Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu spune că reforma Guvernului Bolojan a evitat „Junk” pentru România, dar a avut costuri mari pentru economie, potrivit Mediafax. Declarațiile au fost făcute duminică, la România TV, în contextul discuțiilor despre măsurile fiscale și bugetare adoptate de actualul Executiv.
Fostul președinte a susținut că ajustarea a fost făcută într-un mod care a lovit companiile și persoanele fizice autorizate, în loc să fie direcționată către zonele care au generat dezechilibrele bugetare. În același timp, el a afirmat că, prin măsurile luate, a fost evitată degradarea ratingului de țară la categoria „junk” (nerecomandat investițiilor, ceea ce ar crește costurile de finanțare).
Băsescu a spus că nu este de acord cu modul în care a fost „rezolvată problema”, argumentând că impactul s-a văzut puternic în mediul privat, indiferent de dimensiunea firmelor. El a indicat, în același timp, că intervenția pe pensii a avut un efect direct și generalizat.
„Personal nu sunt de acord cu modul cum a rezolvat problema, pentru că a afectat foarte puternic sectorul economic. Companiile, că-s mari, că-s mici, că-s PFA-uri, au fost puternic afectate, în loc să afecteze pe cei în cauza cărora s-a generat situația. Adică s-a dat salarii, pensii uriașe. Cu pensiile a luat 10% din pensia fiecărui român, deci a rezolvat-o. Dar cu bugetarii nicicum”, a spus Băsescu.
Fostul șef al statului a criticat și menținerea unor sporuri în sectorul public, dând ca exemplu situația de la Ministerul Dezvoltării. În opinia sa, astfel de plăți suplimentare nu ar trebui păstrate în condițiile în care sunt afectate categorii vulnerabile și contribuabilii din economie.
Băsescu a afirmat că ar fi preferat o abordare similară celei din 2010, pe care a descris-o drept orientată spre protejarea economiei de sarcini suplimentare, pentru a limita creșterea șomajului. El a amintit măsuri precum reducerea uniformă a veniturilor și restricții privind cumulul pensiei cu salariul la stat.
În aceeași intervenție, fostul președinte a vorbit despre reducerea de personal prin plecări din sistem și despre limitarea angajărilor, susținând că atunci România a pornit de la un deficit bugetar „puțin mai mare decât cel de acum”, fără a detalia cifre în declarațiile redate.
Băsescu a legat tensiunile din coaliție de o percepție de instabilitate politică, despre care a spus că afectează capacitatea statului de a se împrumuta la costuri acceptabile. El a susținut că, în luna respectivă, au existat încercări repetate de a atrage finanțare de la bănci, dar la dobânzi pe care le-a descris ca fiind neconvenabile în raport cu inflația.
Fostul președinte a pus accent pe povara dobânzilor la datoria publică și a indicat valori pentru plățile de dobânzi: 10 miliarde de euro în 2025 și 12 miliarde de euro în 2026, cu perspectiva unor sume mai mari în 2027. În acest context, el a propus un „acord de precauție” cu Fondul Monetar Internațional, adică o înțelegere care ar asigura o rezervă de finanțare disponibilă la nevoie, pentru a reduce riscul de încetare de plăți.
Recomandate
79% dintre români cred că țara merge în direcția greșită , potrivit Știrile ProTV , care citează cel mai recent barometru politic realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, pe un eșantion de 1.000 de respondenți. Sondajul indică o nemulțumire accentuată față de clasa politică și față de direcția generală a țării: doar 18% dintre cei chestionați spun că România merge într-o direcție bună, în timp ce 79% aleg varianta negativă. În ceea ce privește Executivul condus de Ilie Bolojan, evaluările rămân preponderent nefavorabile. Doar 18% se declară mulțumiți de modul în care guvernul gestionează România (1% „foarte mulțumiți” și 17% „mai degrabă mulțumiți”), iar 80% spun că sunt nemulțumiți în diverse grade. La nivel personal, 73% se declară nemulțumiți de activitatea premierului (24% „mai degrabă nemulțumiți” și 49% „deloc mulțumiți”), în timp ce satisfacția totală ajunge la 21%. Sondajul măsoară și diferența dintre așteptările de la instalarea guvernului și percepția actuală: 48% spun că sunt dezamăgiți față de ce credeau înainte de ianuarie 2025, 14% se declară mulțumiți, iar 36% afirmă că nu aveau așteptări de la început. Elementele sondajului (întrebările/temele testate) includ: Direcția în care merge România (direcție bună vs. direcție greșită) Gradul de mulțumire față de modul în care Guvernul Bolojan gestionează România Raportarea la așteptările avute înainte de ianuarie 2025 (dezamăgire/mulțumire/lipsa așteptărilor) Mulțumirea față de activitatea premierului Ilie Bolojan Intenția de vot la alegerile parlamentare (scenariul „dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri”) Opinia privind poziția PSD față de proiectul de buget (vot și ieșire de la guvernare / nevotare / vot și rămânere la guvernare / nu știu-nu răspund) Pe zona electorală, barometrul arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar conduce preferințele cu 35% din voturile celor care au indicat un partid (din cei 62% care s-au declarat dispuși să voteze), urmat de PSD (22%), PNL (14%) și USR (11%). UDMR ar avea 5%, iar SOS România, SENS, POT, Forța Dreptei, PMP și DREPT nu ar depăși 3% fiecare. În paralel, sondajul a testat și scenarii privind votul PSD la buget: 29% cred că PSD ar trebui să voteze bugetul și apoi să iasă de la guvernare, 20% spun că nu ar trebui să voteze bugetul, alți 20% cred că ar trebui să-l voteze și să rămână la guvernare, iar 31% nu știu sau nu răspund. [...]
AUR este creditat cu 35% în intențiile de vot pentru Parlament , potrivit News.ro , care relatează rezultatele unui sondaj Avangarde realizat în perioada 10–17 martie. În același sondaj, 43% dintre respondenți spun că sunt „total nemulțumiți” de modul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan gestionează România. Datele indică o ierarhie în care AUR se află pe primul loc, urmat de PSD și PNL, în timp ce USR, UDMR și SOS România sunt cotate sub aceste partide. Sondajul include și întrebări despre direcția țării și despre evaluarea activității Executivului. Rezultatele sondajului: intenții de vot la parlamentare Sondajul Avangarde plasează AUR pe primul loc în opțiunile pentru alegerile parlamentare, cu 35%. PSD este creditat cu 22%, iar PNL cu 14%. Lista cu rezultatele sondajului (intenții de vot pentru Parlament): AUR: 35% PSD: 22% PNL: 14% USR: 11% UDMR: 5% SOS România: 3% Direcția României și evaluarea Guvernului Bolojan La întrebarea privind direcția în care se îndreaptă România, 79% dintre cei chestionați consideră că direcția este greșită, iar 18% spun că direcția este bună. În ceea ce privește activitatea Guvernului condus de Ilie Bolojan, 43% se declară „total nemulțumiți”, 37% „mai degrabă nemulțumiți”, 17% „mai degrabă mulțumiți”, iar 1% „mulțumiți”, conform datelor prezentate odată cu sondajul. Metodologia cercetării Avangarde Cercetarea a fost realizată telefonic, pe un eșantion multi-stratificat, probabilistic, de 1.000 de subiecți, în perioada 10–17 martie. Eroarea maximă de eșantionare este de +/- 3%, la un nivel de încredere de 95%, potrivit informațiilor publicate împreună cu rezultatele sondajului. [...]
Mircea Abrudean spune că PNL nu acceptă ca un partener din Coaliție să-i impună premierul , potrivit Antena 3 CNN . Declarațiile vin pe fondul tensiunilor din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR și al discuțiilor din PSD despre continuarea guvernării alături de premierul Ilie Bolojan. Președintele Senatului a afirmat că Ilie Bolojan are susținere „absolut” și „fără echivoc” în PNL și a invocat existența unui protocol de coaliție și votul din Parlament care a validat premierul. În același context, Abrudean a legat tema stabilității de angajamentele asumate în coaliție și în fața electoratului. „Nu există nicio situaţie în care Partidul Naţional Liberal să accepte ca oricare partid din coaliţie să-i dicteze premierul, că ne place, că nu ne place.” Potrivit articolului, în PSD are loc o consultare internă pentru a decide dacă partidul rămâne la guvernare cu Ilie Bolojan sau rupe coaliția. Abrudean a mai spus că nu a văzut indicii care să susțină acuzațiile potrivit cărora premierul ar fi „userizat” și a susținut că rezultatele guvernării ar trebui să fie resimțite de populație. În ceea ce privește calendarul politic, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a indicat data de 20 aprilie pentru consultarea internă privind ieșirea sau nu de la guvernare, menționând că PSD nu poate cere explicit schimbarea premierului, ci poate decide doar „dacă mai participă sau nu într-un Guvern condus de Ilie Bolojan”, conform articolului. [...]
PNL discută informal o posibilă alianță cu partide de dreapta , potrivit Antena 3 CNN , care relatează declarațiile vicepreședintelui liberal Alexandru Muraru făcute luni, în direct la postul TV. Muraru a spus că în partid „există o dorință” de a nu mai construi proiecte politice împreună cu PSD. În același timp, liderul PNL a insistat că, în privința conducerii guvernului, nu ar exista discuții alternative. El a afirmat că susținerea pentru Ilie Bolojan ca premier rămâne fermă și că partidul ar urma să valideze „în seara asta” o majoritate „covârșitoare” în acest sens. „Există o dorință la nivelul partidului de a nu mai face proiecte politice cu PSD, ci cu partide de dreapta care să creeze un proiect politic semnificativ pentru 2028.” Muraru a pus aceste discuții pe seama tensiunilor din coaliție și a acuzat PSD că ar alimenta „narative speculative” despre o posibilă susținere cu AUR sau despre retragerea sprijinului pentru premier, susținând că scopul ar fi erodarea credibilității PNL. Totodată, el a spus că PNL nu ia în calcul intrarea în opoziție, invocând înțelegerea din coaliție și necesitatea ca aceasta să funcționeze. Vicepreședintele PNL a detaliat că discuțiile despre o alianță de dreapta au loc „la un nivel foarte informal” de câteva săptămâni și ar putea deveni mai „decisive” în următoarele săptămâni și luni. În acest cadru, el a enumerat formațiuni cu care ar fi existat discuții sau către care PNL s-ar uita pentru un proiect politic în perspectiva anului 2028: USR; partidul lui Ludovic Orban; REPER; „alte formațiuni” de dreapta. Într-o intervenție la Radio RFI, Muraru a susținut că PSD s-ar opune reformelor structurale care ar include reducerea cheltuielilor statului, eficientizarea aparatului public și eliminarea risipei, pe motiv că astfel de măsuri ar diminua controlul politic asupra resurselor și ar afecta rețelele de influență locală. În lectura sa, miza ar fi și evitarea apropierii dintre PNL și USR, pe care a descris-o ca o asociere „naturală” pentru un proiect comun în 2028. [...]
Sorin Grindeanu spune că PSD ar putea trece în opoziție , după o consultare internă, potrivit G4Media . Liderul social-democrat a declarat luni, 23 martie 2026, că partidul va decide „viitorul guvernării” abia după un proces intern de evaluare, la aproximativ 10 luni de la intrarea la guvernare. Conform articolului, Grindeanu a spus că PSD va demara o consultare în care ar urma să voteze aproximativ 5.000 de membri, după o autoevaluare și o analiză a activității guvernamentale. Miza este stabilirea direcției politice: continuarea în actuala formulă sau ieșirea de la guvernare, cu consecințe directe asupra stabilității coaliției. „Știți ce îmi doresc eu cel mai mult? Îmi doresc cel mai mult o clarificare a situației.” În același context, Grindeanu a respins ideea alegerilor anticipate, deși a admis că, teoretic, orice schimbare a protocolului de guvernare poate deschide mai multe scenarii. În declarațiile citate, el a apreciat însă că șansele ca România să ajungă la anticipate sunt „mici”, iar decizia PSD va depinde de votul intern și de întrebările stabilite pentru acest „referendum intern”, cum l-a numit. Totodată, liderul PSD a afirmat, potrivit Mediafax, că ar demisiona din funcția de președinte al Camerei Deputaților dacă protocolul coaliției nu va mai exista, argumentând că a fost ales în baza înțelegerii dintre partidele din majoritate. Grindeanu a indicat că un astfel de „pas în spate” ar trebui să fie valabil pentru toți cei care ocupă funcții rezultate din protocolul coaliției. [...]
Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că „e USR-ist” , potrivit Digi24 , care publică stenograme dintr-o ședință a conducerii PSD desfășurată luni. În intervenția sa, liderul PSD a susținut că premierul s-ar simți „ca peștele în apă” la Congresul USR și că politicile Guvernului ar fi mai apropiate de USR decât de PNL. Acuzațiile PSD la adresa premierului și miza politică În stenogramele citate de Digi24, Grindeanu le-a spus colegilor de partid că Ilie Bolojan ar fi „mult mai confortabil” la USR decât la PNL și a legat influența USR în coaliție de poziția premierului. Mesajul vine în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare și al discuțiilor interne din PSD despre continuarea participării la guvernare. „Ilie Bolojan e USR-ist. L-ați văzut cum era ca peștele în apă la congresul USR? Mult mai confortabil decât la PNL. Politicile și ceea ce face dl prim-ministru nu au nicio legătură cu PNL, ci doar cu USR. De asta e și senzația că USR face regulile cu 10% (pondere parlamentară n.red), pentru că îl au pe acest om în frunte”, a spus Grindeanu. Prin această poziționare, PSD încearcă să explice propriului electorat și membrilor de partid de ce conflictul cu premierul a devenit un subiect central în interiorul coaliției, în condițiile în care USR are o pondere parlamentară mai mică decât partidele mari din alianță, dar ar avea, în interpretarea PSD, o influență disproporționată asupra agendei guvernamentale. Calendarul deciziei privind rămânerea la guvernare Conducerea PSD a stabilit ca referendumul intern privind ieșirea sau nu de la guvernare să aibă loc pe 20 aprilie, după o perioadă de consultări cu organizațiile din teritoriu. Până atunci, liderii partidului urmează să discute cu membrii, iar Sorin Grindeanu ar urma să meargă la Bruxelles pentru a prezenta strategia politică a PSD și socialiștilor europeni, potrivit aceleiași surse. PSD anunțase încă din decembrie 2025 că va începe o consultare internă, pe fondul nemulțumirilor legate de funcționarea coaliției. Stabilirea datei referendumului indică faptul că partidul își formalizează procesul de decizie, însă păstrează o fereastră de negociere și repoziționare politică înainte de votul intern. Motivele invocate pentru cererea de înlocuire a lui Bolojan În ședința conducerii, Grindeanu a prezentat o listă de motive pentru care PSD a cerut în ultima perioadă schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului. Conform Digi24, criticile vizează atât ritmul unor decizii economice, cât și gestionarea unor dosare sensibile. Principalele reproșuri menționate în stenograme sunt: adoptarea cu întârziere a pachetului de relansare economică; întârzierea măsurilor pentru combaterea crizei carburanților; modul în care este implementat programul SAFE pentru înzestrarea armatei. Aceste teme au și o componentă economică directă (pachetul de relansare, piața carburanților), dar și una de securitate și achiziții publice (SAFE), ceea ce explică de ce disputa depășește registrul strict politic și se leagă de agenda guvernamentală pe termen scurt. [...]
