Știri
Știri din categoria Politică
USR își revendică primele măsuri cu efect bugetar și de transparență după ieșirea PSD de la guvernare, într-un bilanț prezentat de Dominic Fritz, potrivit G4Media. Mesajul vine în ziua consultărilor de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, iar USR își fixează public linia: nu va susține un guvern în care PSD este prezent.
În lista de „reușite” invocate, Fritz pune accent pe decizii administrative și pe un rezultat în instanță cu impact financiar: Diana Buzoianu a câștigat definitiv procesul cu fostul șef de la Romsilva, care își acordase un bonus de pensionare de 300.000 de lei, sumă care „se va întoarce la bugetul de stat”, conform postării citate.
În postarea de pe Facebook, Fritz enumeră mai multe acțiuni pe care le atribuie unor reprezentanți ai USR sau unor persoane numite în funcții-cheie:
Fritz își construiește mesajul și în opoziție cu PSD, pe care îl acuză că a votat alături de AUR, într-o comisie parlamentară, abrogarea legii care îi pedepsește pe cei care promovează „criminali legionari, fasciști”, și că ar fi încercat să blocheze Guvernul „prin acțiunile unui Avocat al Poporului cu mandatul expirat de doi ani”.
„De aceea nu vom susține un guvern în care e prezent și PSD. Acesta va fi mesajul cu care vom merge azi la consultările la Cotroceni”, a scris Fritz pe Facebook.
Dincolo de disputa politică, bilanțul este folosit ca argument de negociere în contextul formării noului executiv, cu accent pe măsuri prezentate ca reducere de privilegii, transparență și control al cheltuielilor publice.
Recomandate
PNL și USR își coordonează acțiunea în Parlament și în Guvern pentru a „contrabalansa” PSD , într-o formulă de colaborare pe care Ilie Bolojan o descrie ca necesară în actualul „provizorat”, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, miercuri seară, la B1 TV, că decizia de a colabora „din punct de vedere parlamentar”, de a face „în Guvern fiecare ce ține de noi ca lucrurile să meargă” și de a-și corela pozițiile în consultările cu președintele României a fost „un lucru corect” în contextul actual. Colaborare, dar fără „clonare” politică Bolojan a insistat că relația dintre PNL și USR este „una de colaborare și de respect”, însă partidele rămân distincte. El a descris PNL ca având „valori liberal-conservatoare”, legate de tradiții, vocație europeană și „valori economice”, precum și de „libertăți, de ordine, de familii, de comunități”. În același timp, a arătat că USR „are un profil diferit” și „reprezintă uneori categorii de votanți diferite”, dar a susținut că cele două formațiuni au, „una peste alta”, direcții convergente pentru „România modernă”. Miza: o contrapondere parlamentară la PSD Liderul PNL a argumentat că, lucrând împreună, PNL și USR pot constitui o „contrabalansare” în Parlament față de PSD, pe care îl acuză de „acțiuni iresponsabile”. El a precizat că, însumate, grupurile PNL și USR sunt „puțin mai mari decât PSD-ul” în Parlament. Bolojan a mai spus că a colaborat cu miniștri propuși de USR și de alte partide, încercând să mențină relații „civilizate” și de „încredere”, inclusiv prin susținerea lor în momente dificile și prin apărarea lor când au fost atacați. [...]
PSD acuză un blocaj politic la vârful Executivului , după ce Sorin Grindeanu a susținut, potrivit news.ro , că premierul interimar Ilie Bolojan „blochează găsirea unei soluții” și „ține captiv USR”, în contextul discuțiilor politice despre o ieșire din impas. Declarația a fost făcută miercuri, într-o intervenție la Adevărul, unde liderul PSD a afirmat că „un singur om” ar fi cel care „se agață în continuare de funcții” și împiedică ajungerea la o soluție. În aceeași intervenție, Grindeanu a spus că i-a întrebat pe reprezentanți ai USR dacă „realizează că președintele lor nu mai e Fritz, e Bolojan”. „Cine nu vrea să găsească şi se agaţă în continuare de funcţii, e un singur om, care ţine captiv USR-ul. Efectiv, este captiv USR-ul.” „Atâta timp cât nu e el, nu trebuie să existe o soluţie.” Ce transmite PSD despre negocieri și dialog Grindeanu a mai afirmat că „în fiecare partid există oameni cu care poți să ai dialog”, dar a evitat să comenteze pozițiile altor formațiuni, susținând că vorbește „în numele PSD”, în urma consultărilor interne și în baza politicilor pe care partidul vrea să le promoveze. „Eu nu-mi dau cu părerea despre ce trebuie să facă PNL-ul sau USR-ul. Eu vorbesc în numele PSD, ca preşedinte al partidului, în urma consultărilor interne pe care le-am avut cu colegii mei, a politicilor pe care dorim să le promovăm şi a unei soluţii pe care noi gândim a fi potrivită.” De ce contează Acuzația de „blocaj” pusă pe seama premierului interimar ridică miza politică a negocierilor și sugerează o deteriorare a relației dintre actorii implicați, într-un moment în care, potrivit declarațiilor, se caută o „soluție” acceptată. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre natura exactă a soluției vizate, rămâne neclar la ce variantă concretă se referă PSD și care este calendarul următorilor pași. [...]
Președintele Nicușor Dan a trimis la CCR legea care dublează cotele de recoltare a urșilor , invocând riscuri de neconstituționalitate și de încălcare a dreptului UE, într-o mișcare care poate bloca sau întârzia aplicarea noilor reguli și poate readuce în prim-plan riscul unei proceduri de infringement, potrivit HotNews . Sesizarea vizează legea care stabilește cote de prevenție și intervenție pentru ursul brun, inclusiv dublarea numărului de exemplare ce pot fi ucise într-un an. Administrația Prezidențială susține că forma adoptată de Parlament nu respectă Constituția, dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a UE privind protecția speciilor strict protejate. De ce contestă președintele legea: cote „automate”, alternative non-letale și rolul instituțiilor În sesizarea către Curtea Constituțională , Nicușor Dan arată că numărul urșilor ce pot fi vânați pentru intervenție – 110 – nu este justificat în lipsa unei demonstrații că populația este „excesiv de numeroasă” și că soluțiile alternative nu sunt suficiente. Președintele invocă Directiva Habitate , care impune verificarea existenței unor „alternative satisfăcătoare” înainte de eliminarea animalelor, condiție care, potrivit sesizării, nu apare explicit în lege. În document se argumentează că legea ar transforma parțial o derogare (o excepție) într-un mecanism normativ, contrar principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie temporare și justificate punctual. Totodată, șeful statului citează o decizie a Curții de Justiție a UE (Cauza C-674/17), avertizând că stabilirea unor „cote de prevenție” automate – 859 de urși, potrivit legii – elimină analiza obligatorie „caz cu caz”, ignoră prioritatea metodelor non-letale și ar expune România unui „infringement iminent” (procedură prin care Comisia Europeană poate sancționa un stat pentru nerespectarea dreptului UE). O altă critică ține de separația puterilor în stat: președintele susține că decizia privind cotele ar fi trebuit să revină Ministerului Mediului, nu Parlamentului. Lipsa sancțiunilor și problema monitorizării cotelor În sesizare este criticată și lipsa unei sancțiuni pentru vânarea femelelor însoțite de pui sub 2 ani, interzisă prin lege. Nicușor Dan arată că interdicția este „incomplet reglementată”, inclusiv prin absența unei proceduri de determinare a vârstei puilor și a consecințelor juridice în caz de identificare greșită. De asemenea, președintele susține că plafonul pentru cota de prevenție (859) nu poate fi monitorizat, ceea ce ar face imposibilă respectarea lui în practică, în lipsa unui mecanism care să blocheze automat extragerea după atingerea numărului stabilit pentru un fond de vânătoare. Curtea Constituțională a stabilit termen de judecată pentru această lege pe 24 iunie. Alte decizii în aceeași zi: numire la Cotroceni și promulgare pe proceduri judiciare În aceeași zi, Nicușor Dan a semnat decretul de numire a lui Radu-Ioan Mogoș în funcția de consilier de stat, începând cu 25 mai 2026. Comunicatul oficial nu precizează departamentul, însă surse din Administrația Prezidențială au declarat pentru HotNews că acesta ar urma să se ocupe de digitalizare, inteligență artificială și noi tehnologii. Publicația menționează și un CV publicat pe site-ul ASE, potrivit căruia Mogoș este lector universitar doctor la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Tot joi, președintele a promulgat o lege inițiată de parlamentari PNL care prevede că un deținut este adus la judecată doar când instanța dispune acest lucru; în rest, participarea se face prin videoconferință, la locul de deținere sau internare, în prezența apărătorului (și, după caz, a interpretului). Separat, Nicușor Dan a încheiat prima rundă de consultări la Cotroceni pentru desemnarea viitorului prim-ministru, fără o nominalizare, urmând ca discuțiile să fie reluate săptămâna următoare. [...]
Sondajul INSCOP indică o preferință pentru „soluții de continuitate” în criza politică , cu 50,7% dintre respondenți în favoarea formării unui nou guvern pe actuala configurație parlamentară, față de 41,3% care ar alege anticipate, potrivit G4Media . Datele sugerează că, în acest moment, presiunea publică pentru resetarea rapidă a Parlamentului nu atinge nivelul unei majorități. La întrebarea despre „soluții pentru depășirea crizei politice”, aproximativ 8% dintre respondenți nu au oferit un răspuns. Sondajul a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin interviuri telefonice (metoda CATI), cu o eroare maximă admisă de ±3%, conform informațiilor citate. Cine susține nou guvern și cine preferă anticipate Profilul preferințelor este puternic politizat, arată barometrul. Varianta formării unui nou guvern este mai populară în rândul: votanților PSD, PNL și USR; persoanelor de peste 60 de ani; celor cu studii superioare; locuitorilor din mediul urban. În schimb, alegerile anticipate sunt preferate mai ales de: votanții AUR; bărbați; persoane cu vârste între 45 și 59 de ani; angajați din sectorul privat. Direcția externă: majoritate pro-europeană, dar un sfert e sceptic Pe tema orientării viitorului guvern, 65,6% dintre respondenți spun că România ar trebui să își mențină parcursul pro-european și pro-occidental, în timp ce 26,2% consideră că această direcție nu ar trebui continuată. Non-răspunsurile sunt de 8,2%. Susținerea direcției pro-europene este mai ridicată la votanții PSD, PNL și USR, la persoanele de peste 60 de ani, la cei cu studii superioare și la locuitorii din București. Scepticismul este mai pronunțat în rândul votanților AUR și al persoanelor cu nivel scăzut de educație. INSCOP: nu se conturează o „majoritate critică” pentru anticipate Directorul INSCOP Research , Remus Ștefureac , afirmă că nu există, în acest moment, o masă critică pro-anticipate și descrie o polarizare între electoratele partidelor. „Marea majoritate a votanţilor PNL, PSD şi USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanţii AUR susţin alegerile anticipate ca soluţie de ieşire din criză.” Acesta mai arată că ponderea de 26% sceptică față de direcția pro-occidentală este apropiată de procentul de 22% dintre români care ar susține ideea ieșirii României din Uniunea Europeană, potrivit declarațiilor citate. În același context, Ștefureac avertizează asupra riscurilor narațiunilor anti-europene și asupra problemelor structurale legate de distribuția inegală a beneficiilor apartenenței la UE. Barometrul Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. [...]
Mai multe capitale UE cer sancțiuni împotriva ministrului israelian Itamar Ben-Gvir , după apariția unui videoclip în care acesta pare să ironizeze activiști reținuți în timpul unei tentative de a sparge blocada navală a Fâșiei Gaza, potrivit Politico . Ben-Gvir, ministrul israelian al securității naționale, a fost criticat miercuri după ce a publicat pe X o înregistrare în care activiștii dintr-o flotilă sunt forțați să stea în genunchi, cu mâinile legate la spate. În imagini, el spune „Bine ați venit în Israel”, iar mesajul a declanșat reacții în mai multe capitale europene. Presiune politică pentru măsuri la nivelul UE În Italia, premierul Giorgia Meloni a condamnat scenele drept „inacceptabile” și a cerut eliberarea imediată a cetățenilor italieni reținuți. Joi, ministrul de externe Antonio Tajani a transmis pe X că i-a cerut șefei diplomației UE, Kaja Kallas, să includă pe agenda următoarei reuniuni a miniștrilor de externe adoptarea de sancțiuni împotriva lui Ben-Gvir. Tajani îl acuză pe ministru de „acte inacceptabile” și de „hărțuire și umilire”, invocând încălcarea drepturilor fundamentale. Și Spania a anunțat că va încerca să împingă Bruxelles-ul spre sancțiuni „la scară europeană, de urgență”, după ce Madridul îi interzisese deja lui Ben-Gvir intrarea în țară anul trecut, potrivit aceleiași surse. În Polonia, ministrul de externe Radosław Sikorski a cerut ca Ben-Gvir să primească interdicție de intrare în țară. În Suedia, ministra de externe Maria Malmer Stenergard a spus, pentru Politico, că videoclipul „arată de ce este important să sancționăm acești miniștri extremiști”. Germania, sub presiune, dar decizia rămâne blocată de obstacole procedurale În Germania, Johann Wadephul a condamnat miercuri imaginile, descriindu-le drept un comportament „de nespus”. Un diplomat UE citat de publicație susține că schimbarea de ton a Italiei ar crește presiunea asupra Berlinului să își reconsidere opoziția față de măsuri punitive împotriva unor oficiali israelieni, în condițiile în care Germania ar rămâne singura mare țară din UE care se opune. În paralel, la Strasbourg, 29 de eurodeputați au semnat joi o scrisoare prin care cer sancțiuni UE împotriva lui Ben-Gvir pentru reținerile legate de flotilă. Ei descriu comportamentul ministrului drept „josnic” și leagă incidentul de un „proiect politic sistematic” care a devastat Gaza, potrivit textului citat. Totuși, Politico notează că există obstacole majore: ministrul ceh de externe Petr Macinka a promis că va bloca sancțiunile împotriva miniștrilor israelieni, iar Praga spune că nu va susține „niciun fel de sancțiuni comerciale suplimentare” împotriva Israelului, chiar dacă ar rămâne singură. În plus, diplomații discută în privat dacă un astfel de regim de sancțiuni ar necesita unanimitate sau ar putea trece prin vot cu majoritate calificată. Context: sancțiuni deja impuse de alte state și reacția lui Netanyahu Anul trecut, Ben-Gvir a fost sancționat de Regatul Unit, Canada, Australia, Norvegia și Noua Zeelandă, pe motiv că ar fi incitat în mod repetat la violență împotriva palestinienilor, potrivit guvernelor respective. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a încercat miercuri să se distanțeze de episod, afirmând că atitudinea lui Ben-Gvir „nu este în linie cu valorile și normele Israelului”, mai scrie Politico. [...]
Semnalele de la Beijing sugerează o slăbire a coeziunii occidentale , pe fondul unei Chine mai asertive și al unei Rusii tot mai dependente de Beijing, potrivit unei analize citate de Adevărul . Miza, din perspectiva democrațiilor occidentale, este că această combinație poate eroda capacitatea de descurajare a Occidentului și poate accelera reconfigurarea ordinii globale în favoarea axei Beijing–Moscova. Analiza îl citează pe Hal Brands (comentator Bloomberg și profesor la Universitatea Johns Hopkins), care susține că Xi Jinping profită de slăbirea pozițiilor americane, de războiul de uzură dus de Rusia în Ucraina și de parteneriatul strategic cu Vladimir Putin pentru a avansa o „nouă ordine globală”. În această logică, Beijingul ar urmări să devină principalul centru de putere geopolitică, într-un context internațional descris drept tot mai instabil. Rusia, partenerul strategic, și dependența de China Un element central este relația China–Rusia, pe care analiza o descrie drept pivotul real al strategiei Beijingului. Izolarea Moscovei după declanșarea războiului din Ucraina ar fi împins Rusia într-o dependență politică și economică mai mare față de China. În acest cadru, sunt menționate două mize concrete pentru Kremlin: avansarea unor proiecte energetice majore, precum gazoductul „Forța Siberiei-2 ”; speranța ca Xi Jinping să oprească exporturile chineze de componente de drone către Ucraina. Totodată, analiza notează coordonarea celor două regimuri pentru a submina influența SUA și amintește formula atribuită lui Xi, potrivit căreia lumea trece prin „schimbări cum nu s-au mai văzut în ultima sută de ani”. „Detaliul” care alimentează anxietatea aliaților: semnalul de imprevizibilitate al SUA Punctul care, potrivit textului, a alertat democrațiile occidentale ține de percepția că Washingtonul ar putea deveni mai puțin previzibil în arhitectura de securitate. Analiza susține că abordarea administrației Trump ar submina sistemul de alianțe construit de SUA în decenii, printr-o orientare „unilaterală și tranzacțională”, ceea ce ar fragiliza coalițiile menite să limiteze expansiunea Rusiei și a Chinei. În timpul vizitei la Beijing, ar fi apărut informații potrivit cărora Donald Trump ar fi sugerat o posibilă cooperare între SUA, Rusia și China pentru a pune presiune pe Curtea Penală Internațională , după mandatul de arestare emis pe numele lui Vladimir Putin. Textul indică drept consecință o „anxietate profundă” în rândul democrațiilor occidentale, unele dintre ele ajungând să vadă SUA nu ca garant al securității, ci ca sursă de imprevizibilitate. De ce contează: efecte în lanț asupra economiei și regulilor jocului Deși materialul este centrat pe geopolitică, implicația economică este directă: o eventuală slăbire a coeziunii occidentale și o consolidare a axei Beijing–Moscova ar putea accelera fragmentarea ordinii internaționale și a regulilor care guvernează comerțul, tehnologia și finanțele. În același timp, analiza menționează că Beijingul s-ar fi prezentat cu un excedent comercial record și cu „alianțe financiare care ocolesc dolarul”, ca parte a unei strategii de a profita de „dezordinea globală”. Textul avertizează că, fără o mobilizare rapidă a Occidentului, autocrațiile ar putea câștiga teren decisiv, într-un scenariu în care regulile ar ajunge să fie „scrise exclusiv la Beijing și Moscova”. „Dacă Statele Unite nu conștientizează imediat amploarea acestei provocări și nu reușesc să unească lumea democratică, «tiranii hotărâți s-ar putea, de data aceasta, să aibă dreptate».” [...]
