Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu spune că reforma Guvernului Bolojan a evitat „Junk” pentru România, dar a avut costuri mari pentru economie, potrivit Mediafax. Declarațiile au fost făcute duminică, la România TV, în contextul discuțiilor despre măsurile fiscale și bugetare adoptate de actualul Executiv.
Fostul președinte a susținut că ajustarea a fost făcută într-un mod care a lovit companiile și persoanele fizice autorizate, în loc să fie direcționată către zonele care au generat dezechilibrele bugetare. În același timp, el a afirmat că, prin măsurile luate, a fost evitată degradarea ratingului de țară la categoria „junk” (nerecomandat investițiilor, ceea ce ar crește costurile de finanțare).
Băsescu a spus că nu este de acord cu modul în care a fost „rezolvată problema”, argumentând că impactul s-a văzut puternic în mediul privat, indiferent de dimensiunea firmelor. El a indicat, în același timp, că intervenția pe pensii a avut un efect direct și generalizat.
„Personal nu sunt de acord cu modul cum a rezolvat problema, pentru că a afectat foarte puternic sectorul economic. Companiile, că-s mari, că-s mici, că-s PFA-uri, au fost puternic afectate, în loc să afecteze pe cei în cauza cărora s-a generat situația. Adică s-a dat salarii, pensii uriașe. Cu pensiile a luat 10% din pensia fiecărui român, deci a rezolvat-o. Dar cu bugetarii nicicum”, a spus Băsescu.
Fostul șef al statului a criticat și menținerea unor sporuri în sectorul public, dând ca exemplu situația de la Ministerul Dezvoltării. În opinia sa, astfel de plăți suplimentare nu ar trebui păstrate în condițiile în care sunt afectate categorii vulnerabile și contribuabilii din economie.
Băsescu a afirmat că ar fi preferat o abordare similară celei din 2010, pe care a descris-o drept orientată spre protejarea economiei de sarcini suplimentare, pentru a limita creșterea șomajului. El a amintit măsuri precum reducerea uniformă a veniturilor și restricții privind cumulul pensiei cu salariul la stat.
În aceeași intervenție, fostul președinte a vorbit despre reducerea de personal prin plecări din sistem și despre limitarea angajărilor, susținând că atunci România a pornit de la un deficit bugetar „puțin mai mare decât cel de acum”, fără a detalia cifre în declarațiile redate.
Băsescu a legat tensiunile din coaliție de o percepție de instabilitate politică, despre care a spus că afectează capacitatea statului de a se împrumuta la costuri acceptabile. El a susținut că, în luna respectivă, au existat încercări repetate de a atrage finanțare de la bănci, dar la dobânzi pe care le-a descris ca fiind neconvenabile în raport cu inflația.
Fostul președinte a pus accent pe povara dobânzilor la datoria publică și a indicat valori pentru plățile de dobânzi: 10 miliarde de euro în 2025 și 12 miliarde de euro în 2026, cu perspectiva unor sume mai mari în 2027. În acest context, el a propus un „acord de precauție” cu Fondul Monetar Internațional, adică o înțelegere care ar asigura o rezervă de finanțare disponibilă la nevoie, pentru a reduce riscul de încetare de plăți.
Recomandate
AUR își retrage sprijinul la învestire, complicând aritmetica parlamentară a Guvernului Veștea , într-un moment în care noul executiv are nevoie de o majoritate funcțională pentru a trece programul și primele măsuri, potrivit Antena 3 . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a declarat luni, la Antena 3 CNN, că niciun parlamentar al partidului nu va vota învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Adrian Veștea. El a spus că aleșii AUR „vor sta în bănci sau vor ieși”, dar nu vor vota. Dungaciu a susținut că decizia este „de principiu”, nu una personală, și a afirmat că AUR exclude să voteze „orice guvern din care nu facem parte”, motiv pentru care nu vede utilitatea unor discuții cu premierul desemnat. De ce contează: semnal de instabilitate pentru un guvern cu susținere mai mică În intervenția sa, Dungaciu a pus sub semnul întrebării viabilitatea proiectului politic al viitorului executiv, argumentând că, dacă o majoritate foarte largă nu a reușit să îndeplinească anumite obiective „politico-economice”, un guvern cu o susținere parlamentară mai redusă ar avea și mai puține șanse să implementeze programul preluat de la Guvernul Bolojan, în condiții de tensiuni politice mai mari. „Poți să-l pui în fruntea lui și pe Papa de la Roma, că tot nu va funcționa.” Dungaciu a criticat și logica unei „coaliții occidentale” invocate de premierul desemnat și de predecesorul său, despre care spune că ar fi gândită ca un mesaj „către Bruxelles”, în cheia unei confruntări între „bine” și „rău”. În același context, el a afirmat că în Europa ar exista un obiectiv politic de a împiedica „partidele de protest” să ajungă la guvernare, dând exemple precum Marea Britanie, Germania și Franța. Suspendarea președintelui : fără decizie formală, spune Dungaciu Întrebat despre suspendarea președintelui, vehiculată în spațiul public de George Simion și Călin Georgescu, Dungaciu a spus că nu a fost luată nicio decizie politică formală și că nu a început un demers în acest sens, precizând că a fost vorba despre o postare pe Facebook în care Simion „întreba mai multe lucruri pe români”. [...]
PNL pregătește excluderea lui Adrian Veștea dacă nu renunță la mandatul de premier desemnat până marți, ora 10.00 , o mișcare care poate adânci criza politică și complica formarea rapidă a unui guvern funcțional, potrivit Digi24 . Adrian Veștea a reiterat luni seara, după ședința conducerii PNL, că nu își depune mandatul de premier desemnat, deși președintele PNL, Ilie Bolojan , i-a dat un ultimatum până marți dimineața, la ora 10.00, să renunțe la această poziție, în caz contrar urmând să fie exclus din partid. Ce urmează procedural în PNL, dacă ultimatumul nu e respectat Conform unor surse Digi24, după ora 10.00, secretarul general al PNL, Dan Motreanu, ar urma să constate că Veștea nu a respectat ultimatumul primit luni seară. În acest scenariu, pașii pregătiți în partid sunt: convocarea unei ședințe online a Biroului Politic Național; organizarea, miercuri, a unei ședințe online a Consiliului Național; convocarea duminică a unui Congres extraordinar al PNL, în care „să fie consemnată” excluderea lui Adrian Veștea. Poziția lui Veștea: refuzul demisiei și argumentul „stabilității” În mesajul publicat pe Facebook după ședința PNL, Veștea a spus că merge mai departe cu mandatul primit, invocând nevoia „urgentă” de stabilitate și de un guvern funcțional. El a susținut că nu a urmărit o confruntare internă și a respins ideea că desemnarea sa ar fi un „act ostil” față de partid sau față de Ilie Bolojan. „Vreau să fie foarte clar: nu îmi depun mandatul de premier desemnat. Am acceptat această responsabilitate cu bună-credință și voi merge mai departe cu mandatul încredințat, pentru că România are nevoie urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional.” Veștea a mai afirmat că „interesul României” trebuie să rămână „mai presus de orice tensiune politică” și a respins varianta unui guvern minoritar, pe motiv că „nu sunt vremuri pentru așa ceva”. În lipsa unei schimbări de poziție până la termenul-limită, conflictul intern din PNL riscă să se transforme într-o decizie formală de excludere, cu efect direct asupra negocierilor și calendarului de formare a guvernului. [...]
Votul de învestitură pentru guvernul Veștea ar putea avea loc miercuri , un calendar care comprimă procedurile parlamentare și menține incertitudinea asupra echipei guvernamentale, inclusiv la Finanțe, potrivit informațiilor publicate de News . Premierul desemnat Adrian Veștea le-a spus liberalilor, în ședința conducerii PNL de la Parlament, că votul pentru guvernul său „ar urma” să fie dat miercuri, conform unor surse din partid citate de News. În același context, Veștea ar fi indicat și o posibilă continuitate la Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare , ministru interimar al Finanțelor în prezent, „ar urma” să facă parte și din viitorul Cabinet. Informația este prezentată de News tot pe baza unor surse din PNL, ceea ce înseamnă că decizia nu este confirmată oficial. De ce contează calendarul: presiune pe procedurile de învestire Dacă votul are loc miercuri, intervalul pentru depunerea listei de miniștri și a programului de guvernare, audieri și vot în Parlament se scurtează, ceea ce poate accelera instalarea Executivului, dar lasă mai puțin spațiu pentru negocieri și clarificări publice asupra componenței guvernului. Ce se știe despre portofoliul Finanțelor Din informațiile transmise în ședința PNL, Alexandru Nazare este vehiculat ca posibil ministru al Finanțelor și în viitorul guvern. News nu oferă detalii suplimentare despre alte portofolii sau despre o listă completă de miniștri. [...]
Votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar PNL își blochează propriul premier desemnat , după o ședință tensionată a conducerii partidului, potrivit Mediafax . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o majoritate parlamentară asumată, procedura de învestire riscă să devină un test de forță intern, cu efect direct asupra calendarului politic. Adrian Veștea , premierul desemnat, a intervenit în ședința de luni a conducerii PNL și a spus că îl va propune pe Nazare pentru funcția de ministru al Finanțelor. În stenogramele citate, Veștea afirmă că își asumă programul de guvernare și descrie acceptarea poziției drept „un act de curaj și de responsabilitate”. Ruptura internă: Veștea admite o eroare de comunicare cu Bolojan Conform stenogramelor, Veștea a recunoscut că a greșit pentru că nu i-a spus lui Ilie Bolojan despre propunerea făcută de Nicușor Dan. „Sunt lucruri pe care mi le reproșez, că nu am apucat să am o discuție cu dumneavoastră. Dar asta a fost succesiunea evenimentelor.” În aceeași intervenție, Veștea a invocat presiunea asupra familiei și a spus că nu este „supărat pe niciunul” și că nu va fi „ostil”. Calendarul și condiția-cheie: fără guvern minoritar Veștea a spus că votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar a condiționat explicit acceptarea guvernării de existența unei susțineri parlamentare solide. „Guvern minoritar, nu sunt vremuri pentru așa ceva. Eu nu-mi asum guvern minoritar. În situația în care voi fi învestit, vreau să am un parlament pe care să mă pot baza.” Votul din PNL: linie dură față de PSD, dar cu opoziție internă În ședință, 39 de liberali au votat pentru confirmarea deciziei de a nu face alianță cu PSD. Zece au votat împotrivă, iar cinci s-au abținut. Decizia complică ecuația majorității pentru învestire, în condițiile în care Veștea vorbește despre necesitatea unui Parlament „pe care să se poată baza”, iar votul ar putea veni rapid, chiar în această săptămână. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea refuză să-și depună mandatul, deși PNL i-a retras sprijinul și i-a dat ultimatum , ceea ce prelungește incertitudinea privind formarea rapidă a unui guvern cu majoritate și împinge criza politică spre o nouă rundă de consultări la Cotroceni , potrivit Antena 3 . Veștea a spus, după ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, că va merge mai departe „cu mandatul încredințat”, invocând nevoia „urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional”. El a susținut că nu își dorește tensiuni interne și că respectă decizia colegilor, chiar dacă ar fi vrut ca propunerea sa să fie analizată „dincolo de presiunea și emoțiile momentului”. În același mesaj, Veștea a respins ideea că desemnarea sa ar fi „un act ostil” față de partid sau față de Ilie Bolojan și a argumentat că un guvern minoritar nu este o opțiune potrivită în acest moment. Decizia PNL și presiunea internă BPN al PNL a votat respingerea „Guvernului Veștea”, cu 41 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și 2 abțineri, conform informațiilor prezentate de Antena 3. Conducerea partidului i-a cerut premierului desemnat să își depună mandatul până marți, ora 10:00. Totodată, PNL a decis că parlamentarii care nu respectă linia partidului și votează învestirea Guvernului Veștea vor fi excluși. Ce urmează: consultări reluate la președinte Conducerea PNL a mai hotărât să solicite președintelui reluarea consultărilor cu partidele parlamentare pentru formarea noului guvern. În acest context, refuzul lui Veștea de a renunța la mandat menține deschis un conflict politic cu efect direct asupra calendarului de instalare a unui executiv și asupra capacității de a obține o majoritate parlamentară pentru învestire. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier a deschis un nou front de instabilitate în PNL , cu risc de blocaj politic pe termen scurt, în condițiile în care liberalul ar putea ajunge să fie contestat chiar de propriul partid înainte de a încerca să strângă majoritatea parlamentară necesară, potrivit Libertatea . România se află într-o criză politică prelungită, după săptămâni de negocieri eșuate și alianțe de conjunctură, iar mutarea de duminică dimineață a președintelui Nicușor Dan – retragerea lui Eugen Tomac și desemnarea lui Adrian Veștea – a escaladat tensiunile, transformând disputa într-un „război” deschis între Nicușor Dan și Ilie Bolojan . Cum s-a ajuns la schimbarea de premier desemnat Cronologia prezentată de publicație pornește de la 23 aprilie, când PSD și-a retras miniștrii din Guvern, într-o mișcare prin care conducerea partidului ar fi urmărit să-l forțeze pe Ilie Bolojan să ceară un vot de încredere în Parlament. Bolojan nu a mers în Parlament, iar PSD s-a aliat oficial cu AUR pentru moțiunea de cenzură, care a trecut pe 5 mai, „cu un număr record de voturi”, conform aceleiași surse. Deși demis prin moțiune, Ilie Bolojan a rămas premier interimar (premier demis) la conducerea Guvernului. Tot pe 5 mai a existat și o tentativă de contestare internă în PNL, care, potrivit relatării, nu a slăbit poziția lui Bolojan, ci i-a întărit-o. Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, pe care l-a numit „independent”, însă Libertatea notează că Tomac conduce un partid care a ratat intrarea în Parlament, după ce a obținut 2% la alegeri. În acest context, Tomac nu a reușit să atragă sprijin politic consistent: PNL și USR au refuzat să voteze un guvern în care ar vedea influența PSD, iar UDMR a avut o poziție tranșantă. PSD a fost singurul partid care a lăsat impresia că îl susține, inclusiv pe fondul faptului că Nicușor Dan nu i-a încredințat lui Sorin Grindeanu formarea Executivului. Miza imediată: voturile din Parlament și testul intern din PNL Duminică dimineață, președintele a decis retragerea lui Tomac și l-a desemnat pe Adrian Veștea, liberal, fără consultarea partidului, ceea ce a declanșat conflictul cu Ilie Bolojan, potrivit sursei. În plan parlamentar, Veștea este prezentat ca un posibil candidat capabil să atragă peste pragul de 233 de voturi necesare învestirii. În plan intern însă, are un obstacol imediat: ședința PNL de luni seară, unde, potrivit Libertatea, ar putea fi pusă în discuție chiar excluderea sa. Din punct de vedere procedural, planul „Veștea-premier” ar trebui concretizat printr-o echipă de miniștri și un program de guvernare până miercuri, 24 iunie, în timp ce negocierile parlamentare sunt în desfășurare, iar deznodământul rămâne incert. [...]
