarilor din Transilvania Întrebat dacă liderul UDMR, Kelemen Hunor, ar trebui să demisioneze în contextul susținerii acordate de UDMR lui Viktor Orbán, Nicușor Dan a respins ipoteza. El a invocat „corespondența între politician și publicul său” și a spus că, din ce a citit în presă, maghiarii din Transilvania l-ar fi votat „90%” pe Orbán, motiv pentru care nu vede o justificare pentru demisie. Context: schimbarea de la Budapesta după 16 ani Potrivit informațiilor prezentate, Peter Magyar, liderul partidului TISZA , a câștigat alegerile legislative din 12 aprilie din Ungaria și a obținut o majoritate confortabilă în parlament, punând capăt mandatului de 16 ani al lui Viktor Orbán ca premier. [...]
