Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu spune că reforma Guvernului Bolojan a evitat „Junk” pentru România, dar a avut costuri mari pentru economie, potrivit Mediafax. Declarațiile au fost făcute duminică, la România TV, în contextul discuțiilor despre măsurile fiscale și bugetare adoptate de actualul Executiv.
Fostul președinte a susținut că ajustarea a fost făcută într-un mod care a lovit companiile și persoanele fizice autorizate, în loc să fie direcționată către zonele care au generat dezechilibrele bugetare. În același timp, el a afirmat că, prin măsurile luate, a fost evitată degradarea ratingului de țară la categoria „junk” (nerecomandat investițiilor, ceea ce ar crește costurile de finanțare).
Băsescu a spus că nu este de acord cu modul în care a fost „rezolvată problema”, argumentând că impactul s-a văzut puternic în mediul privat, indiferent de dimensiunea firmelor. El a indicat, în același timp, că intervenția pe pensii a avut un efect direct și generalizat.
„Personal nu sunt de acord cu modul cum a rezolvat problema, pentru că a afectat foarte puternic sectorul economic. Companiile, că-s mari, că-s mici, că-s PFA-uri, au fost puternic afectate, în loc să afecteze pe cei în cauza cărora s-a generat situația. Adică s-a dat salarii, pensii uriașe. Cu pensiile a luat 10% din pensia fiecărui român, deci a rezolvat-o. Dar cu bugetarii nicicum”, a spus Băsescu.
Fostul șef al statului a criticat și menținerea unor sporuri în sectorul public, dând ca exemplu situația de la Ministerul Dezvoltării. În opinia sa, astfel de plăți suplimentare nu ar trebui păstrate în condițiile în care sunt afectate categorii vulnerabile și contribuabilii din economie.
Băsescu a afirmat că ar fi preferat o abordare similară celei din 2010, pe care a descris-o drept orientată spre protejarea economiei de sarcini suplimentare, pentru a limita creșterea șomajului. El a amintit măsuri precum reducerea uniformă a veniturilor și restricții privind cumulul pensiei cu salariul la stat.
În aceeași intervenție, fostul președinte a vorbit despre reducerea de personal prin plecări din sistem și despre limitarea angajărilor, susținând că atunci România a pornit de la un deficit bugetar „puțin mai mare decât cel de acum”, fără a detalia cifre în declarațiile redate.
Băsescu a legat tensiunile din coaliție de o percepție de instabilitate politică, despre care a spus că afectează capacitatea statului de a se împrumuta la costuri acceptabile. El a susținut că, în luna respectivă, au existat încercări repetate de a atrage finanțare de la bănci, dar la dobânzi pe care le-a descris ca fiind neconvenabile în raport cu inflația.
Fostul președinte a pus accent pe povara dobânzilor la datoria publică și a indicat valori pentru plățile de dobânzi: 10 miliarde de euro în 2025 și 12 miliarde de euro în 2026, cu perspectiva unor sume mai mari în 2027. În acest context, el a propus un „acord de precauție” cu Fondul Monetar Internațional, adică o înțelegere care ar asigura o rezervă de finanțare disponibilă la nevoie, pentru a reduce riscul de încetare de plăți.
Recomandate
După căderea Guvernului Mureșan , Alina Gorghiu cere reluarea negocierilor pentru o majoritate stabilă, avertizând că anticipatele ar bloca decizii economice și rectificarea bugetară , potrivit Agerpres . Deputata PNL susține că „toate forțele politice responsabile” ar trebui să „stingă criza” și să reducă tensiunea publică, pentru a ajunge la un guvern cu sprijin parlamentar. Într-un mesaj video postat pe Facebook, Gorghiu a spus că „a picat al doilea Guvern cu premier liberal” și a cerut un „T0 în politică”, adică un restart al discuțiilor „fără orgolii” și fără reluarea conflictelor din ultimele luni. Ea a insistat că, dincolo de componența cabinetului sau de promisiunile din programul de guvernare, esențială este existența unei majorități: fără „233 de voturi”, nu poate fi învestit un guvern. Anticipatele, descrise ca factor de blocaj pentru buget și reforme Gorghiu a argumentat că alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, pentru că ar însemna instabilitate și ar amâna decizii pe care le leagă direct de funcționarea statului, inclusiv rectificarea bugetară, reformele și „decizii economice de care România are nevoie”. „Alegerile anticipate nu sunt o soluție, înseamnă instabilitate, înseamnă fără rectificare, înseamnă fără reforme, înseamnă fără decizii economice de care România are nevoie.” PNL admite eșecul strategiei și cere reluarea dialogului „de la zero” Un punct central al mesajului este recunoașterea faptului că „strategia PNL de până acum a eșuat”, în opinia sa, și că este necesară reluarea dialogului „de la zero” pentru a construi „o majoritate stabilă”, care să reziste nu doar la votul de învestitură, ci și „pe următorii doi ani”. În acest cadru, Gorghiu a cerut negocieri „serioase” și o abordare orientată spre responsabilitate, chiar dacă aceasta nu este „populară”, miza fiind formarea unui guvern „stabil”, cu o „majoritate adevărată”, capabil să conducă și să rezolve problemele curente. [...]
Excluderea României și a altor aliați dintr-un grup de lucru NATO coordonat de Pentagon ridică riscul unei alianțe „pe două viteze”, cu efecte directe asupra planificării apărării și a priorităților de înzestrare , potrivit HotNews , care citează informații publicate de Politico . Administrația Trump a exclus mai mulți aliați importanți de la o reuniune a unor membri NATO programată luna viitoare în Polonia, coordonată de Elbridge Colby , șeful departamentului de politici al Pentagonului. Întâlnirea este descrisă ca un grup de lucru axat pe viitorul NATO, însă detaliile despre mandat și criteriile de selecție rămân neclare, potrivit diplomaților citați. Printre statele care nu au primit invitație se numără Marea Britanie, Franța și țările baltice, deși acestea alocă bugete importante pentru apărare și au roluri-cheie în alianță. Nici România nu apare pe lista de participanți, conform informațiilor prezentate. Ce este „Grupul de la Bergen” și de ce contează Formatul, cunoscut drept „Grupul de la Bergen”, a mai avut reuniuni similare, cu participarea Norvegiei, Suediei, Finlandei, Poloniei, Germaniei și Olandei. Țările invitate susțin că inițiativa nu urmărește să rupă alianța, ci să genereze idei care să fie apoi prezentate întregului NATO pentru analiză. Totuși, aliații excluși se întreabă dacă Washingtonul acordă tratament preferențial într-un mod care poate fragmenta suplimentar alianța, într-un context deja tensionat de intensificarea agresiunii ruse și de epuizarea stocurilor de armament, notează Politico. „Facem tot ce ni se cere. Încercăm să înțelegem care sunt criteriile și care este scopul acestor întâlniri. Nu ni s-au comunicat încă prea multe informații.” Contextul politic: presiune pe „aliații model” și praguri de cheltuieli Potrivit aceleiași surse, Donald Trump și colaboratorii săi au criticat frecvent NATO după revenirea la putere, inclusiv pe tema nivelului de cheltuieli pentru apărare, invocând ținta de 5% din PIB. În aprilie, Casa Albă ar fi elaborat o listă cu „aliați buni și răi”, iar secretarul Apărării, Pete Hegseth, ar fi preluat această abordare, încurajând „aliații model” și avertizând asupra unor consecințe pentru cei care nu susțin interesele SUA. Colby a prezentat public logica selecției, afirmând după o reuniune anterioară că sunt vizați aliații care își îndeplinesc rapid angajamentele de cheltuieli „de la Haga”, au capacitatea necesară și sunt gata să acționeze. Într-o intervenție la Washington, el a susținut că „ideea este de a mobiliza întreaga alianță”, pentru un NATO „mai bun și mai puternic”. În același timp, SUA ar putea adăuga Danemarca în acest „club” în viitor, în contextul unui acord bilateral privind extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, potrivit unei persoane familiarizate cu planificarea. Fricțiuni transatlantice și pe industria de apărare: avertismentul SUA către UE Materialul mai consemnează o altă linie de tensiune: inițiativa europeană de a prioritiza achizițiile de armament „Made in Europe”. Ambasadorul SUA pe lângă UE, Andrew Puzder, a avertizat că astfel de eforturi ar putea fragmenta baza industrială transatlantică de apărare. „Când sunt în joc vieți omenești, capacitatea și disponibilitatea ar trebui să determine soluția, nu geografia.” Și comandantul militar suprem al NATO, generalul Alexus Grynkewich, a spus în fața unei comisii a Parlamentului European că reguli privind locul de producție al echipamentelor ar avantaja adversarii Europei. Puzder a adăugat că, potrivit lui, Comisia Europeană a indicat că nu intenționează să împiedice statele membre să folosească fonduri naționale pentru achiziția de arme americane. Pentru România, absența de la un astfel de format restrâns poate însemna, cel puțin pe termen scurt, acces mai redus la discuțiile preliminare care pot influența direcțiile de reformă și prioritățile de capabilități în NATO — însă scopul exact și greutatea deciziilor acestui grup rămân, deocamdată, neclare din informațiile disponibile. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că presiunea publică poate grăbi un acord politic pentru încheierea crizei , într-un mesaj care vizează direct deblocarea rapidă a situației interne și reducerea incertitudinii instituționale. Declarația a fost făcută miercuri, la Praga, potrivit Agerpres , în contextul unei conferințe de presă comune cu președintele Cehiei, Petr Pavel . Șeful statului a afirmat că, în condițiile în care „o imensă majoritate” a românilor cer încheierea crizei politice, există șanse „bune” ca politicienii să fie convinși să ajungă la un acord care să pună capăt blocajului. În același context, Nicușor Dan a relatat că a fost întrebat despre criza politică din România de omologul său ceh, însă acesta „nu s-a îngrijorat” că România și-ar putea schimba direcția pro-occidentală. Președintele României a spus că a explicat „foarte pe scurt” situația de la București. „Eu cred că politicienii trebuie să se uite către persoanele care le-au dat mandatul și, în momentul în care o imensă majoritate a românilor spun că această criză să se termine, sunt șanse bune ca politicienii să fie convinși să ajungă la un acord care să termine această criză.” Nicușor Dan se află într-o vizită oficială la Praga, la invitația președintelui ceh Petr Pavel, potrivit aceleiași surse. [...]
Brazilia intră într-o cursă electorală strânsă, cu mize directe pentru economie și comerț , după ce președintele Luiz Inacio Lula da Silva , în vârstă de 80 de ani, candidează pentru al patrulea mandat, deși în 2022 spunea că nu va mai încerca să obțină unul nou, potrivit Digi24 . Alegerile au loc duminică, 4 octombrie, iar un eventual tur al doilea este programat pentru 25 octombrie. Confruntarea este dominată de duelul cu Flávio Bolsonaro , fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, iar cele mai recente sondaje indică o competiție echilibrată. Într-un sondaj Datafolha publicat la 1 octombrie, Lula este creditat cu 42% în primul tur, față de 38% pentru Flávio Bolsonaro; într-un scenariu de tur doi, Lula ar avea 48%, iar adversarul său 45%. Publicația notează că diferențele dintre sondaje variază în funcție de institut și metodologie, iar turul al doilea rămâne „în marja de eroare”. Economia și finanțele publice, în centrul evaluării mandatului În bilanțul prezentat ca argument pentru realegere, Lula invocă o rată a șomajului ajunsă la un nivel „foarte scăzut”, încetinirea inflației și scăderea sărăciei. Guvernul a susținut și măsuri privind reducerea timpului de lucru și garantarea a cel puțin două zile de odihnă pentru lucrători. În același timp, articolul indică un tablou mixt: creșterea economică a încetinit, datoria publică a crescut, iar datoria gospodăriilor rămâne ridicată. Pentru o parte dintre alegători, evoluțiile macroeconomice nu s-au tradus într-o îmbunătățire comparabilă a situației financiare de zi cu zi, iar evaluarea administrației este mai slabă decât la finalul primelor două mandate. Un sondaj Datafolha publicat la 24 septembrie arăta că 34% dintre brazilieni considerau guvernul „bun” sau „excelent”, în timp ce 40% îl evaluau negativ. La nivel personal, 47% spuneau că aprobă prestația președintelui, iar 50% o dezaprobau. Comerțul cu SUA și tarifele, factor extern de presiune în campanie Dincolo de temele interne, campania este influențată și de relația cu Statele Unite și politica președintelui Donald Trump. Lula a acuzat administrația americană de ingerință, în special după impunerea unor tarife vamale ridicate asupra produselor braziliene, măsuri pe care guvernul său le-a contestat și le-a calificat drept ilegale. În acest context, Lula încearcă să gestioneze simultan relația comercială și diplomatică cu Washingtonul și mesajul electoral de „autonomie strategică” a Braziliei. Potrivit articolului, reprezentanți ai Braziliei și ai SUA au avut miercuri, la Brasilia, o discuție descrisă de autoritățile braziliene drept „constructivă” despre relațiile comerciale. Totodată, Lula a spus la ONU că Brazilia nu va fi niciodată „curtea din spate a nimănui” și și-a exprimat intenția de a aprofunda relațiile cu China și cu ceilalți membri ai BRICS, pledând și pentru utilizarea resurselor strategice, inclusiv a elementelor de pământuri rare, pentru dezvoltarea industrială. Ce urmează Alegătorii decid duminică dacă Lula obține al patrulea mandat sau dacă Brazilia intră într-o nouă etapă politică. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea necesară în primul tur, primii doi clasați se vor confrunta în turul al doilea, pe 25 octombrie. Lula susține că, dacă va fi reales, acesta va fi ultimul său mandat. [...]
George Simion mută presiunea politică în stradă și anunță un miting la Bruxelles pe 14 octombrie , într-un moment în care Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, potrivit G4Media . Apelul liderului AUR vizează manifestații de susținere în mai multe orașe și în fața Arestului Central, pe fondul escaladării conflictului politic în jurul dosarului. Într-un clip postat pe Facebook, Simion îi îndeamnă pe susținători să se organizeze și să participe la acțiuni de solidaritate cu Georgescu, pe care îl descrie drept „persecutat pe criterii politice”. El susține, fără a prezenta dovezi în materialul citat, că ar exista intimidări „prin dosare penale, prin amenzi” și prin implicarea unor instituții, și afirmă că AUR oferă „asistență juridică gratuită” prin avocați și juriști din fiecare județ. Unde sunt anunțate acțiunile În mesajul redat de publicație, Simion indică explicit câteva puncte de mobilizare: Arestul Central (București), unde îi cheamă pe susținători să fie prezenți „mai ales la acest sfârșit de săptămână”; Baia Mare (Maramureș), sâmbătă „la 5”, unde spune că ar urma să aibă loc „o adunare mare”; Suceava, sâmbătă „la 7 seara”, „în fața Casei de cultură”; Bruxelles, pe 14 octombrie, în Place du Luxembourg, „în fața Parlamentului European”, pentru „un mare miting de susținere” a lui Călin Georgescu. Contextul juridic: arest preventiv pentru 30 de zile Contextul invocat de G4Media este decizia Curții de Apel București , care a admis contestația procurorilor DIICOT împotriva hotărârii Tribunalului București prin care Georgescu fusese lăsat în libertate sub control judiciar. Ca urmare, fostul candidat descris de sursă drept „pro-rus” a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Apelul la proteste și anunțul mitingului de la Bruxelles vin, astfel, într-un moment în care cazul intră într-o etapă mai dură procedural, cu potențial de a amplifica tensiunile politice și de ordine publică în perioada următoare. [...]
USR condiționează formarea majorității și împinge criza spre anticipate , anunțând că nu va vota un Executiv în care PSD are miniștri, potrivit Adevărul . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că alegerile anticipate sunt soluția pentru ieșirea din blocajul politic și că partidul își menține poziția exprimată după demiterea Guvernului Bolojan. Fritz a spus că USR va participa la consultările de la Palatul Cotroceni, dar a reiterat linia roșie față de PSD. Într-o postare pe Facebook, liderul USR a transmis că „în acest moment, soluția pentru ieșirea din criza în care PSD și AUR au aruncat țara sunt alegerile anticipate”. Ce înseamnă poziția USR pentru negocierile de guvernare Mesajul central al USR este că nu va intra la guvernare și nu va susține prin vot un cabinet care include miniștri PSD. Dominic Fritz a formulat explicit această condiție: „USR nu intră la guvernare dacă din viitorul guvern fac parte miniștri PSD. USR nu va vota niciun guvern care e paravan pentru PSD.” În același timp, el a arătat că formațiunea ar discuta cu un premier desemnat, dacă președintele Nicușor Dan face o nouă nominalizare, însă fără a renunța la condiția privind componența politică a Executivului. Contextul imediat: guvern respins și consultări reluate Declarațiile vin după ce Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri în Parlament, cu 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, insuficient pentru învestitură. În acest context, președintele Nicușor Dan a convocat noi consultări pentru luni, detaliate de Adevărul : USR este programat la ora 15:30, iar șeful statului a anunțat că în aceeași zi va face o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Printre numele vehiculate se află ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, care a declarat că este „onorant” ca numele său să fie luat în calcul. Separat, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a spus că viitorul Guvern ar putea fi format în jurul PSD, dar fără Sorin Grindeanu premier, potrivit Adevărul . De ce contează: crește riscul de blocaj și se îngustează opțiunile de majoritate Prin refuzul de a vota un guvern cu miniștri PSD, USR își fixează o poziție care poate complica aritmetica parlamentară pentru o majoritate stabilă, mai ales în condițiile în care președintele a exclus anterior participarea AUR la o eventuală guvernare susținută de PSD, invocând impactul asupra relațiilor externe ale României. În paralel, USR încearcă să mute presiunea politică spre revenirea la urne, argumentând că „politicienii ar trebui să se întoarcă în fața alegătorilor” pentru un mandat reînnoit. Ce urmează depinde de rezultatul consultărilor de luni și de numele premierului pe care președintele îl va nominaliza, dar poziția USR indică, cel puțin la nivel declarativ, o disponibilitate redusă pentru compromisuri care includ PSD în Executiv. [...]
