Știri
Știri din categoria Politică
AUR își închide public ușa pentru învestirea Guvernului Veștea, ceea ce complică ecuația de majoritate în Parlament și reduce spațiul de manevră al premierului desemnat în negocierile pentru vot, potrivit Antena 3.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat vineri la Antena 3 CNN că formațiunea „nu va vota Guvernul Veștea” și a respins scenariul existenței unor parlamentari AUR care ar susține învestirea noului Executiv.
„Nu va exista niciun vot de la AUR pentru Veștea”, a afirmat Petrișor Peiu.
Mesajul AUR indică faptul că Adrian Veștea nu poate conta pe voturi din zona suveranistă, cel puțin din partea AUR, în condițiile în care partidul spune că nu a participat la formarea guvernului. Peiu a argumentat că „orice colaborare este posibilă atunci când un demers începe de la zero”, dar că, în cazul demersului „propus de Nicușor Dan, cu premierul desemnat”, situația ar fi „un caz închis”.
În același timp, Peiu a spus că AUR nu a fost contactat de PSD pentru negocieri privind susținerea Guvernului Veștea și că, din informațiile sale, nici George Simion nu a discutat cu Sorin Grindeanu pe această temă.
Peiu a respins informațiile despre o presupusă grupare internă care ar putea furniza voturi pentru noul guvern.
„Nu există nicio grupare Murad cu 20 de parlamentari. Nu este real”, a spus el.
În relatarea sa, Peiu a menționat că Murad ar fi indicat că ar susține în interiorul partidului ipoteza votării unui eventual Guvern Veștea doar dacă programul de guvernare ar fi diferit de cel al lui Bolojan, însă, dacă partidul decide să nu voteze, ar urma să fie „solidar cu restul partidului”.
Întrebat dacă Guvernul Veștea va ajunge la vot în Parlament, Peiu a răspuns că rămâne de văzut „dacă va veni” ziua votului, adăugând că el crede că „nu va veni”.
Președintele Nicușor Dan a declarat joi, la Bruxelles, înaintea Consiliului European, că „trebuie să ne asigurăm că un Guvern are majoritate, cu condiția unei direcții pro-occidentale” și că, atunci când l-a desemnat pe Veștea, l-a desemnat „să facă o majoritate”.
Peiu a calificat această poziție drept tardivă.
„Prea puțin, prea târziu”, a spus liderul senatorilor AUR.
Recomandate
Pierderea controlului asupra Congresului îi expune pe republicani la blocaje legislative și investigații , iar în interiorul partidului se conturează tot mai apăsat ideea că Donald Trump poartă o parte majoră din vină, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațional-politică: o majoritate democrată în ambele camere poate încetini agenda Casei Albe și poate schimba raportul de forțe până la alegerile din 2028. Potrivit relatării, citând BBC, nemulțumirea din Partidul Republican a crescut după rezultate considerate surprinzătoare, inclusiv în state cu tradiție republicană precum Texas, Kansas și Carolina de Sud. Mai multe voci din partid susțin că Trump s-a concentrat pe propria imagine și pe proiecte personale, ignorând preocupările alegătorilor, ceea ce ar fi tras în jos candidații republicani. „Este responsabilitatea lui. A nimănui altcuiva. Este o respingere totală, categorică, a președintelui Trump. Este un dezastru de proporții uriașe. Nimeni nu se aștepta la așa ceva.” Ce se schimbă în Congres: investigații și frâne pe agenda prezidențială În urma scrutinului, Trump ar urma să se confrunte cu un Congres controlat de democrați, descris ca fiind hotărât să investigheze administrația, să blocheze numiri în sistemul judiciar și să împiedice aplicarea restului agendei prezidențiale. Acesta este principalul efect practic al pierderii Congresului: capacitatea executivului de a-și împinge politicile scade, iar presiunea politică și instituțională crește. În același timp, în partid se discută despre cauzele înfrângerii: de la politici nepopulare și nivelul scăzut al încrederii publice în activitatea președintelui, până la teme precum războiul din Iran, taxele vamale și măsurile dure privind imigrația, prezentate de un apropiat al Casei Albe drept o „furtună perfectă”. Reacția lui Trump și disputa internă din partid Trump a reacționat târziu în seara alegerilor, cu un mesaj pe Truth Social în care a susținut că nu a fost pe buletinul de vot și că, dacă ar fi fost, republicanii ar fi câștigat „cu o majoritate covârșitoare”. Ulterior, în interviuri pentru New York Times și Fox News, el a spus că va accepta rezultatele și s-a declarat „puțin surprins”, amintind că partidul președintelui are, de regulă, rezultate slabe la alegerile de la jumătatea mandatului. În partid există însă și apărări ale președintelui: aliații lui Trump invocă istoricul acestor alegeri și susțin că republicanii au fost dezavantajați de candidați slabi în state-cheie. Un lider al organizației de tineret a republicanilor din Michigan, Krish Mathrani, a argumentat că Trump nu poate face campanie permanent și că mitingurile sale cresc entuziasmul electoratului republican, chiar dacă această capacitate de mobilizare nu s-ar fi tradus, de data aceasta, în rezultate similare când numele lui nu a fost pe buletinul de vot. Spre 2028: presiune pentru „o nouă direcție” Pe fondul eșecului, apar semnale că o parte a partidului vrea să se repoziționeze pentru 2028. În material sunt menționate nume vehiculate ca opțiuni pentru viitor ( JD Vance , Marco Rubio, Ted Cruz), iar un strateg republican afirmă că rezultatele ar arăta nevoia unei „noi direcții”, sugerând închiderea „erei Trump”. Pentru republicani, următoarea perioadă se anunță dominată de două fronturi: gestionarea consecințelor imediate ale unui Congres ostil și o competiție internă tot mai vizibilă pentru definirea liderului și a mesajului partidului înaintea alegerilor prezidențiale din 2028. [...]
Republicanii iau în calcul destituirea lui Pete Hegseth , secretarul american al Apărării, pe fondul tensiunilor interne declanșate după rezultatele slabe ale partidului la alegerile de la mijlocul mandatului din 3 noiembrie 2026, potrivit Libertatea . Miza politică imediată este una de guvernanță: partidul caută un responsabil pentru costurile electorale ale războiului cu Iranul, iar Hegseth riscă să devină țap ispășitor. Potrivit CNN, mai mulți congresmeni republicani îl consideră pe Hegseth principalul vinovat pentru că l-a convins pe președintele Donald Trump să declanșeze războiul împotriva Iranului fără un plan clar de retragere sau de gestionare a consecințelor politice. În acest context, Camera Reprezentanților ar putea vota chiar săptămâna viitoare demiterea lui Hegseth, după ce congresmanul republican Thomas Massie (Kentucky) a anunțat că intenționează să inițieze procedura la următoarea sesiune a Congresului. Surse din partid, citate de CNN, susțin că există sprijin considerabil pentru această măsură. De ce s-a rupt consensul în partid Nemulțumirea din rândul republicanilor vizează, conform relatării, evaluarea inițială a conflictului și modul de conducere a acestuia. Criticii din partid susțin că Hegseth ar fi supraestimat capacitatea SUA de a câștiga rapid și ar fi continuat să împingă pentru intensificarea bombardamentelor, fără ca acestea să ducă la o soluționare. În același registru, surse republicane descriu războiul drept un „impas”, care a angrenat SUA într-un conflict prelungit în Orientul Mijlociu, pe fondul unei crize economice și al creșterii nemulțumirii alegătorilor. Vicepreședintele JD Vance a declarat că „motivul pentru care am pierdut este războiul”, fără să indice explicit cine poartă vina pentru declanșarea conflictului. Un fost oficial de rang înalt al Pentagonului a spus pentru CNN că „pivotarea” privind responsabilitatea lui Hegseth este deja în curs și a caracterizat războiul ca fiind, în principal, un efort condus de Departamentul Apărării, în condițiile în care s-a ales o soluție militară pentru o problemă de politică externă. Trump îl susține, dar presiunea crește Donald Trump își menține sprijinul pentru Hegseth, potrivit unor oficiali ai Casei Albe citați în material, și l-ar fi numit recent „cel mai bun om” din echipă. Președintele a apărat și decizia de a ataca Iranul: „Dacă ar fi să iau din nou această decizie, aș face-o”. În paralel, unii republicani apropiați de Casa Albă cred că Hegseth ar putea fi împins în față ca responsabil pentru „pierderile masive” din alegerile de la mijlocul mandatului. Un republican de rang înalt a declarat pentru CNN că, dacă președintele vrea ca cineva „să-și asume responsabilitatea”, acela ar fi Hegseth, acuzat că ar fi oferit informații eronate sau exagerate despre durata și obiectivele războiului. Ce urmează: audieri și o posibilă procedură în Congres Conform informațiilor citate, Hegseth nu intenționează să demisioneze și ar fi dispus să-și apere deciziile în fața Congresului, inclusiv în eventualitatea unor audieri tensionate organizate de democrați, care urmează să preia controlul Senatului în ianuarie 2027. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis că Hegseth „nu va ceda în fața politicienilor care încearcă să obțină puncte de imagine sau să lanseze anchete false acolo unde nu există nicio infracțiune”. Totuși, potrivit materialului, inclusiv consilieri și susținători ai lui Trump rămân sceptici în privința capacității lui Hegseth de a rezista presiunilor. Un oficial al administrației, citat de publicația americană, a sugerat că Hegseth ar urmări o ieșire „suficient de dramatică” pentru a-și construi o rampă de lansare către o candidatură prezidențială. Thomas Massie a avertizat însă că problema depășește un singur nume și a legat eșecul electoral de dinamica internă a partidului și de relația cu Trump, susținând că situația „putea fi evitată” dacă republicanii ieșeau din „supunerea oarbă” față de președinte. [...]
Primarul New York-ului Zohran Mamdani le cere democraților să livreze soluții economice după „valul albastru” din alegerile de la mijloc de mandat din SUA, pe fondul creșterii costurilor la locuințe și alimente, potrivit Al Jazeera . Mamdani a spus că este „din nou dimineață în America”, formulare prin care a încercat să transmită ideea unui nou început politic după victoriile democraților la nivel național. Mesajul său central a fost însă unul pragmatic: partidul trebuie să „își îndeplinească promisiunile”, în condițiile în care alegătorii așteaptă rezultate, nu doar retorică. În intervenția citată de publicație, primarul a legat direct miza politică de presiunile din costul vieții, indicând că votanții caută „soluții economice” într-un context de scumpiri la locuințe și la mâncare. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete sau un calendar al unor inițiative, dar accentul pus pe costul vieții sugerează că acesta va fi un test major pentru democrați după câștigurile electorale. [...]
Un nou Congres american controlat de democrați ar putea limita semnificativ marja de manevră a președintelui Donald Trump în politica față de Rusia , inclusiv prin legi care să facă obligatorii sancțiuni mai dure și să îngreuneze reducerea prezenței militare SUA în Europa, potrivit unei analize citate de Kyiv Post . Ian Brzezinski, senior fellow la Atlantic Council și fost oficial de rang înalt în Pentagon, a spus într-un interviu pentru TVP World că noua configurație politică de la Washington ar putea permite adoptarea unor măsuri „cu majorități suficiente pentru a trece peste veto” (veto-proof), ceea ce ar transforma sancțiunile dintr-o opțiune la discreția președintelui într-o obligație legală. Sancțiuni „obligatorii”, nu doar autorizate Brzezinski susține că viitorul Congres ar putea merge dincolo de acordarea de autorități suplimentare Casei Albe și ar putea impune prin lege aplicarea unor sancțiuni mai puternice împotriva Rusiei. În sistemul american, depășirea unui veto prezidențial necesită o majoritate de două treimi în ambele camere, ceea ce ar presupune sprijin bipartizan consistent. Ajutor pentru Ucraina și frâne la retrageri de trupe din Europa Pe lângă sancțiuni, Brzezinski vede o fereastră politică pentru „reanimarea” asistenței de securitate și economice pentru Ucraina, despre care afirmă că ar fi fost redusă în al doilea mandat al lui Trump. O altă miză este postura militară a SUA în Europa. Brzezinski spune că legislativul ar putea folosi puterea asupra bugetului și alocărilor pentru a face mai dificilă o reducere substanțială a trupelor americane. El amintește că există deja legislație care cere mai multă transparență privind eventuale retrageri, inclusiv raportări și justificări suplimentare dacă efectivele SUA din Europa scad sub 76.000 de militari. Ce arată alegerile și ce urmează Materialul notează că democrații au preluat controlul ambelor camere în urma alegerilor de la mijloc de mandat, iar noul Congres urmează să își înceapă activitatea în ianuarie 2027. Potrivit rezultatelor menționate, democrații au obținut cel puțin 54 de mandate în Senat și câștiguri substanțiale în Camera Reprezentanților. Brzezinski argumentează că această schimbare ar putea încuraja și republicanii din Congres să se distanțeze de linia Casei Albe în dosarele Rusia–Ucraina–NATO, însă avertizează că nu este sigur că presiunea legislativă va produce rapid o schimbare de politică, având în vedere atribuțiile constituționale largi ale președintelui în domeniul securității naționale. În acest context, Kyiv Post menționează că Ucraina și SUA se pregătesc pentru o nouă rundă de negocieri de pace cu Rusia, programată pentru 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi. [...]
Victoria democraților la midterms deschide calea pentru anchete asupra contractelor publice ale companiilor lui Elon Musk , inclusiv asupra rolului său în administrația Trump și a potențialelor conflicte de interese, potrivit NPR . Miza politică și economică este directă: Musk ar putea fi chemat să explice sub jurământ dacă influența sa guvernamentală a adus beneficii Tesla și SpaceX, în contextul unor contracte federale de ordinul miliardelor de dolari. Democrații spun că întrebarea centrală este dacă Musk a folosit poziția sa din interiorul administrației pentru a-și avantaja afacerile și dacă, în acest proces, „banii contribuabililor, date guvernamentale și instituții publice” au fost puse în pericol. NPR notează că Musk a condus, timp de patru luni, Department of Government Efficiency (DOGE) , la începutul celui de-al doilea mandat al președintelui Trump. Potrivit unor analize ale cheltuielilor electorale citate de NPR, Musk a fost cel mai mare donator al alegerilor de la jumătatea mandatului, cu peste 445 milioane de dolari (aprox. 2,05 miliarde lei) direcționați către candidați republicani, comitete de acțiune politică și grupuri externe, conform datelor OpenSecrets . În Texas, unde se află sediile mai multor companii ale sale, el ar fi cheltuit peste 200 milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei) pentru a influența cursa pentru Senat în favoarea candidatului republican. Contracte guvernamentale și posibile conflicte de interese NPR relatează că, în perioada în care Musk a condus DOGE, companiile sale au primit cel puțin 6,3 miliarde de dolari (aprox. 29 miliarde lei) în contracte guvernamentale, iar ulterior încă cel puțin 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei), potrivit Democracy Defenders Fund. În acest context, democrații indică drept probabilă deschiderea unor investigații privind atribuirea și derularea acestor contracte. Un element-cheie ține de regimul juridic aplicabil: Richard Painter, fost consilier-șef pe etică la Casa Albă în administrația George W. Bush, a declarat pentru NPR că Musk, ca „angajat guvernamental special” cu normă parțială, era supus unei legi federale care interzice implicarea în decizii oficiale ce îi afectează interesele financiare personale. „SpaceX este un contractor mare și primește mulți bani de la NASA și Departamentul Apărării. Dacă [Musk] s-a atins de ceva despre care știa că va avea un impact asupra SpaceX, ar fi comis o infracțiune”, a spus Painter. Musk nu a răspuns unei solicitări de comentarii din partea NPR. Dimensiunea politică: Texas, bani mulți, rezultate slabe Texas apare în relatarea NPR ca punctul în care se întâlnesc interesele de business și influența politică a lui Musk. Statul găzduiește sediile Tesla (inclusiv o mare unitate de producție în Austin), X (fostul Twitter, în apropiere de Austin), SpaceX (în sudul Texasului), dar și Neuralink și The Boring Company. Conform OpenSecrets, Musk ar fi direcționat cel puțin 225 milioane de dolari (aprox. 1,04 miliarde lei) din cheltuielile sale electorale către Texas, inclusiv pentru susținerea lui Ken Paxton la Senat și a guvernatorului Greg Abbott. NPR notează însă că ambii au pierdut, iar democrații au câștigat toate funcțiile alese la nivel de stat, semn că banii nu au fost suficienți pentru a opri valul electoral. Presiune suplimentară: relații externe și Starlink în Ucraina Pe lângă componenta de contracte publice, NPR consemnează că unii democrați invocă și teme de securitate națională și politică externă. Senatorul Chris Coons a scris pe X că legăturile lui Musk cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, sunt „încă un lucru” pe lista de întrebări „când îl voi cita cu mandat”. Separat, congresmanul Mike Levin a susținut că Musk a restricționat utilizarea Starlink de către Ucraina la câteva zile după ce Trump a relaxat sancțiunile împotriva Rusiei și a început să cumpere motorină rusească în octombrie. NPR subliniază că Starlink și varianta sa pentru uz militar, Starshield, sunt importante pentru infrastructura civilă a Ucrainei, comunicațiile de pe front și operațiunile cu drone în războiul cu Rusia. Reacții publice și efecte de piață NPR menționează că, deși piețele au crescut după victoria democraților, acțiunile SpaceX au scăzut cu aproape 4%, iar Tesla a coborât cu 3% — o mișcare prezentată în contextul riscurilor politice și de reglementare care se conturează pentru Musk. În plan public, Musk a ironizat rezultatul pe X, scriind că „laserele mele spațiale de interferență electorală” nu au funcționat „de data asta”. Ce urmează Cu o majoritate democrată în Congres, NPR indică drept scenariu probabil intensificarea controlului parlamentar asupra lui Musk, atât pe zona de contracte guvernamentale și etică, cât și pe teme de politică externă. Dacă democrații vor folosi instrumente precum audierile și citațiile, riscul pentru Musk se mută din zona de influență electorală în cea de conformare legală și expunere instituțională, cu potențiale consecințe și pentru companiile sale care depind de contracte federale. [...]
Schimbarea majorității în Congresul SUA poate influența direct finanțarea securității europene și relațiile comerciale UE–SUA , avertizează vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD), într-o postare citată de Digi24 . În evaluarea sa, rezultatul alegerilor din SUA are „mize concrete” pentru România, de la prezența militară americană până la securitatea Mării Negre. Negrescu susține că, pentru următorii doi ani, președintele Donald Trump va trebui să colaboreze cu un Congres în care democrații dețin majoritatea în ambele camere, ceea ce schimbă „raportul de forțe” de la Washington. El amintește că Legislativul american adoptă legi și aprobă bugete federale, iar Senatul confirmă numiri importante, astfel că majoritățile parlamentare pot influența prioritățile de politică externă, apărare și economie. Ce riscă și ce poate câștiga România, în viziunea lui Negrescu Europarlamentarul enumeră câteva dosare unde efectele pot fi directe pentru România: finanțarea securității europene; prezența militară americană; sprijinul pentru Flancul Estic; securitatea Mării Negre; relațiile comerciale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană. În același mesaj, Negrescu afirmă că influența politică la Washington se construiește prin relații constante cu ambele partide, cu membri ai Congresului, cu administrația și cu reprezentanții statelor americane. El critică, totodată, faptul că „la București” unii actori politici ar fi fost „mult prea partizani”, ignorând nevoia unei abordări echilibrate. Implicații operaționale pentru diplomație: „interlocutori noi” Potrivit lui Negrescu, noua majoritate ar urma să aducă schimbări în conducerea comisiilor parlamentare, inclusiv în cele care gestionează politica externă, apărarea și bugetele. Consecința pentru România, în lectura sa, este una practică: apar interlocutori noi, iar diplomația românească ar trebui să-și consolideze relațiile politice și instituționale. Mesajul politic: parteneriatul strategic „deasupra ciclurilor electorale” Negrescu mai spune că alegerile din SUA au reconfirmat importanța temelor economice și sociale (costul vieții, prețurile, siguranța economică), pe care le consideră relevante și pentru Europa și România. În final, el pledează pentru o abordare pragmatică: „România trebuie să lucreze eficient atât cu democrații, cât și cu republicanii.” În opinia sa, schimbarea politică de la Washington nu ar trebui doar „observată” de la București sau Bruxelles, ci „înțeleasă și transformată în oportunități concrete” pentru securitatea, economia și influența internațională a României. Contextul prezentat de Digi24: democrații au preluat controlul asupra ambelor camere ale Congresului, potrivit proiecțiilor mass-media americane, ceea ce reprezintă o înfrângere majoră pentru republicanii președintelui Donald Trump în alegerile de la jumătatea mandatului . [...]
