Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu susține că Ilie Bolojan câștigă disputa din coaliție, apreciind că premierul „aduce bani în țară”, în timp ce Sorin Grindeanu „dă din gură”, potrivit Digi24. Fostul președinte a intervenit în scandalul din coaliția de guvernare și a respins ideea că PSD ar fi aproape de ieșirea de la guvernare, dar l-a criticat dur pe liderul social-democrat pentru mesajele publice lansate în timp ce premierul negociază la Bruxelles ajustarea Planului Național de Redresare și Reziliență pentru a limita pierderile de fonduri europene.
Băsescu a subliniat că Ilie Bolojan „este premierul României”, nu al unui partid sau al unei coaliții, și că urmărește restabilirea echilibrelor macroeconomice. În opinia sa, măsurile promovate de actualul Executiv nu reprezintă reforme structurale, ci ajustări menite să reducă deficitul bugetar. Fostul șef al statului a dat ca exemplu reforma administrativă, despre care spune că ar aduce economii consistente, dar care nu este abordată în prezent.
Principalele afirmații ale lui Traian Băsescu:
Băsescu a invocat și miza financiară a negocierilor, afirmând că, în urma soluțiilor adoptate, România ar urma să primească luna viitoare 2,4 miliarde de euro. „Asta e diferența între ce face Bolojan și ce face Grindeanu”, a concluzionat fostul președinte, sugerând că disputa internă slăbește poziția Guvernului în relația cu instituțiile europene.
Recomandate
PNL spune că premierul Ilie Bolojan are susținerea partidului și nu poate fi schimbat , potrivit Biziday , după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că va propune un vot intern în PSD privind rămânerea la guvernare în coaliția cu Bolojan premier sau susținerea unui alt premier de la PNL. Reacția liberalilor vine sub forma unui comunicat în care PNL acuză PSD de „șantaj politic” și cere conducerii social-democrate să își definească poziția în coaliție. Miza imediată invocată de PNL este perioada de lucru la buget, pe care partidul o leagă de stabilitate și de credibilitatea României. „PNL nu va ceda niciunui șantaj politic. Premierul Ilie Bolojan are susținerea PNL și schimbarea acestuia este nenegociabilă.” În același mesaj, PNL îi solicită explicit lui Sorin Grindeanu „să se hotărască dacă se află la guvernare sau în opoziție” și cere PSD să decidă „urgent” dacă vrea să contribuie la relansarea României sau să blocheze reformele. Liberalii susțin că declarațiile liderului PSD alimentează „senzația de instabilitate” și afectează credibilitatea țării, într-un moment în care, spun ei, este nevoie de „un buget onest, fără privilegii” și de menținerea disciplinei fiscale. PNL mai arată că va lucra la propunerea de buget și așteaptă ca PSD să își „clarifice de urgență poziția” până la următorul moment de discutare a acestuia. În paralel, liberalii insistă că obiectivul rămâne ducerea „la termen” a Acordului Coaliției semnat anul trecut, „în litera și în spiritul lui”, fără schimbări „la jumătatea drumului”. Contextul politic este dat de declarațiile lui Sorin Grindeanu, care a spus că PSD va extinde consultarea internă privind rămânerea la guvernare cu „câteva scenarii noi”. Unul dintre scenarii, menționat în material, prevede înlocuirea lui Ilie Bolojan din funcția de premier și scoaterea USR din coaliție. PNL avertizează că, dacă PSD dorește schimbarea Acordului, partidul „își rezervă dreptul să acționeze în consecință”, invocând riscul de pierdere a încrederii între parteneri. [...]
PSD va decide prin vot intern dacă mai susține actuala coaliție și pe Ilie Bolojan, a anunțat liderul social-democrat Sorin Grindeanu , potrivit G4Media . Decizia ar putea redesena actuala formulă de guvernare, inclusiv prin renunțarea la USR sau prin schimbarea premierului desemnat de PNL. Grindeanu a explicat că va propune o consultare extinsă în partid, peste nivelul celei organizate în vara lui 2025, când aproximativ 5.000 de membri din structurile locale au votat pentru intrarea la guvernare. De această dată, social-democrații vor răspunde clar, prin „da” sau „nu”, la două întrebări esențiale: dacă PSD mai rămâne în actuala coaliție; dacă îl mai susține pe Ilie Bolojan ca prim-ministru sau acceptă un alt premier din partea PNL. Liderul PSD a invocat tensiunile acumulate în ultimele luni, lipsa dialogului și nemulțumirile din teritoriu, în special în raport cu USR. El a susținut că partidul nu poate continua într-un „parteneriat care scârțâie”, dacă direcția stabilită la semnarea protocolului nu mai corespunde realității politice și economice. Contextul este complicat și de situația economică. România a intrat recent în recesiune tehnică, iar în interiorul PNL au apărut critici la adresa premierului. Deși Ilie Bolojan a primit la începutul lunii februarie un vot de susținere în conducerea liberală, presiunile au crescut pe fondul dezbaterilor privind bugetul și măsurile fiscale. În paralel, voci din PSD au avertizat că șeful Guvernului ar putea fi schimbat dacă legea bugetului nu trece de Parlament în următoarele săptămâni. Astfel, votul intern anunțat de Grindeanu nu este doar o formalitate, ci poate deveni momentul decisiv pentru viitorul actualei coaliții PSD–PNL–UDMR–USR. Miza este dublă: stabilitatea guvernării într-un an marcat de dificultăți economice și redefinirea echilibrului politic dintre stânga și dreapta în Executiv. Rezultatul consultării interne din PSD ar putea duce fie la reconfirmarea actualei formule, fie la o restructurare profundă a puterii. [...]
Guvernul a trimis la Monitorul Oficial două ordonanțe care schimbă administrația și economia , după ce premierul Ilie Bolojan le-a semnat înaintea plecării la Bruxelles, astfel încât măsurile adoptate în ședința de marți seară, 24 februarie 2026, să poată intra în vigoare odată cu publicarea. E vorba de două pachete distincte: unul de reformă în administrația publică și altul cu măsuri de relansare economică. În ceea ce privește administrația, mesajul central al Executivului este reducerea cheltuielilor și a „risipei”, cu promisiunea unei funcționări mai eficiente și cu decizii „mai aproape de oameni”. Practic, ordonanța de reformă vizează micșorarea aparatului din zona publică, cu efecte atât la nivel local, cât și în structurile de sprijin ale demnitarilor, acolo unde numărul de posturi a fost frecvent criticat. Pe partea de economie, pachetul de relansare este prezentat drept o încercare de a împinge înainte producția internă, exporturile și investițiile considerate strategice. În formularea oficială, direcția este una de stimulare a creșterii economice, prin măsuri care ar trebui să încurajeze firmele să producă mai mult în țară și să vândă mai mult în afara ei, în timp ce statul își prioritizează proiectele de investiții. Reducerile de personal anunțate Conform datelor prezentate, sunt avute în vedere două categorii mari de tăieri: aproximativ 13.000 de funcționari ar urma să fie disponibilizați din primării; aproximativ 6.000 de consilieri ar urma să dispară din cabinetele demnitarilor. Imagine de ansamblu, în cifre Zonă vizată Tip de posturi Reducere estimată Primării (administrație locală) funcționari ~13.000 Cabinetele demnitarilor consilieri ~6.000 De ce aplicarea va fi, probabil, partea dificilă Dincolo de semnare și trimiterea la publicare, testul real începe odată cu punerea în practică. În discuțiile din spațiul public a apărut deja ideea că unele administrații locale ar putea încerca să evite concedierile „pe hârtie” prin mutarea angajaților în alte structuri din subordinea autorităților locale, de exemplu în societăți comerciale aflate sub controlul consiliilor locale. Dacă astfel de soluții vor fi folosite pe scară largă, efectul reformei poate diferi mult de la o localitate la alta, iar reducerea de cheltuieli poate fi mai mică decât ținta anunțată. În același timp, pentru cabinetele demnitarilor, reducerea numărului de consilieri ridică întrebări despre modul în care vor fi reorganizate echipele și cum vor fi redistribuite atribuțiile rămase. În paralel, pachetul economic va fi evaluat nu după intenții, ci după rezultate: dacă va reuși să crească producția, să susțină exporturile și să deblocheze investițiile, fără să creeze noi costuri greu de acoperit în buget. Pe termen scurt, miza politică este dublă: Guvernul încearcă să transmită partenerilor europeni că ia măsuri de disciplină și eficiență, dar și că nu se limitează la austeritate, ci vine și cu un plan de impulsionare a economiei. Următoarele săptămâni vor arăta cât de repede poate fi aplicată reforma, câte posturi vor fi efectiv tăiate și în ce măsură mecanismele administrative vor permite „ocoliri” ale reducerilor anunțate. [...]
Sindicatul angajaților de la Palatul Victoria îl acuză pe Ilie Bolojan că alimentează tensiuni sociale după adoptarea reformei administrative care prevede tăieri de posturi și reduceri salariale în sectorul public. Potrivit Digi24 , reprezentanții salariaților din Guvern susțin că Executivul ignoră avertismentele primite și direcționează măsurile de austeritate spre funcționarii fără sprijin politic. Sindicatul afirmă că unele avize au ajuns cu puțin timp înaintea ședinței de Guvern și că observațiile formulate de ministere și de Consiliul Economic și Social nu ar fi fost analizate în profunzime. În opinia angajaților, ordonanța începe „acolo unde este mai simplu”, respectiv în zona funcției publice, afectând drepturile și stabilitatea profesională a personalului din administrație. Reprezentanții salariaților critică faptul că reforma nu ar viza, în aceeași măsură, structuri considerate politizate. Sunt invocate exemple precum colegiile de conducere de la CNSAS și CNCD , unde membrii sunt numiți politic și beneficiază de indemnizații consistente. Sindicatul susține că nu vede „urgență” în reformarea acestor zone și nici în reducerea numărului de parlamentari sau a subvențiilor pentru partide. Principalele acuzații formulate de sindicat: ignorarea avertismentelor privind posibile vulnerabilități constituționale; afectarea profundă a funcției publice prin concedieri și reduceri de drepturi; folosirea unui discurs care ar opune mediul privat angajaților din sectorul bugetar. Reforma adoptată de Guvern prevede desființarea a 6.409 posturi în administrația centrală, parte a unui pachet mai amplu de măsuri prezentate drept necesare pentru echilibrarea cheltuielilor publice și relansarea economică. În timp ce Executivul susține că restructurarea este indispensabilă pentru eficientizarea aparatului de stat, sindicatul anunță că va continua demersurile publice și instituționale împotriva actului normativ. Disputa deschide un nou front de tensiune între Guvern și angajații din administrație, într-un moment în care presiunea pe buget și pe reforme structurale este tot mai ridicată. [...]
Guvernul a adoptat ordonanțele pentru reforma administrației și relansarea economică , a anunțat premierul Ilie Bolojan , marți seară, potrivit Știrile PRO TV . Executivul susține că pachetul legislativ urmărește reducerea cheltuielilor publice, accelerarea descentralizării și stimularea investițiilor, pe fondul riscului de pierdere a fondurilor europene în perioada 2026–2027. Reforma administrației: tăieri de posturi și control bugetar Premierul a precizat că vor fi desființate 6.409 posturi din administrația centrală, iar numărul angajaților va scădea cu 10%, cu excepția domeniilor educație, sănătate, apărare și ordine publică. La nivel local, autoritățile vor trebui ca din 2027 să reducă 30% din totalul posturilor, ocupate sau vacante, acolo unde schema este supradimensionată. Printre măsurile adoptate: audituri de personal și plafonarea cheltuielilor salariale; posibilitatea ca un specialist să lucreze în două primării; transfer simplificat al unor imobile din proprietatea statului către autorități locale; suspendarea temporară a permisului auto pentru neplata amenzilor după 90 de zile; condiționarea unor operațiuni administrative de achitarea datoriilor locale. Guvernul motivează urgența prin riscul blocajelor bugetare și al pierderii fondurilor din PNRR și Politica de Coeziune. Descentralizare accelerată Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila , a anunțat simplificarea procedurilor de descentralizare, care până acum puteau dura cel puțin patru ani. Primăriile vor avea competențe sporite în urbanism și fiscalitate locală și vor putea decide asupra funcționării sălilor de jocuri de noroc. Totodată, se creează cadrul pentru consorții administrative și un program multianual de cooperare între unitățile administrativ-teritoriale, finanțat de la bugetul de stat . Relansare economică: granturi, credite fiscale și investiții mari A doua ordonanță vizează stimularea investițiilor și creșterea competitivității economiei. Printre prevederi: Măsură Detalii Investiții strategice Minim 1 miliard de lei/proiect Scheme ajutor de stat Bugete de până la 1,05 miliarde euro Credit fiscal C&D 10% din cheltuieli eligibile TVA la încasare Plafon 5 milioane lei în 2026 Bonificații 3% pentru impozit pe profit/micro în 2025 Exim Banca Românească 1 miliard de lei pentru credite la export Banca de Investiții și Dezvoltare va primi 1 miliard de lei în 2026 pentru scheme de finanțare și garantare, iar un program de parteneriat public-privat va beneficia de până la 25 milioane euro în primii cinci ani. Executivul transmite că perioada de extindere a aparatului birocratic „s-a încheiat”, iar administrația trebuie să se adapteze constrângerilor bugetare. Implementarea măsurilor ar putea genera tensiuni politice și sociale, însă Guvernul susține că ele sunt necesare pentru stabilitatea financiară și pentru menținerea investițiilor europene. [...]
Traian Băsescu a criticat dur susținătorii lui Călin Georgescu după întâlnirea lui Nicușor Dan cu Donald Trump , apreciind că vizita din SUA închide discuția privind legitimitatea alegerilor prezidențiale din 2025, potrivit Digi24 . Fostul președinte a comentat participarea actualului șef al statului la prima ședință a Consiliului Păcii de peste Ocean, unde Donald Trump a avut cuvinte de apreciere la adresa României și a lui Nicușor Dan . Băsescu a susținut că momentul a fost „bine pregătit”, cu un lobby eficient la nivelul administrației americane, astfel încât mesajul transmis în plen să fie unul favorabil. În opinia sa, declarațiile liderului american arată clar că, în Statele Unite, nu mai există îndoieli privind legitimitatea alegerilor din 2025. În același context, fostul șef al statului i-a criticat pe cei care continuă să afirme că „adevăratul președinte” ar fi Călin Georgescu , deși acesta ar fi obținut circa două milioane de voturi, față de aproximativ șase milioane pentru Nicușor Dan. Băsescu a catalogat aceste poziții drept dăunătoare pentru România. El a readus în discuție și anularea alegerilor din 2024, susținând că motivele trebuie lămurite printr-o anchetă instituțională. Fostul președinte consideră că ar trebui analizate documentele CSAT și implicat procurorul general, pentru a clarifica circumstanțele în care au fost invalidate milioane de voturi. Potrivit acestuia, explicațiile nu pot veni exclusiv de la președinte, ci trebuie furnizate de instituțiile abilitate. Declarațiile vin într-un moment tensionat pe scena politică, în care întâlnirea lui Nicușor Dan cu Donald Trump este interpretată diferit de partidele și liderii implicați în disputa privind scrutinul anterior. [...]
