Politică23 mar. 2026
Declarația lui Traian Băsescu despre reforma Guvernului Bolojan - moment decisiv pentru calificativul financiar al României
Traian Băsescu spune că reforma Guvernului Bolojan a evitat „Junk” pentru România , dar a avut costuri mari pentru economie, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute duminică, la România TV, în contextul discuțiilor despre măsurile fiscale și bugetare adoptate de actualul Executiv. Fostul președinte a susținut că ajustarea a fost făcută într-un mod care a lovit companiile și persoanele fizice autorizate, în loc să fie direcționată către zonele care au generat dezechilibrele bugetare. În același timp, el a afirmat că, prin măsurile luate, a fost evitată degradarea ratingului de țară la categoria „junk” (nerecomandat investițiilor, ceea ce ar crește costurile de finanțare). Critica asupra efectelor în economie și a măsurilor pe pensii Băsescu a spus că nu este de acord cu modul în care a fost „rezolvată problema”, argumentând că impactul s-a văzut puternic în mediul privat, indiferent de dimensiunea firmelor. El a indicat, în același timp, că intervenția pe pensii a avut un efect direct și generalizat. „Personal nu sunt de acord cu modul cum a rezolvat problema, pentru că a afectat foarte puternic sectorul economic. Companiile, că-s mari, că-s mici, că-s PFA-uri, au fost puternic afectate, în loc să afecteze pe cei în cauza cărora s-a generat situația. Adică s-a dat salarii, pensii uriașe. Cu pensiile a luat 10% din pensia fiecărui român, deci a rezolvat-o. Dar cu bugetarii nicicum”, a spus Băsescu. Fostul șef al statului a criticat și menținerea unor sporuri în sectorul public, dând ca exemplu situația de la Ministerul Dezvoltării. În opinia sa, astfel de plăți suplimentare nu ar trebui păstrate în condițiile în care sunt afectate categorii vulnerabile și contribuabilii din economie. Modelul invocat: ajustarea din 2010 și reducerea presiunii pe mediul privat Băsescu a afirmat că ar fi preferat o abordare similară celei din 2010, pe care a descris-o drept orientată spre protejarea economiei de sarcini suplimentare, pentru a limita creșterea șomajului. El a amintit măsuri precum reducerea uniformă a veniturilor și restricții privind cumulul pensiei cu salariul la stat. În aceeași intervenție, fostul președinte a vorbit despre reducerea de personal prin plecări din sistem și despre limitarea angajărilor, susținând că atunci România a pornit de la un deficit bugetar „puțin mai mare decât cel de acum”, fără a detalia cifre în declarațiile redate. Instabilitatea politică și costul împrumuturilor, în centrul avertismentelor Băsescu a legat tensiunile din coaliție de o percepție de instabilitate politică, despre care a spus că afectează capacitatea statului de a se împrumuta la costuri acceptabile. El a susținut că, în luna respectivă, au existat încercări repetate de a atrage finanțare de la bănci, dar la dobânzi pe care le-a descris ca fiind neconvenabile în raport cu inflația. Fostul președinte a pus accent pe povara dobânzilor la datoria publică și a indicat valori pentru plățile de dobânzi: 10 miliarde de euro în 2025 și 12 miliarde de euro în 2026, cu perspectiva unor sume mai mari în 2027. În acest context, el a propus un „acord de precauție” cu Fondul Monetar Internațional, adică o înțelegere care ar asigura o rezervă de finanțare disponibilă la nevoie, pentru a reduce riscul de încetare de plăți. [...]