Știri
Știri din categoria Politică
Nemulțumirea unor capitale UE față de contactele neanunțate cu Kremlinul riscă să complice coordonarea europeană pe dosarul Ucraina, după ce șeful de cabinet al președintelui Consiliului European, António Costa, a purtat două convorbiri cu oficiali de la Moscova fără ca toate guvernele să fie informate, potrivit Politico.
Pedro Lourtie, șeful de cabinet al lui Costa, a contactat de două ori în ultimele săptămâni oficiali ruși, în contextul în care UE caută modalități de relansare a negocierilor cu președintele rus Vladimir Putin. Inițiativa a ieșit la iveală chiar când liderii UE se reuneau la Bruxelles, iar cinci diplomați citați de publicație spun că mai multe guverne nu știau de demers și unele s-au opus ideii ca acesta să aibă loc.
Țările baltice – Letonia, Lituania și Estonia – ar fi fost în mod special „furioase” din cauza contactelor cu Rusia, potrivit unui diplomat european. Alți trei diplomați au declarat că mai mulți lideri au aflat despre convorbiri abia după apariția informației în presă și au fost nemulțumiți că nu au fost informați în prealabil.
Echipa lui Costa ar fi informat Germania, Franța și Regatul Unit (formatul E3), precum și Comisia Europeană înainte de convorbiri, potrivit unuia dintre diplomați. Totuși, alți doi diplomați susțin că Berlinul nu ar fi fost avertizat.
După ce informația a devenit publică (inițial relatată de Bloomberg, conform Politico), Lourtie a discutat miercuri cu ambasadorii celor 27 de state membre. Potrivit unui diplomat familiarizat cu întâlnirea, el a justificat convorbirile spunând că ar fi urmat unei solicitări directe a președintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, ca Europa să se implice în negocierile de pace. Lourtie nu ar fi confirmat dacă vor urma și alte apeluri, dar ar fi promis că, dacă se întâmplă, ambasadorii vor fi informați.
Convorbirile ar fi fost cu „consilierul pentru securitate națională” al lui Putin, le-ar fi spus Lourtie ambasadorilor, potrivit a trei diplomați. Politico notează însă că Rusia nu are formal o astfel de funcție, menționând mai multe poziții-cheie din arhitectura de securitate de la Moscova.
Disputa scoate la suprafață o tensiune mai largă în UE: cine are mandatul să poarte contacte cu Moscova în numele tuturor celor 27. Oficiali din Consiliul European și Comisie susțin, potrivit publicației, că viitoarele contacte ar trebui făcute de o instituție a UE capabilă să reprezinte toate statele membre, nu prin inițiative separate ale unor lideri naționali.
Formatul E3 (Germania, Franța, Regatul Unit) împinge pentru a conduce negocierile în eventuale discuții viitoare, afirmând către partenerii europeni că ar fi convenit această abordare cu Zelenski la o întâlnire la Londra la începutul lunii.
Un oficial german de rang înalt a spus că este nevoie de „un format capabil să acționeze” și că legitimitatea lui ar veni din implicarea celorlalți parteneri europeni „cât mai strâns și pe bază de încredere”, precum și din coordonarea cu Kievul și Washingtonul.
Polonia și Italia au cerut, la rândul lor, un rol în discuții. Cancelarul german Friedrich Merz urmează să îi găzduiască la Berlin, miercurea viitoare, pe Emmanuel Macron, Keir Starmer, Giorgia Meloni și Donald Tusk, iar diplomați citați de Politico spun că pe agendă ar urma să fie și tema dialogului cu Rusia.
În ansamblu, episodul evidențiază dificultatea UE de a-și stabili o voce unică într-un posibil proces de pace privind Ucraina: există acord că Europa trebuie să fie „la masă”, dar nu și asupra mecanismului și a actorilor care ar trebui să vorbească în numele blocului.
Recomandate
Consiliul European pune pe masă consolidarea apărării UE, cu România invocată explicit după prăbușirea unei drone cu explozibil , potrivit Mediafax . Subiectul apare pe agenda reuniunii de joi și vineri de la Bruxelles, în contextul „incursiunilor unor drone în spațiul aerian al UE”, inclusiv cazul din România. Pe componenta de securitate, liderii UE vor discuta punerea în aplicare a agendei europene privind pregătirea pentru apărare. Documentul de agendă citat în material leagă direct incidentele cu drone de „necesitatea urgentă” de a continua acțiunea în acest domeniu, inclusiv prin consolidarea flancului estic al Uniunii. „Recentele incursiuni ale unor drone în spațiul aerian al UE, inclusiv prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozivi în România, au scos în evidență necesitatea urgentă de continua acțiunea în acest domeniu, inclusiv prin consolidarea flancului estic al UE.” Ce mai intră pe agenda liderilor UE Reuniunea de la Bruxelles include și teme cu impact direct asupra direcției economice și bugetare a Uniunii: competitivitate; bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028–2034; Ucraina; situația din Orientul Mijlociu; migrație și droguri. Liderii îl vor asculta și pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , pe tema evoluțiilor recente din război. În același context, președintele Consiliului European, António Costa, este citat afirmând că abordarea UE „pe două flancuri” – sprijin pentru Ucraina și creșterea presiunii asupra Rusiei – „dă roade”. Extinderea UE: Ucraina și Republica Moldova, în discuție Pe dosarul extinderii, liderii vor discuta deschiderea primului grup tematic de capitole în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Ursula von der Leyen este citată descriind acest pas drept o recunoaștere a eforturilor de reformă și un semnal privind atractivitatea ofertei UE de „pace, stabilitate și oportunități”. Bugetul UE 2028–2034 și „O Europă, o piață” Liderii vor continua discuțiile despre viitorul Cadru financiar multianual (CFM) 2028–2034, pe baza unui „cadru de negociere” prezentat de președinția cipriotă la 11 iunie 2026. Obiectivul menționat este crearea condițiilor pentru un acord până la finalul anului, inclusiv pe tema „noilor resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE). Separat, va fi trecută în revistă și agenda „O Europă, o piață”, care include măsuri și calendare în cinci domenii, de la simplificarea normelor și reducerea sarcinilor administrative până la reducerea costurilor energiei, decarbonizare și accelerarea transformării digitale și a utilizării inteligenței artificiale. Potrivit agendei prezentate de Administrația Prezidențială, președintele Nicușor Dan va participa joi și vineri la reuniunea Consiliului European. [...]
Deși criza politică internă rămâne nerezolvată, președintele Nicușor Dan a ales să comunice joi seară de la Bruxelles în principal despre bugetul UE și apărare , potrivit HotNews . Mesajele vin în contextul reuniunii Consiliului European , dar și pe fondul unor decizii recente ale instanțelor și al unei anchete DNA care au amplificat tensiunile din politica românească. Miza externă: bugetul UE 2028–2034 și apărarea Flancului Estic Într-o postare publicată după ora 22:00, Nicușor Dan a anunțat că, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, a organizat „prima reuniune de coordonare” a grupului „Prietenii Coeziunii”, înaintea discuțiilor privind Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2028–2034. Președintele spune că va continua să susțină un buget UE „ambițios”, cu resurse pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, dar și pentru „consolidarea competitivității” în UE. Cu aproximativ o oră mai devreme, șeful statului a transmis un alt mesaj despre consolidarea capacității de apărare a Uniunii Europene, cu accent pe Flancul Estic și pe operaționalizarea proiectului „Eastern Flank Watch”. În același mesaj, el a insistat pe „complementaritatea” dintre eforturile UE și cele ale NATO. Dronele rusești, pe agenda Consiliului European; sprijin aliat invocat de președinte Într-un al treilea mesaj, publicat în jurul orei 20:00, Nicușor Dan a salutat faptul că în concluziile Consiliului European „va fi menționat” subiectul dronelor rusești care au pătruns pe teritoriul României, ceea ce – în interpretarea sa – ar aduce „o atenție suplimentară” pentru Flancul Estic și ar întări proiecte precum „Eastern Flank Watch”. Totodată, președintele a afirmat că Slovacia și Portugalia „ar fi dispuse” să disloce echipamente suplimentare în România pentru apărarea împotriva dronelor, adăugând că acestea s-ar alătura Statelor Unite, Franței, Italiei și Spaniei, care „contribuie sau au anunțat deja contribuții” cu echipamente și expertiză. În plan intern: promisiunea unui guvern „atent cu finanțele”, fără detalii despre majoritate În declarații de presă făcute mai devreme în cursul zilei, Nicușor Dan a spus că la Palatul Victoria „va fi un guvern pro-occidental” și „foarte atent cu finanțele și cu reformele”. Întrebat dacă ia în calcul voturile AUR pentru învestirea viitorului Guvern, președintele a răspuns că discuția îl vizează pe primul ministru. El a evitat să detalieze soluțiile pentru o majoritate stabilă, afirmând că vrea să se întoarcă în țară „ca să înțeleagă” realitățile și cerând ca evaluările să fie făcute „după momentul votului guvernului”. Contextul care amplifică presiunea politică Potrivit publicației, mesajele de joi seară au venit după o serie de evoluții interne care au alimentat reacții puternice în spațiul public: Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că Dominic Fritz, președinte al USR, este în conflict de interes ca primar al Timișoarei; acesta a anunțat că va contesta decizia la CEDO. Tribunalul Ilfov a decis să suspende două decizii luate luni în Biroul Permanent Național al PNL: de a nu vota Guvernul Veștea și de a-i exclude din partid pe membrii care ar face acest lucru. DNA a dispus punerea sub control judiciar a lui Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte al PNL, într-un dosar de luare de mită (conform trimiterii din articol). În acest context, comunicarea președintelui a rămas concentrată pe dosarele europene și de securitate, în timp ce, pe criza politică internă, a păstrat un mesaj general despre direcția viitorului guvern și disciplina fiscală, fără a intra în detalii privind aritmetica parlamentară. [...]
Ilie Bolojan leagă „fondurile europene” de continuarea reformelor , într-o convorbire cu președintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber , potrivit news.ro . Discuția a vizat situația politică din România, finanțările europene și reformele „pe care trebuie să le facem în perioada următoare”, într-un mesaj publicat de premierul interimar pe Facebook. Bolojan a susținut că România „are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare”, prezentând aceste direcții drept obiective asumate pe care le va susține. „România are nevoie de continuarea reformelor, de creșterea competitivității și de modernizare.” În același mesaj, premierul interimar a precizat că i-a mulțumit lui Manfred Weber pentru sprijinul acordat României și pentru urările transmise înaintea Congresului PNL . [...]
Acuzația de „dublu standard” pe tema integrității reaprinde presiunea politică asupra USR și PNL , după ce ÎCCJ a stabilit definitiv că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese, iar DNA l-a plasat sub control judiciar pe Ciprian Ciucu , într-un dosar de luare de mită, potrivit HotNews . Deputatul AUR Dan Tanasă susține că USR și PNL ar aplica „o dublă măsură” în privința standardelor de integritate și că reacțiile celor două partide ar fi „asurzitor” de rezervate atunci când sunt vizați lideri sau primari din propriile rânduri, deși și-au construit, în timp, o parte din mesajul public în jurul sloganului „Fără penali în funcții publice”. Decizia ÎCCJ în cazul Fritz și pasul anunțat la CEDO Joi, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat câștig de cauză Agenției Naționale de Integritate (ANI) în procesul cu Dominic Fritz, lider USR și primarul Timișoarei, stabilind printr-o decizie definitivă că acesta se află în conflict de interese. Fritz a anunțat că va contesta verdictul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Control judiciar pentru Ciucu și acuzația DNA În aceeași zi, Direcția Națională Anticorupție a decis plasarea sub control judiciar pentru 60 de zile a lui Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL și primar al Capitalei, acuzat de luare de mită. Ciucu a negat acuzațiile. Miza: credibilitatea mesajului „Fără penali în funcții publice” Într-un comunicat al AUR, Dan Tanasă afirmă că USR și PNL ar evita să ceară retrageri sau demisii în cazuri care îi privesc direct, deși, în trecut, ar fi cerut sancțiuni politice rapide pentru adversari. „Ani la rând, acești oameni au construit întreaga lor identitate politică în jurul sloganului «Fără penali în funcții publice».” „Aceasta este adevărata problemă: nu dosarele, nu anchetele și nici măcar persoanele implicate. Problema este ipocrizia.” Tanasă a invocat și alte exemple din spațiul public, menționând cazul Clotildei Armand, care în decembrie 2024 și-a pierdut mandatul de senatoare în urma unui proces cu ANI, precum și pe Vlad Voiculescu, despre care spune că este anchetat în „dosarul vaccinurilor”. În lipsa unor reacții politice consistente din partea partidelor vizate (în materialul citat), tema riscă să se mute din zona juridică în cea de cost reputațional: cât de uniform sunt aplicate criteriile de integritate atunci când deciziile instanțelor sau măsurile procurorilor ating lideri din propriul partid. [...]
Conducerea USR își strânge rândurile în jurul lui Dominic Fritz după verdictul definitiv al ÎCCJ, iar miza devine acum una de credibilitate instituțională și de stabilitate politică în partid , pe fondul acuzațiilor publice că justiția ar funcționa „selectiv”, potrivit HotNews . Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) i-a respins recursul în procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI) și a stabilit definitiv că primarul Timișoarei se află în conflict de interese. În acest context, mai multe voci din USR au transmis mesaje de susținere și au indicat că Fritz va contesta decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) , conform publicației. Sprijin politic intern și semnalul către electorat Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, a scris că este convinsă că Fritz „își va obține dreptatea” la CEDO, unde acesta urmează să conteste decizia ÎCCJ. În același mesaj, Buzoianu a acuzat existența unor „liste negre” și a criticat diferențe de tratament în justiție, inclusiv „termene fulger” pentru „tabăra potrivită dintr-un partid”. Dan Barna, eurodeputat USR, l-a descris pe Fritz drept „unul dintre cei mai onești oameni” pe care îi cunoaște și a făcut o aluzie la președinta ÎCCJ și la un episod devenit public după documentarul Recorder „Justiție capturată”, invocând formula „A sunat Lia”. „Aer rece dinspre Belarus și Moscova” și comparații cu alte dosare Clotilde Armand, vicepreședintă USR, a calificat ziua drept „stranie pentru democrația românească” și a scris că „simți cum bate un aer rece dinspre Belarus și Moscova”. Armand a amintit că și ea și-a pierdut în decembrie 2024 mandatul de senatoare „tot în urma unui proces cu ANI”. Tot ea a comentat și cazul primarului Capitalei, liberalul Ciprian Ciucu, plasat în aceeași zi sub control judiciar într-un dosar în care DNA îl acuză de luare de mită, susținând că problema ar fi mai largă decât cele două situații punctuale: percepția că „anumite instituții încep să funcționeze diferit” în funcție de „cine trebuie protejat și cine trebuie eliminat din joc”. Presiune pe conducerea partidului înainte de congres Deputatul USR Emanuel Ungureanu a transmis, la rândul său, un mesaj de susținere și a criticat-o pe președinta ÎCCJ, afirmând că își dorește ca Fritz „să rămână președintele USR și după congresul din octombrie”. În lipsa altor detalii în material despre pașii juridici concreți și calendarul procedurii, rămâne de urmărit dacă demersul anunțat la CEDO va fi depus și cum va influența decizia definitivă a ÎCCJ poziția lui Dominic Fritz în partid și în administrația locală. [...]
Suspendarea în instanță a unor sancțiuni interne din PNL poate schimba disciplina de vot în Parlament , pentru că pune sub semnul întrebării o practică veche a partidelor mari: excluderea parlamentarilor care votează împotriva liniei conducerii la moțiuni de cenzură sau la învestirea guvernelor, potrivit HotNews . Decizia Tribunalului Ilfov vizează două hotărâri interne ale PNL: excluderea din partid a parlamentarilor care votează împotriva guvernului Veștea și sancționarea celor care nu acordă votul pentru același guvern. Judecătorii au decis suspendarea „în regim de urgență”, iar miza, dincolo de cazul punctual, este dacă o instanță poate interveni în mecanismele de disciplină internă ale unui partid. O practică uzuală: sancțiuni pentru vot „împotriva liniei” În analiza citată, HotNews arată că astfel de decizii nu sunt o invenție a PNL și au fost folosite recurent în ultimii 20 de ani: când un partid se află la putere, parlamentarii care votează o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern sunt, de regulă, excluși. La fel, sunt sancționați și cei care votează împotriva deciziilor conducerii. Exemple din PSD: excluderi după moțiuni și presiune publică înainte de vot Materialul trece în revistă mai multe episoade din PSD, în special din perioada guvernelor Dăncilă și Orban: În octombrie 2019, după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului Dăncilă, au fost excluși din PSD Gabriel Petrea, Marius Sorin Bota și Ion Talpoș, acuzați că au votat moțiunea depusă de PNL. Ulterior, „patru din cei cinci parlamentari PSD absenți la moțiunea de cenzură” au fost excluși, iar HotNews menționează numele: deputații Adrian Todor, Cătălin Rădulescu și Dan Ciocan și senatoarea Roxana Pațurcă, pentru că nu au votat moțiunea împotriva guvernului Orban. Marcel Ciolacu i-a acuzat atunci că nu ar fi fost bolnavi în realitate, ci ar fi mimat. Carmen Dan a scăpat de sancțiune, potrivit aceleiași surse. În același context, HotNews reamintește și o declarație a lui Sorin Grindeanu din august 2020, când avertiza public parlamentarii PSD înaintea unui vot pe moțiune: „Cine nu se prezintă, mâine, sau votează invers, dacă nu există o cauză obiectivă, înseamnă că nu mai face parte din echipa PSD.” De ce contează: precedentul juridic și efectul asupra voturilor „la limită” Elementul de noutate subliniat de HotNews este intervenția instanței înaintea unui vot important pe moțiune de cenzură — o situație prezentată ca fiind fără precedent în acest tip de spețe. Dacă astfel de suspendări se confirmă și pe fond, partidele ar putea avea mai puține instrumente de coerciție internă în momentele-cheie din Parlament, ceea ce ar putea crește imprevizibilitatea voturilor strânse. În final, publicația ridică și o întrebare de competență și jurisdicție: de ce o astfel de speță ajunge la Tribunalul Ilfov și nu la o altă instanță din țară, sugerând că acest detaliu poate deveni parte din disputa mai largă despre limitele controlului judecătoresc asupra vieții interne a partidelor. [...]
