Știri
Știri din categoria Politică
Nemulțumirea unor capitale UE față de contactele neanunțate cu Kremlinul riscă să complice coordonarea europeană pe dosarul Ucraina, după ce șeful de cabinet al președintelui Consiliului European, António Costa, a purtat două convorbiri cu oficiali de la Moscova fără ca toate guvernele să fie informate, potrivit Politico.
Pedro Lourtie, șeful de cabinet al lui Costa, a contactat de două ori în ultimele săptămâni oficiali ruși, în contextul în care UE caută modalități de relansare a negocierilor cu președintele rus Vladimir Putin. Inițiativa a ieșit la iveală chiar când liderii UE se reuneau la Bruxelles, iar cinci diplomați citați de publicație spun că mai multe guverne nu știau de demers și unele s-au opus ideii ca acesta să aibă loc.
Țările baltice – Letonia, Lituania și Estonia – ar fi fost în mod special „furioase” din cauza contactelor cu Rusia, potrivit unui diplomat european. Alți trei diplomați au declarat că mai mulți lideri au aflat despre convorbiri abia după apariția informației în presă și au fost nemulțumiți că nu au fost informați în prealabil.
Echipa lui Costa ar fi informat Germania, Franța și Regatul Unit (formatul E3), precum și Comisia Europeană înainte de convorbiri, potrivit unuia dintre diplomați. Totuși, alți doi diplomați susțin că Berlinul nu ar fi fost avertizat.
După ce informația a devenit publică (inițial relatată de Bloomberg, conform Politico), Lourtie a discutat miercuri cu ambasadorii celor 27 de state membre. Potrivit unui diplomat familiarizat cu întâlnirea, el a justificat convorbirile spunând că ar fi urmat unei solicitări directe a președintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, ca Europa să se implice în negocierile de pace. Lourtie nu ar fi confirmat dacă vor urma și alte apeluri, dar ar fi promis că, dacă se întâmplă, ambasadorii vor fi informați.
Convorbirile ar fi fost cu „consilierul pentru securitate națională” al lui Putin, le-ar fi spus Lourtie ambasadorilor, potrivit a trei diplomați. Politico notează însă că Rusia nu are formal o astfel de funcție, menționând mai multe poziții-cheie din arhitectura de securitate de la Moscova.
Disputa scoate la suprafață o tensiune mai largă în UE: cine are mandatul să poarte contacte cu Moscova în numele tuturor celor 27. Oficiali din Consiliul European și Comisie susțin, potrivit publicației, că viitoarele contacte ar trebui făcute de o instituție a UE capabilă să reprezinte toate statele membre, nu prin inițiative separate ale unor lideri naționali.
Formatul E3 (Germania, Franța, Regatul Unit) împinge pentru a conduce negocierile în eventuale discuții viitoare, afirmând către partenerii europeni că ar fi convenit această abordare cu Zelenski la o întâlnire la Londra la începutul lunii.
Un oficial german de rang înalt a spus că este nevoie de „un format capabil să acționeze” și că legitimitatea lui ar veni din implicarea celorlalți parteneri europeni „cât mai strâns și pe bază de încredere”, precum și din coordonarea cu Kievul și Washingtonul.
Polonia și Italia au cerut, la rândul lor, un rol în discuții. Cancelarul german Friedrich Merz urmează să îi găzduiască la Berlin, miercurea viitoare, pe Emmanuel Macron, Keir Starmer, Giorgia Meloni și Donald Tusk, iar diplomați citați de Politico spun că pe agendă ar urma să fie și tema dialogului cu Rusia.
În ansamblu, episodul evidențiază dificultatea UE de a-și stabili o voce unică într-un posibil proces de pace privind Ucraina: există acord că Europa trebuie să fie „la masă”, dar nu și asupra mecanismului și a actorilor care ar trebui să vorbească în numele blocului.
Recomandate
Europa ar trebui să-și calibreze mesajul către Donald Trump pe ideea de „câștigător” , dacă vrea ca sprijinul Washingtonului pentru Ucraina să continue, potrivit unei analize publicate de Politico . Mesajul a fost transmis de Jonathan Martin , șeful biroului de politică americană al publicației, într-o intervenție la evenimentul Playbook Live organizat marți la Bruxelles. În logica sa, relația cu Casa Albă „nu ține de ideologie”, ci de percepția de popularitate și de apartenență la tabăra care câștigă. Martin a susținut că Trump „vrea să fie cu învingătorul” și a dat ca exemplu relația cordială a președintelui cu Zohran Mamdani, primarul de stânga al New York-ului, sugerând că Trump ar fi mai puțin interesat de compatibilitatea politică și mai mult de imaginea publică a interlocutorilor. În această cheie, miza pentru liderii europeni ar fi să-l convingă pe Trump că Rusia și Vladimir Putin sunt pe o traiectorie de pierdere, iar Ucraina este „în ascensiune” pe câmpul de luptă. Martin a indicat, ca elemente de narațiune, ideea că Ucraina ar fi stăpânit mai bine tehnologia dronelor și că Rusia ar suferi pierderi mari. De ce contează pentru Europa Dacă această interpretare este corectă, ea sugerează o consecință practică pentru diplomația europeană: menținerea sprijinului american ar depinde, cel puțin parțial, de felul în care este „vândută” evoluția războiului către Trump — mai degrabă ca o poveste despre momentum și victorie decât ca un argument de principiu despre valori și alianțe. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre măsuri concrete sau decizii iminente ale administrației americane, analiza rămâne la nivel de recomandare de comunicare politică: Europa ar trebui să insiste pe semnalele de avantaj ale Ucrainei și pe costurile crescânde pentru Rusia, pentru a se încadra în preferința declarată a lui Trump de a fi asociat cu „câștigătorii”. [...]
Sorin Grindeanu condiționează o eventuală preluare a Guvernului de o majoritate funcțională în Parlament , spunând că, dacă va fi desemnat premier, va urmări să formeze un cabinet care să treacă de vot și că nu va „rupe” punțile de dialog cu PNL și USR, potrivit news.ro . Mesajul are miză de stabilitate politică, în condițiile în care validarea unui guvern depinde de aritmetica parlamentară și de capacitatea de a negocia sprijin. Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat deja și a indicat că, dacă se va ajunge „în acel scenariu”, va încerca să construiască o formulă guvernamentală care să obțină votul Parlamentului. Declarația a fost făcută în contextul unei întrebări despre cum ar negocia dacă ar fi desemnat de președintele Nicușor Dan . În același timp, liderul PSD a delimitat explicit o abordare de tip confruntațional față de PNL și USR, afirmând că nu va avea „atitudinea” pe care o atribuie lui Siegfried Mureșan și că nu va încerca „din primul minut” după nominalizare să rupă punțile de dialog sau să ezite asupra acceptării nominalizării. Ce urmează: decizia PSD privind votul pentru Siegfried Mureșan Întrebat ce va face PSD la votul din Parlament pentru Siegfried Mureșan, Grindeanu a spus că partidul va lua o decizie la finalul săptămânii, în Comitetul Politic Național. El a adăugat că recomandarea Biroului Permanent Național al PSD de a nu vota este „întărită” de evoluțiile din ziua respectivă, subliniind totodată că PSD nu dă „mandate imperative”, ci recomandări către grupurile parlamentare. [...]
Conflictul dintre PSD și premierul desemnat Siegfried Mureșan se mută pe terenul „disciplinei” în Parlamentul European , după ce acesta a răspuns atacurilor venite din partid invocând absențele europarlamentarului Claudiu Manda , secretar general al PSD, potrivit HotNews . Întrebat despre declarațiile Liei Olguța Vasilescu și atacurile din interiorul PSD, Mureșan a spus: „Acea importantă doamnă din PSD mai bine şi-ar trimite soţul (Claudiu Manda, secretarul general al PSD, europarlamentar, nr) la serviciu, în Parlamentul European, că nu face cinste, fiind unul dintre cei mai absenţi membri ai Parlamentului European”. Contextul politic: PSD anunță că nu votează guvernul Mureșan Publicația amintește că, luni, PSD a decis în Biroul Politic Național că nu va vota guvernul pe care îl va propune premierul desemnat. Mureșan a prezentat miercuri, la Parlament, principiile programului de guvernare pentru un cabinet PNL–USR–UDMR, conform aceleiași surse. În acest context, Sorin Grindeanu i-a cerut ulterior lui Mureșan să demisioneze din Parlamentul European, după prezentarea principiilor programului. De la ironii la acuzații de „neadevăruri” Atacurile la care a răspuns Mureșan vin după ce Lia Olguța Vasilescu afirmase la finalul lunii iunie că propunerea de premier a lui Ilie Bolojan este „un om care habar n-are cum se trăiește în România” și că românii „o să-și scrântească limba” încercând să-i pronunțe numele. Mureșan a declarat că privește atacurile „cu zâmbetul pe buze” și a susținut că PSD nu îl combate pe fond, ci recurge la „neadevăruri”, argumentând că „competenţa şi etica” ar fi fost pilonii activității sale publice. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu rezultă un calendar al pașilor următori pentru votul de învestitură, însă poziția PSD de a nu susține guvernul indică o confruntare politică directă în jurul formării cabinetului propus de premierul desemnat. [...]
Derapajul de limbaj al lui Siegfried Mureșan riscă să tensioneze chiar negocierile pentru un viitor guvern , după ce europarlamentarul PNL i-a transmis Olguței Vasilescu „mai bine și-ar trimite soțul la serviciu”, potrivit HotNews . Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului, la București, în 23 septembrie 2026, în cadrul unor declarații de presă susținute de premierul desemnat și de Mureșan. Atac „la familii”, într-un moment de construcție politică Mesajul lui Mureșan către Vasilescu este prezentat ca un atac „la familii”, într-un context în care acesta ar urmări să construiască o majoritate și un guvern. În material este punctată și ideea de escaladare a conflictului, formulată prin logica „dacă ei mă atacă jos, eu îi atac și mai jos”. Reacția de fond: standardul de limbaj în spațiul instituțional Textul notează, prin comparație, că „ni se face dor de Klaus Iohannis”, argumentând că fostul președinte „nu a atacat niciodată «la familii»” și a încercat să păstreze „un limbaj civilizat la nivelul instituțiilor”. În lipsa altor detalii despre reacții oficiale sau consecințe imediate, rămâne de văzut dacă episodul va influența concret discuțiile politice din jurul formării guvernului. [...]
România își repoziționează mesajul de securitate la ONU, avertizând că războiul din Ucraina se extinde în „zona gri” a atacurilor hibride asupra Europei , potrivit HotNews , care relatează despre discursul președintelui Nicușor Dan la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , la New York. În intervenția de la tribuna ONU, Nicușor Dan a condamnat războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei și a acuzat Moscova că „urmărește o agendă revizionistă”, în contextul în care Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. „Acest membru, căruia întreaga comunitate a Organizației Națiunilor Unite i-a încredințat responsabilitatea menținerii păcii și securității internaționale, a renunțat în mod deliberat la obligația sa fundamentală și urmărește o agendă revizionistă.” De ce contează: accent pe riscuri operaționale, nu doar pe front Președintele a legat direct conflictul de riscuri de securitate pentru România, invocând încălcări repetate ale spațiului aerian și amintind incidentul din mai, când o dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați , rănind două persoane. „În calitate de stat membru cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, România a simțit direct efectele acestui război, prin încălcări repetate ale spațiului nostru aerian.” În același registru, Nicușor Dan a avertizat că amenințarea nu se limitează la Ucraina și a descris Europa ca țintă a unui „război hibrid” – concept care include acțiuni sub pragul unui atac militar clasic, precum atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaje și perturbarea infrastructurilor critice. „Europa este ținta unui război hibrid, cuprinzând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice.” Sprijin pentru Ucraina și măsuri la Marea Neagră Șeful statului a reafirmat că România va continua să susțină Ucraina „atâta timp cât este nevoie” și a enumerat forme de sprijin și cooperare regională menționate în discurs: asistență pentru refugiații din Ucraina; coordonare cu Ucraina pentru tranzitul cerealelor prin România, pe cale feroviară și pe cale navigabilă, în contextul atacurilor asupra porturilor și infrastructurii de cereale; participarea, alături de Bulgaria și Turcia, la un grup operativ pentru contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră, ca răspuns la afectarea libertății de navigație; înființarea, împreună cu Bulgaria, a „unui hub pentru securitate maritimă”, pentru consolidarea capacității de cunoaștere a situației din teren. Mesaj pentru Republica Moldova: energie și presiune hibridă Nicușor Dan a transmis și un mesaj de susținere pentru Republica Moldova, pe care a descris-o drept „a doua țară cea mai afectată” de război. În acest context, a spus că România a extins interconexiunile energetice cu Ucraina și Republica Moldova și a invocat „șocul economic” și o campanie hibridă (dezinformare, presiune energetică, încercări de destabilizare) cu care s-ar confrunta Chișinăul. Ce urmează: intervenție la Consiliul de Securitate pe tema Ucrainei Tot miercuri, de la ora 18:00 (ora României), președintele Nicușor Dan este programat să participe la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina. Potrivit declarațiilor consilierului de stat Vlad Ionescu, citat de Agerpres, șeful statului ar urma să prezinte consecințele imediate ale războiului asupra securității României și a regiunii și să susțină necesitatea unei „soluționări juste și durabile” a conflictului. Reuniunea are loc la inițiativa Franței, care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU. [...]
Președintele Nicușor Dan a folosit tribuna ONU pentru a promova România ca destinație de investiții , mizând pe mesajul „România este deschisă afacerilor și inovației” și pe argumente legate de resurse energetice, poziție logistică și capital uman, potrivit HotNews . Discursul a fost susținut miercuri, la New York, în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU . În intervenția națională, Nicușor Dan a prezentat transformarea economică a României din „trei decenii și jumătate de democrație” ca fundament pentru atractivitatea investițională. El a spus că această evoluție a făcut din România „una dintre cele mai dinamice destinații din Europa pentru investiții și dezvoltare” și a menționat alinierea la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și prezența unor „companii globale de top” cu centre de producție, inginerie, tehnologie și servicii în România. Argumentul-cheie: capitalul uman și industriile viitorului Șeful statului a indicat drept „cel mai important avantaj strategic” al României oamenii — „oameni de știință, ingineri, medici, specialiști în tehnologie” — și a legat acest atu de domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile de apărare, producția avansată și robotica. Energie și poziționare: gaze din Marea Neagră și rol de „hub” Nicușor Dan a susținut că România „consolidează reziliența Europei” prin dezvoltarea unor „rezerve semnificative de gaze naturale, minerale critice și alte resurse strategice”, cu rol în securizarea lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependenței de „surse de energie impredictibile”. În același context, președintele a afirmat că „anul viitor” ar urma să înceapă exploatarea a „100 de miliarde metri cubi de gaze naturale” în Marea Neagră. Pe componenta logistică, el a descris România ca „poartă de legătură pentru Europa și restul lumii”, la intersecția dintre Dunăre, Marea Neagră și coridoare comerciale, susținând că țara „servește drept hub strategic pentru comerț, energie și transporturi”. Mesajul către parteneri și investitori Discursul a fost construit în jurul ideii de parteneriat, Nicușor Dan afirmând că dezvoltarea economică este mai puternică atunci când se bazează pe colaborare și că România este „un partener credibil și de încredere”, „gata să contribuie la o prosperitate comună. [...]
