Știri
Știri din categoria Politică

AUR își declară sprijinul pentru Viktor Orban la alegerile parlamentare din Ungaria, potrivit Antena 3 CNN, care citează presa maghiară și un interviu acordat de europarlamentarul Gheorghe Piperea. Mesajul vine înaintea scrutinului din aprilie și este prezentat ca o poziționare politică explicită a partidului condus de George Simion față de competiția internă din Ungaria.
Publicația Daily News Hungary relatează că AUR îl consideră pe Orban „alegerea corectă”, consemnând declarațiile lui Piperea dintr-un interviu pentru TransTelex. În același context, europarlamentarul AUR afirmă că „nu există obiecții serioase” față de premierul ungar, deși avertizează asupra menținerii îndelungate la putere a liderilor politici, și susține că Orban ar fi „în mod clar o alegere mai bună” decât partidul de opoziție condus de Péter Magyar.
Potrivit relatării, Piperea argumentează că Fidesz și AUR împărtășesc o bază ideologică comună, descrisă drept „suveraniști conservatori”, cu convergențe pe teme precum migrația, politicile familiale și atitudinea critică față de instituțiile Uniunii Europene. El reia și poziția guvernului ungar privind războiul din Ucraina, inclusiv disputele energetice cu președintele Volodimir Zelenski, și critică acțiuni ale Kievului care ar afecta tranzitul petrolului prin conducta Drujba.
„Cred că noi, suveraniștii conservatori: Fidesz și AUR, din România, ne aflăm pe o poziție similară. Faptul că domnul Orban – din când în când – pune la încercare relațiile de bună vecinătate prin reînvierea unor povești seculare este cu totul altceva. Dar în multe privințe – migrație, sprijin familial, Ucraina și Zelenski – ne aflăm pe aceeași poziție. Și dacă domnul Orban câștigă alegerile, va fi obligat să coopereze cu noi, pentru că AUR este următorul partid de guvernământ din România”, a declarat Gheorghe Piperea în interviu.
În același timp, jurnaliștii maghiari citați de Antena 3 CNN notează că relațiile dintre Fidesz și AUR „par din ce în ce mai complicate”, în pofida apropierii ideologice. Ca reper este menționat un moment din mai 2025, când Orban ar fi semnalat sprijin pentru George Simion, însă evoluțiile recente ar indica o răcire: politicieni AUR ar fi lipsit de la reuniuni de dreapta organizate la Budapesta, inclusiv CPAC Ungaria și mitingul „Patrioți pentru Europa”, unde reprezentanții români ar fi fost excluși.
Piperea califică lipsa invitației drept o „greșeală strategică” și susține că AUR ar trebui tratat ca partener, nu marginalizat, afirmând că „în circumstanțe normale, ar trebui să fim văzuți ca parteneri, nu ținuți la distanță”. În pofida tensiunilor, el apreciază că o cooperare între forțele „suverane” din Ungaria și România ar fi, în cele din urmă, inevitabilă, cu beneficii mai mari din consolidarea cooperării economice și sociale decât din alimentarea disputelor istorice.
Recomandate

Guvernul Ungariei pregătește controale detaliate asupra organizațiilor maghiare din afara granițelor , inclusiv asupra finanțărilor către instituții media acuzate că funcționează ca propagandă, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare și control al banilor publici: Budapesta anunță o „verificare în detaliu” a sprijinului acordat peste graniță, într-un context politic intern tensionat. Ministrul ungar al Culturii și Relațiilor Sociale, Zoltán Tarr , citat de Rador, a spus că „a venit momentul pentru acțiune” și că vor începe verificări amănunțite ale organizațiilor maghiare din afara Ungariei, inclusiv ale sprijinului pentru media care ar face propagandă. Ce vrea să verifice Budapesta Din declarațiile prezentate în articol, direcțiile anunțate vizează: organizațiile maghiare care funcționează în afara granițelor Ungariei; sprijinul financiar acordat instituțiilor media despre care oficialul afirmă că ar funcționa ca propagandă. Materialul nu oferă detalii despre calendar, procedură, criterii sau instituțiile care vor face efectiv verificările. Context politic: referirea la susținerea pentru George Simion Zoltán Tarr a invocat și episodul în care fostul premier Viktor Orbán l-a susținut la alegerile prezidențiale din România pe George Simion, descris în articol drept „candidatul extremist”, potrivit agenției Hirado. La acel moment, UDMR a criticat decizia lui Orbán, mai notează publicația. Într-o postare citată, Tarr a susținut că „este imposibil să ignorăm relațiile” moștenite de la guvernul anterior și a acuzat fosta conducere că ar fi folosit maghiarii din afara granițelor în schimbul unui aliat politic în România. Ce urmează și de ce contează Anunțul indică o posibilă schimbare de abordare a Budapestei față de rețeaua de organizații și proiecte media sprijinite în comunitățile maghiare din țările vecine, printr-un filtru de control mai strict asupra finanțărilor și a criteriilor de acordare. În lipsa unor detalii operaționale în textul citat, rămâne neclar ce organizații vor fi vizate concret și ce consecințe administrative sau financiare ar putea rezulta din aceste verificări. [...]

Deși Guvernul Bolojan a căzut prin moțiune, Camera a funcționat în continuare pe un consens larg la votul final , cu PSD, PNL și USR votând identic în 92% dintre proiectele ajunse la vot final în ultima lună, potrivit unei analize News . Datele sugerează că, dincolo de retorica despre „noi majorități”, predictibilitatea legislativă a rămas ridicată pe multe dosare, inclusiv pe proiecte cu impact economic, precum modificări ale Codului fiscal. Analiza acoperă perioada 5 mai (data moțiunii de cenzură) – 3 iunie și arată că, din 75 de proiecte aflate la vot final în Camera Deputaților , PSD, PNL și USR au votat la fel la 69 dintre ele (92%). În 48 de cazuri (64%), toate cele patru partide mari din Parlament – PSD, AUR, PNL și USR – au avut aceeași opțiune de vot. Ce arată cifrele despre „majoritățile” din Parlament În zile consecutive de după moțiune, consensul a fost aproape total pe pachete întregi de proiecte: pe 6 mai, cele patru partide au votat la fel toate cele 10 proiecte ajunse la vot final, iar pe 13 mai s-a repetat situația pentru alte 10 proiecte. Prima „fisură” notabilă, potrivit analizei, a apărut pe 18 mai, la un proiect de modificare a Codului fiscal: PSD și AUR au votat pentru, PNL s-a abținut, iar USR a votat împotrivă. Pe 20 mai, din opt proiecte la vot final, jumătate au fost tratate identic de PSD, AUR, PNL și USR, iar în rest au apărut combinații diferite de vot. În această logică a „permutărilor”, News notează și două proiecte pe Codul fiscal unde opțiunile au fost împărțite: la PL 355/2025, PSD, AUR și USR au votat la fel, iar PNL s-a abținut; la PL 118/2026 , PSD și AUR au votat la fel, în timp ce PNL și USR s-au abținut. „Toate combinațiile politice”, inclusiv pe proiecte cu miză economică și instituțională Acolo unde nu a existat unanimitate, analiza indică faptul că au apărut practic toate combinațiile posibile între partide. Sunt date exemple precum: PSD și PNL pentru, AUR și USR contra (PL 97/2026, privind modificări la legea de funcționare a Curții Constituționale); PSD și AUR pentru, PNL și USR împotrivă (PL 376/2026, privind măsuri pentru „protejarea intereselor naționale în activitatea economică”); PSD, AUR, PNL pentru, USR contra (PL 11/2022, privind utilizarea sistemelor video pentru monitorizarea traficului și constatarea automată a abaterilor). Context: consens și la Senat, dar cu o pondere mai mică La Senat, din 60 de inițiative legislative sau proiecte aflate la vot final, 40 (66%) au fost tratate similar de PSD, PNL și USR, iar 14 au avut acord comun și cu AUR, potrivit aceleiași analize. Și aici sunt menționate exemple de voturi împărțite în formule diferite, inclusiv pe proiecte privind desființarea unor instituții sau modificări la legislația fondului funciar. Cum explică partidele votul „la fel” Liderii de grup invocați de News pun convergența pe seama naturii proiectelor ajunse la vot final în această perioadă: inițiative vechi aflate de mult în circuitul parlamentar și proiecte de aprobare a unor ordonanțe din guvernările 2021–2026. Ștefan-Ovidiu Popa (PSD) susține că multe proiecte sunt din perioada în care exista o coaliție mai largă și includ idei comune sau texte lucrate împreună. Mihai-Adrian Enache (AUR) afirmă că votul a fost dat „în funcție de impactul acestora în societate”, nu de inițiator. Gabriel Andronache (PNL) spune că în ultimele săptămâni s-au discutat „aproape exclusiv” proiecte de aprobare a unor ordonanțe, iar Diana Stoica (USR) indică faptul că au ajuns la vot ordonanțe inițiate de guvernul din care USR face parte, ceea ce explică susținerea lor. În paralel, analiza reia și acuzațiile publice privind o „majoritate funcțională” PSD–AUR, pe care PSD a negat-o în repetate rânduri, inclusiv înaintea moțiunii din 5 mai. De ce contează Din perspectiva funcționării economiei și a mediului de afaceri, datele indică un lucru pragmatic: după căderea guvernului, mecanismul legislativ nu s-a blocat, iar pe o parte semnificativă din proiectele ajunse la vot final a existat o majoritate largă, uneori chiar transpartinică. Totodată, exemplele de „fisuri” – inclusiv pe modificări ale Codului fiscal – arată că dosarele cu impact direct pot genera rapid linii de separație, chiar într-un context de consens statistic ridicat. [...]

Premierul desemnat Eugen Tomac avertizează că întârzierea formării Guvernului riscă să blocheze termene-cheie din PNRR și pregătirea bugetului , în condițiile în care „timpul ne presează”, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute luni, după întâlnirea cu conducerea PNL, de la sediul partidului. Tomac a legat explicit urgența politică de obligațiile asumate de România față de Uniunea Europeană prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), menționând jaloanele și reformele necesare pentru ca România „să-și poată lua banii” din fonduri nerambursabile sau împrumuturi. El a indicat și un termen concret: „ultima cerere de plată este pe 30 septembrie”. În același context, premierul desemnat a spus că România trebuie să fie pregătită „în această toamnă” pentru „prima tragere din programul SAFE ” și a invocat și obligația de a pregăti „în termenii prevăzuți de lege viitorul buget”, ca „semnal de responsabilitate”. Miza: un guvern funcțional pentru termene și decizii administrative Tomac a susținut că fiecare zi fără un guvern produce efecte în lanț, cu impact asupra vieții de zi cu zi, și a cerut „mai multă înțelepciune, maturitate și responsabilitate” dincolo de diferențele dintre partide. „Fiecare zi în care țara noastră nu are un guvern, este o problemă care aduce la rând un set de probleme extrem de complexe care afectează viața de zi cu zi a fiecărui român.” Ce a cerut Tomac de la PNL și ce urmează După discuțiile cu liberalii, Tomac a spus că așteaptă un „vot de încredere” din partea PNL și că pleacă „încrezător” de la întâlnire. Totodată, a afirmat că este pregătit să discute „cu fiecare actor politic” pentru a gestiona „un cabinet necesar” în actualul context. „Am o mare speranță într-o judecată corectă, cinstită, în acord cu așteptările cetățenilor români, în colegii din Partidul Național Liberal pentru a-mi da un vot de încredere.” [...]

PNL condiționează susținerea guvernului Tomac de o majoritate explicită, pe fondul presiunii reformelor din PNRR , potrivit news.ro . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a spus după discuția de luni cu premierul desemnat Eugen Tomac că un executiv fără „susținere politică explicită” nu poate trece reformele „dificile” de care România are nevoie. Bolojan a argumentat că, fără sprijin parlamentar asumat, guvernul nu ar avea „practic posibilitatea” să continue reformele și să adopte măsuri pe care România „nu le poate evita”. El a precizat că discuția cu Tomac a fost una directă. „Am prezentat perspectiva noastră şi anume faptul că un astfel de guvern, care nu se bazează pe o susţinere politică explicită, nu este o soluţie pentru România, neavând practic posibilitatea să continue reformele şi să treacă lucruri dificile (...) fără o susţinere parlamentară.” Miza: reformele pentru granturile din PNRR și absorbția fondurilor europene În același context, liderul PNL a indicat drept urgență „absorția fondurilor europene” și accesarea granturilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), susținând că România trebuie să îndeplinească reformele asumate în 2021 și rămase nefinalizate. Potrivit lui Bolojan, este vorba „în principal” de nouă legi care trebuie adoptate în Parlament. El a mai spus că s-a discutat și despre urgentarea finalizării lucrărilor, astfel încât România să nu piardă sumele aferente granturilor, iar componenta de împrumuturi să rămână „într-o pondere importantă”, chiar dacă unele proiecte nu vor putea fi terminate, având în vedere numărul mare de lucrări și situațiile diferite din localități. Calendar politic în PNL: informare luni, decizie miercuri sau joi Bolojan a anunțat că luni, de la ora 15:00, au loc întâlniri cu grupurile parlamentare, în care președintele Senatului, Gabriel Andronache, și liderul grupului de la Camera Deputaților vor prezenta conținutul discuțiilor cu premierul desemnat. Decizia privind poziționarea PNL față de susținerea guvernului Tomac urmează să fie luată „la mijlocul acestei săptămâni”, miercuri sau joi , când va fi convocat Biroul Politic Național. [...]

Victoria lui Albin Kurti fără majoritate prelungește riscul de blocaj instituțional și întârzie accesul Kosovo la fonduri europene , după ce partidul său, Vetëvendosje (VV), a câștigat alegerile parlamentare anticipate cu un scor mai mic decât la scrutinul precedent, potrivit news.ro . VV, aflat la putere din 2021 și cu o orientare de stânga și naționalistă, a obținut aproape 43% din voturi, față de 51% la alegerile anticipate din decembrie, conform rezultatelor preliminare publicate de Comisia Electorală, pe baza numărării buletinelor în aproape toate secțiile. Scorul nu îi permite însă să formeze singur guvernul, ceea ce indică negocieri dificile pentru o nouă majoritate, în contextul unei „paralizii instituționale” care durează de 16 luni. Participarea la vot a fost sub 37% din aproximativ 2 milioane de alegători, pe fondul frustrării generate de repetarea alegerilor — al treilea scrutin în ultimele 16 luni. La alegerile din decembrie, prezența a fost de aproximativ 45%. Opoziția și aritmetica unui guvern de coaliție Principalele două forțe ale opoziției au obținut, potrivit rezultatelor preliminare: Partidul Democratic din Kosovo (PDK): 21%; Liga Democratică din Kosovo (LDK): aproape 18%. Kurti, care conduce un guvern interimar, a declarat la miezul nopții, în fața susținătorilor din centrul Priștinei, că aceasta este a patra victorie consecutivă a VV din 2021. „Acest lucru confirmă că acest deceniu, cel puţin, şi cred că chiar mai mult, va fi cel al guvernului Vetëvendosje” Costuri bugetare și fonduri europene blocate Impasul politic a continuat după alegerile din februarie 2025, când VV a ieșit pe primul loc, dar nu a reușit să construiască o majoritate. După luni de tergiversări, au fost convocate alegeri anticipate în decembrie, iar rezultatul de atunci i-a permis lui Kurti să formeze un cabinet. De această dată, blocajul a fost legat de alegerea președintelui sau președintei țării, din cauza lipsei unui compromis între partide, ceea ce a dus la dizolvarea din nou a Parlamentului, în aprilie. Alegerile au costat Kosovo peste 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei), sumă pe care sursa o descrie drept foarte mare pentru una dintre cele mai sărace țări din Europa. În plus, criza politică a împiedicat țara să primească fonduri europene prevăzute în planul de creștere al Bruxelles-ului pentru Balcanii de Vest . [...]

PNL își închide oficial opțiunea de guvernare cu PSD , după ce Ilie Bolojan a spus, într-un interviu citat de News , că partidul „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și a decis „să nu mai facă coaliții cu PSD”. Mesajul are miză de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru agenda de reforme, într-un moment în care Bolojan leagă direct blocajele din coaliții de costuri publice și de criza bugetară . În aceeași intervenție, președintele PNL și premier interimar a susținut că „cea mai mare pacoste” este formarea unor coaliții care „nu funcționează”, iar alternativa la o coaliție „stabilă, dar care nu face nimic” ar fi opoziția. Bolojan a acuzat PSD că ar fi „dinamitat coaliția” prin încălcarea înțelegerilor și prin evitarea asumării răspunderii, ceea ce ar fi dus la guvernare „cu frâna de mână trasă”. De ce contează: semnal de repoziționare cu efect asupra guvernării Decizia anunțată de Bolojan ridică o barieră politică între cele două partide care au guvernat împreună și poate îngusta opțiunile de majoritate în viitoarele formule de guvernare. În logica expusă de liderul PNL, problema nu ar fi una „de persoane”, ci de „încredere minimă” necesară pentru rezultate într-o coaliție. Bolojan a legat explicit funcționarea coalițiilor de reacția electoratului, afirmând că alianțele mari „fără să livrăm” au alimentat „votul anti-sistem”, prin ocuparea de funcții fără reformele „de care țara asta avea nevoie”. Contextul invocat: criza bugetară și responsabilitatea partidelor de guvernare Premierul interimar a spus că România a intrat într-o „criză bugetară” din cauze interne, nu din șocuri externe ca în 2008–2010, argumentând că statul a cheltuit „ani de zile mai mult decât ne-am putut permite”. Potrivit lui Bolojan, responsabilitatea pentru această situație ar aparține partidelor care au guvernat înainte de 2024, „adică PSD și PNL”. Totodată, el a afirmat că „nu s-a înghesuit nimeni să-și asume mandatul de premier” și a descris încercarea de a menține guvernarea pe baza unei înțelegeri între partide, până când, spune el, s-a ajuns „în fața acestei moțiuni de cenzură”. Ce urmează Din informațiile citate, Bolojan poziționează PNL pe o linie de evitare a coalițiilor cu PSD, cu argumentul că acestea nu pot produce reforme și generează costuri politice și sociale. News nu oferă, în același material, detalii despre o alternativă concretă de majoritate sau despre un calendar al unor negocieri viitoare. [...]