Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că România nu se află în acest moment sub riscul unui posibil atac din partea Iranului, în contextul tensiunilor internaționale tot mai discutate. Oficialul a precizat că, la nivel instituțional, nu există indicii care să justifice un astfel de scenariu, iar ipoteza nu este luată în calcul de autorități.
Declarația vine pe fondul preocupărilor legate de evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu și de impactul lor asupra securității europene. Întrebat direct despre posibilitatea ca România să devină o țintă, Miruță a subliniat că nu există, până în prezent, informații sau evaluări care să indice o amenințare concretă în această direcție.
Poziția oficială sugerează că instituțiile de apărare și securitate monitorizează situația, dar fără a identifica riscuri directe pentru teritoriul României. În același timp, declarația vine și ca un mesaj de calmare, în contextul în care astfel de scenarii pot genera îngrijorare în spațiul public.
Contextul regional rămâne însă unul sensibil, iar discuțiile despre securitate sunt tot mai frecvente, inclusiv în raport cu apartenența României la NATO și rolul său strategic în zona Mării Negre.
Recomandate
Radu Miruţă spune că plecarea lui Ilie Bolojan ar duce la căderea Guvernului , potrivit News.ro , avertizând că România „nu are nevoie acum de instabilitate”. Declarațiile au fost făcute duminică seară, la Antena 3, unde ministrul Apărării (USR) a susținut că schimbarea premierului ar declanșa automat o criză guvernamentală și renegocieri pentru formarea unei noi majorități. „Dacă domnul Bolojan pleacă, pică Guvernul. Nu este niciun indicator în avantajul României care să arate că România are nevoie de instabilitate astăzi.” Întrebat ce ar urma dacă Ilie Bolojan nu va mai fi premier, Miruță a spus că actuala formulă guvernamentală s-ar dizolva, iar partidele ar reveni la masa negocierilor. În acest context, ministrul a ridicat public ipoteza unei reconfigurări politice în care PSD ar putea căuta o altă majoritate, inclusiv cu AUR, invocând „aritmetica” parlamentară. În paralel, PSD urmează să decidă pe 20 aprilie, printr-o consultare internă, dacă rămâne la guvernare și care sunt pașii următori. Conform declarațiilor președintelui PSD, Sorin Grindeanu, după această dată sunt avute în vedere trei scenarii: trecerea în opoziție, modificări în cadrul coaliției sau continuarea guvernării în aceeași formulă, pe fondul criticilor repetate din ultimele zile privind funcționarea actualei coaliții. [...]
Un expert militar american spune că Donald Trump are trei opțiuni pentru pașii următori în războiul din Iran , potrivit BILD , care publică o analiză la patru săptămâni după ce președintele SUA a atacat regimul de la Teheran. Articolul notează că „de patru săptămâni războiul din Iran” continuă, iar comunitatea internațională încearcă să anticipeze următoarele decizii ale lui Trump, în condițiile în care conflictul a intrat într-o fază în care direcția politică și militară rămâne incertă. BILD relatează că un „expert militar american” prezintă „trei scenarii concrete” despre cum ar putea evolua războiul și ce opțiuni ar avea Trump, una dintre ele fiind denumită „metoda Putin”. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil public, detalii despre conținutul celor trei scenarii, analiza fiind disponibilă doar pentru abonații BILDplus. „Acum, un expert militar american prezintă trei scenarii concrete.” Materialul BILD este datat 29 martie 2026 și se înscrie în seria de analize care urmăresc posibile consecințe ale deciziilor de la Washington asupra evoluției conflictului și asupra riscurilor de escaladare în regiune. În lipsa accesului la analiza integrală, nu pot fi verificate din sursa furnizată argumentele expertului și nici descrierea exactă a „metodei Putin”. [...]
Radu Miruță acuză PSD că a copiat proiecte legislative USR , susținând că inițiativele din domeniul energiei sunt preluate abia după ce au fost ignorate ani la rând, potrivit Mediafax . Ministrul Apărării consideră că situația confirmă valoarea propunerilor USR, dar critică momentul tardiv al adoptării lor. Declarațiile vin în contextul unui proiect privind energia pe cărbune, inițiat în 2022 de USR, care prevedea închiderea etapizată a capacităților doar după punerea în funcțiune a unor alternative. Potrivit lui Miruță, proiectul a fost respins și blocat de majoritatea PSD-PNL la acel moment, fiind „tergiversat” și lăsat fără susținere în Parlament. Ministrul susține că schimbarea de poziție a PSD a apărut abia recent, pe fondul protestelor din județul Gorj, când partidul ar fi introdus în Parlament o inițiativă similară, „identică” cu cea propusă anterior de USR. În ciuda criticilor, Miruță afirmă că USR va vota și varianta PSD, argumentând că principiul rămâne corect, indiferent de autor. În același timp, oficialul a semnalat o contradicție la nivel guvernamental. El a indicat că, în paralel cu acest demers legislativ, Ministerul Energiei ar fi adoptat Ordonanța de Urgență 20/2026, care ar permite închiderea unor capacități pe cărbune fără a asigura alternative, ceea ce contravine ideii promovate în proiectele discutate. Principalele acuzații formulate de Radu Miruță: PSD ar fi preluat inițiative legislative USR fără a le recunoaște proiectele au fost respinse anterior, deși vizau soluții „de bun-simț” schimbarea de poziție ar fi fost determinată de presiunea publică deciziile guvernamentale recente contrazic direcția propusă în Parlament În final, Miruță a caracterizat situația drept „teatru politic”, sugerând că există o diferență între discursul public și deciziile efective în domeniul energetic. [...]
AUR domină intențiile de vot cu 33% , potrivit unui sondaj realizat de AGERPRES , care indică o schimbare semnificativă în preferințele electoratului român, pe fondul unei nemulțumiri larg răspândite față de direcția actuală a țării. Datele arată că PSD ar obține 24% din voturi, iar PNL 16%, în timp ce restul partidelor rămân la distanță considerabilă. Clasamentul complet al intențiilor de vot relevă o fragmentare a scenei politice, dar și o concentrare clară în jurul primelor trei formațiuni: AUR – 33% PSD – 24% PNL – 16% USR – 9% UDMR – 5% S.O.S. România – 4% Partidul Oamenilor Tineri – 3% Alte partide – 6% Dincolo de ierarhia politică, sondajul scoate în evidență o stare generală de nemulțumire în rândul populației. Potrivit cercetării realizate de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), aproximativ 80% dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 17% văd evoluțiile într-o lumină pozitivă. Acest dezechilibru major sugerează un context favorabil pentru partidele de opoziție și explică, cel puțin parțial, avansul AUR în preferințele alegătorilor. Sondajul a fost realizat în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență, pentru a reflecta cât mai fidel structura populației. În ansamblu, cifrele indică nu doar o competiție electorală deschisă, ci și o presiune crescândă asupra partidelor tradiționale, într-un climat în care percepția publică despre direcția țării devine un factor decisiv. [...]
Donald Trump ar lua în calcul condiționarea apărării NATO de pragul de 5% din PIB , potrivit The Telegraph . Publicația britanică relatează despre o posibilă reorganizare a alianței pe un model „plătește pentru a participa”, în contextul nemulțumirii lui Trump față de refuzul unor aliați europeni de a sprijini o inițiativă militară legată de Iran. Conform informațiilor prezentate, frustrarea ar fi fost alimentată de refuzul unor state europene de a trimite nave militare în Strâmtoarea Hormuz pentru a contracara Iranul. În acest context, Trump ar analiza „o serie de măsuri dure”, inclusiv schimbări care ar afecta modul de luare a deciziilor în NATO și garanțiile de securitate oferite de SUA. Una dintre propunerile aflate în discuție ar viza limitarea dreptului de vot în interiorul alianței pentru țările care cheltuiesc sub 5% din PIB pentru apărare. Potrivit articolului, restricțiile ar putea privi votul privind misiunile comune, extinderea NATO și alocările bugetare, iar statele care nu ating pragul ar putea ajunge să nu mai beneficieze de protecția SUA în cazul unui atac. „Nu ar trebui să poți vota cheltuirea unor bani viitori dacă nu plătești. Trebuie să începem o conversație despre ce reprezintă o amenințare și ce face alianța. Trebuie să transmitem mesajul că ceea ce au făcut Spania și Regatul Unit este inacceptabil”, a declarat o sursă pentru The Telegraph. În paralel, Trump ar intenționa să amenințe cu retragerea forțelor americane din Germania, o idee pe care, potrivit surselor citate, ar fi avut-o în vedere încă de la începutul celui de-al doilea mandat. Aceleași surse susțin că planurile nu ar fi fost discutate oficial la sediul NATO din Bruxelles, deși oficiali americani ar fi promovat în diverse forumuri un model descris ca „plătește sau taci”. Materialul mai arată că relația dintre Trump și premierul britanic Keir Starmer s-ar fi deteriorat după ce Londra a blocat inițial utilizarea bazei militare Diego Garcia pentru operațiuni ale SUA, iar oficiali de la Pentagon ar fi caracterizat Marea Britanie drept un „aliat nesigur”. În același timp, Trump și-ar fi reluat criticile la adresa NATO, susținând că alianța „a picat testul” prin refuzul de a participa la o operațiune condusă de SUA împotriva Iranului, în timp ce Franța și Spania sunt menționate între statele care au respins implicarea sau folosirea bazelor de pe teritoriul lor. [...]
Reza Pahlavi le-a cerut susținătorilor lui Trump să mizeze pe schimbarea regimului la Teheran , potrivit Al Jazeera , într-un discurs susținut sâmbătă la Conservative Political Action Conference (CPAC) din Texas, pe fondul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului și o figură proeminentă a opoziției din diaspora, a vorbit în Grapevine, Texas, unde a fost primit cu ovații. El a îndemnat administrația Trump să nu încheie un acord cu Iranul și să urmărească în schimb schimbarea regimului. „Președintele Trump face America măreață din nou. Eu intenționez să fac Iranul măreț din nou.” Declarațiile au venit la o lună de la decizia SUA și Israelului de a lansa războiul împotriva Iranului. Conform articolului, pe măsură ce conflictul intră în a doua lună, cel puțin 1.937 de persoane au fost ucise în Iran și zeci de mii au fost rănite, fără perspective imediate de încetare a luptelor. În sală, o parte dintre participanți au scandat „Trăiască regele!”, iar unii au purtat steaguri cu simbolul „Leul și Soarele”, asociat monarhiei iraniene înlăturate în 1979. În același timp, textul notează că există rezerve în diaspora iraniană față de atacurile SUA-Israel și efectele lor asupra viitorului țării, în timp ce analiștii avertizează că guvernul iranian nu este probabil să se prăbușească și ar putea ieși din conflict mai întărit. Al Jazeera consemnează și diviziunile din dreapta americană privind războiul: deși sondajele indică o opoziție majoritară în rândul electoratului, sprijinul este ridicat în rândul republicanilor. Un sondaj Pew Research Center citat în articol arată că 71% dintre votanții republicani au considerat corectă decizia SUA de a ataca Iranul, în timp ce, per total, 59% dintre alegători s-au opus loviturilor inițiale. În paralel, voci influente precum Tucker Carlson și Steve Bannon au criticat războiul, iar un tânăr activist intervievat de The Associated Press a descris intervenția drept o abatere de la promisiunea „America First”. [...]
