Știri
Știri din categoria Politică
Premierul Ilie Bolojan a indicat cooperarea economică drept prioritate în relația cu Ungaria într-un mesaj public adresat lui Péter Magyar, după victoria acestuia în alegerile din Ungaria, potrivit G4Media. Șeful Guvernului spune că România este pregătită să întărească Parteneriatul Strategic bilateral, cu accent pe cooperarea „economică și sectorială”.
Mesajul a fost publicat pe platforma X, unde Bolojan i-a transmis lui Magyar „călduroase felicitări” și i-a urat un „mandat de succes”.
În postarea citată, premierul a legat explicit direcția de cooperare bilaterală de obiectivele UE, sugerând că agenda economică ar urma să fie încadrată într-un efort mai larg de consolidare a Uniunii.
„Așteptăm cu nerăbdare să continuăm să întărim Parteneriatul Strategic, cu accent pe cooperarea economică și sectorială.”
„Prioritatea noastră este să lucrăm împreună pentru a îmbunătăți viețile cetățenilor noștri, într-o Uniune Europeană mai puternică, mai unită și mai competitivă.”
Din informațiile disponibile în material nu reies detalii despre proiecte concrete, calendare sau domenii sectoriale specifice vizate de cele două guverne; mesajul rămâne, deocamdată, la nivel de direcție politică și de priorități enunțate public.
Recomandate
Înfrângerea lui Viktor Orbán slăbește capacitatea extremei drepte europene de a bloca decizii în UE , după ce liderul naționalist ungar a pierdut alegerile de duminică, iar odată cu el dispare și unul dintre cei mai influenți actori care foloseau sistematic dreptul de veto al Ungariei în dosare-cheie precum sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, potrivit Reuters . Orbán, aflat 16 ani la putere, a fost un model pentru politicieni populiști și „iliberali” din Europa, iar guvernarea sa a fost lăudată inclusiv de președintele SUA Donald Trump și de președintele Rusiei Vladimir Putin. În perioada mandatului, el a promovat etno-naționalismul, a restrâns spațiul pentru societatea civilă și presă și s-a poziționat împotriva imigrației, drepturilor LGBTQ și liberalismului. Reuters notează că pierderea alegerilor, pusă pe seama nemulțumirilor legate de economie, corupție și limitarea libertăților democratice, privează extrema dreaptă europeană nu doar de un exemplu de „capturare” a statului pe termen lung, ci și de un aliat cu resurse financiare consistente, care a investit „sute de milioane de dolari” în promovarea acestor ideologii. Ce se schimbă în dinamica UE: veto-ul Ungariei, mai puțin previzibil Un element central al influenței lui Orbán în Europa a fost folosirea repetată a dreptului de veto în Uniunea Europeană, adesea pentru a bloca finanțarea pentru Ucraina sau sancțiunile împotriva Rusiei, arată Reuters. Această tactică i-a adus apreciere din partea unor lideri politici care urmăresc slăbirea coeziunii blocului comunitar. În acest context, victoria pro-europeanului Peter Magyar reduce probabilitatea ca Budapesta să rămână un pivot automat al strategiei de obstrucție în UE, deși Reuters nu indică încă ce linie concretă va adopta noua conducere în dosarele sensibile. Legăturile cu MAGA, din avantaj în vulnerabilitate Reuters subliniază că Orbán a avut cele mai strânse legături dintre liderii europeni cu mișcarea MAGA asociată lui Trump, ilustrate inclusiv de vizita la Budapesta a vicepreședintelui JD Vance , care l-a susținut public înaintea alegerilor. Totuși, această apropiere este descrisă drept o „sabie cu două tăișuri” pentru o parte a extremei drepte europene, pe fondul impopularității lui Trump în Europa, alimentată, potrivit Reuters, de amenințările privind Groenlanda și de războiul cu Iranul. Un parlamentar al Alternativei pentru Germania, Matthias Moosdorf, a scris pe X că „prietenia ostentativă” cu actuala administrație americană a atârnat „ca o piatră de moară” de gâtul lui Orbán. Rețeaua de institute finanțate în Ungaria ar putea supraviețui schimbării de putere O parte importantă din exportul de influență al lui Orbán a fost construită prin institute și platforme finanțate cu sprijin guvernamental și prin participații corporative. Reuters menționează că a fost direcționat echivalentul a peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) către organizații precum Mathias Corvinus Collegium (MCC) și Danube Institute, care au funcționat ca brațe ideologice ale partidului Fidesz. Aceste structuri au atras în mod constant delegații și organizații din SUA și Europa, inclusiv grupuri influente asociate actualei administrații Trump, precum Heritage Foundation, America First Policy Institute și Alliance Defending Freedom, potrivit Reuters. Peter Magyar a declarat că guvernul nu va mai folosi bani publici pentru a finanța organizații precum MCC sau evenimente de partid. Cu toate acestea, cercetători citați de Reuters consideră că institutele sunt puțin probabil să dispară rapid, tocmai pentru că sunt construite să mențină ideile și rețelele și după plecarea liderului care le-a impulsionat. Aliații europeni ai lui Orbán: „nu e plăcut, dar mergem mai departe” În pofida pierderii unui aliat major, parteneri politici ai lui Orbán din Europa susțin că trendul rămâne favorabil extremei drepte. Un europarlamentar din grupul Patriots for Europe, care include Fidesz, a spus că vor „simți lipsa” sprijinului guvernului ungar, dar că „merg mai departe”, invocând inclusiv sondaje bune pentru National Rally în Franța și rezultatele partidului Chega în Portugalia, conform Reuters. [...]
Peter Magyar , câștigătorul alegerilor din Ungaria, spune că va suspenda transmisiunile televiziunilor și radiourilor publice până la schimbarea cadrului legal și instituțional al presei , o măsură cu impact direct asupra funcționării mass-media de stat și asupra arhitecturii de reglementare din domeniu, relatează HotNews , citând Reuters. Magyar a declarat la postul public de radio Kossuth că „fiecare ungur merită o mass-media de serviciu public care să difuzeze adevărul”. Postul este cunoscut și prin faptul că premierul în exercițiu Viktor Orban a fost invitat săptămânal în ultimii 16 ani, în timp ce politicienii din opoziție au fost invitați rar. Ce vrea să schimbe: lege nouă și o autoritate nouă în media Liderul partidului Tisza (Respect și Libertate) a spus că viitorul său guvern va avea nevoie de timp pentru: adoptarea unei noi legi a mass-media; înființarea unei noi autorități în domeniul mass-media; crearea „condițiilor profesionale” pentru ca media de stat să își îndeplinească rolul. În paralel, Magyar a indicat că va „asigura libertatea jurnaliștilor” după preluarea puterii. Context politic: schimbare de putere după 16 ani Partidul TISZA a obținut o „victorie zdrobitoare” la alegerile de duminică, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, potrivit materialului citat. Înfrângerea lui Orban îi oferă lui Magyar o majoritate puternică în parlamentul Ungariei, format din 199 de locuri, ceea ce, conform aceleiași surse, deschide calea pentru reforme pe care criticii din Uniunea Europeană le leagă de respectarea normelor democratice. Criticii au susținut că presa de stat a funcționat ca portavoce a guvernului sub Orban și l-au acuzat că a subminat jurnalismul independent, pe fondul preluării unor canale private de către aliați ai partidului Fidesz — acuzații pe care Orban le-a negat. Ce urmează Din declarațiile lui Magyar reiese că suspendarea transmisiunilor ar fi o măsură temporară, până la adoptarea noii legislații și reorganizarea instituțională a domeniului. Materialul nu precizează un calendar sau detalii despre modul concret în care ar urma să fie aplicată suspendarea. [...]
Ieșirea lui Viktor Orbán din prim-planul Consiliului European redeschide lupta pentru „dreptul de veto” în UE , într-un moment în care Bruxelles-ul vrea să reducă blocajele pe dosare care cer unanimitate – de la sancțiuni la bugete și sprijinul pentru Ucraina, potrivit Politico . După înfrângerea lui Orbán în alegerile de duminică, acesta urmează să fie înlocuit de Péter Magyar, un politician de centru-dreapta care a transmis că vrea o relație mai cooperantă cu Bruxelles-ul. În paralel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a sugerat rapid schimbări ale regulilor de vot ale UE, pentru a evita blocaje similare în viitor. Miza este una de guvernanță: ani la rând, Orbán a folosit veto-ul pentru a întârzia inițiative-cheie, în special pe sprijinul UE pentru Ucraina. Chiar dacă unii oficiali europeni speră că plecarea lui va face mai ușor de obținut consensul, Consiliul rămâne un teren fertil pentru noi „spoileri” – lideri care pot condiționa sau întârzia decizii în dosare sensibile. De ce contează: unanimitatea rămâne o vulnerabilitate Politico notează că schimbarea vine într-un moment „delicat”, când UE se bazează pe unitate pentru a trece sancțiuni, bugete și alte decizii care încă necesită unanimitate. În acest context, discuția despre reformarea regulilor de vot capătă greutate politică, dar și o dimensiune practică: reducerea riscului ca un singur guvern să blocheze pachete întregi. Un diplomat UE citat de publicație apreciază că modelul politic al „perturbării sistemice și structurale” a fost lovit de înfrângerea severă a partidului Fidesz . Cine ar putea prelua rolul de „perturbator” în Consiliu Politico identifică cinci nume care ar putea deveni noile surse de fricțiune în Consiliul European, fiecare cu propriile teme și limite: Robert Fico (Slovacia) : fost partener constant al lui Orbán în folosirea veto-ului, inclusiv pe sancțiuni împotriva Moscovei și pe împrumutul UE de 90 miliarde euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei ). A avertizat că ar putea bloca tranșa pentru Kiev dacă Orbán pierdea alegerile, însă în trecut a dat înapoi și a susținut, în final, pozițiile comune ale UE pe Ucraina. Andrej Babiš (Cehia) : premier miliardar, descris drept „Trump-ul ceh”, care guvernează în coaliție cu extrema dreaptă din decembrie. A cerut și el excepții la împrumutul de 90 miliarde euro pentru Ucraina și atacă politicile climatice ale UE, inclusiv schema certificatelor de carbon, despre care spune că afectează industria cehă. Giorgia Meloni (Italia) : a încercat să obțină rezultate prin negociere, nu prin blocaj, inclusiv pe migrație, dar un diplomat UE citat de Politico avertizează că există o legătură ideologică între ea și Orbán; un alt diplomat o descrie însă ca fiind „total diferită” de liderul ungar. Janez Janša (Slovenia) : fost premier, populist de dreapta, care ar putea reveni la putere după alegeri strânse; deși aliat cu Orbán pe unele teme, se diferențiază prin poziția pro-Ucraina, inclusiv sprijin pentru aderarea Ucrainei la UE. Rumen Radev (Bulgaria) : fost președinte care a demisionat în ianuarie pentru a lansa un partid și a candida la alegerile parlamentare de duminică; este „pe cale să câștige”, potrivit Poll of Polls al Politico. Publicația îl prezintă ca un potențial risc pentru linia UE de sprijin a Ucrainei, amintind declarații din 2025 în care a spus că Ucraina este „sortită” să piardă și a criticat creșterea ajutorului militar. Ce urmează Chiar dacă Péter Magyar a transmis că nu va „sta în calea” UE, testul imediat rămâne capacitatea Consiliului de a evita noi blocaje pe dosare unde unanimitatea este obligatorie. În plan politic, semnalul dat de von der Leyen – schimbarea regulilor de vot pentru a preveni „gâturile de sticlă” – sugerează că Bruxelles-ul ar putea folosi momentul Orbán pentru a împinge o reformă veche, dar mereu controversată, a modului în care se iau deciziile în UE. [...]
Péter Magyar își repoziționează Ungaria pe canale bilaterale, cu accent pe energie și comerț , după ce a discutat telefonic cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan , și a convenit continuarea cooperării între cele două țări în domenii cu miză economică și de securitate, potrivit G4Media . Magyar a spus că Erdoğan l-a felicitat pentru victoria electorală și că cei doi au agreat să continue cooperarea „în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii”. Totodată, liderul ungar afirmă că a primit o invitație la Ankara și că, la rândul lui, l-a invitat pe Erdoğan la Budapesta cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Revoluției din 1956. „Astăzi am avut o discuție telefonică cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Domnul președinte m-a felicitat pentru victoria electorală și a transmis urări de bine Ungariei și poporului maghiar. Am convenit să continuăm cooperarea dintre țările noastre în domeniile energiei, politicii de securitate, comerțului și culturii. Domnul președinte m-a invitat la Ankara, iar eu l-am invitat la Budapesta cu ocazia celei de-a șaptezecea aniversări a Revoluției din 1956.” De ce contează: semnal de continuitate pe dosare economice și energetice Dincolo de componenta politică, mesajul lui Magyar indică o intenție de a păstra funcționale canalele bilaterale cu un actor regional relevant, într-un moment în care energia și securitatea au impact direct asupra economiei. În relatarea sa, cooperarea vizată include explicit energia și comerțul, două zone care pot influența investițiile, fluxurile comerciale și stabilitatea aprovizionării. Context: relația Orbán–Erdoğan și simbolistica „cadoului” Articolul amintește că premierul ungar Viktor Orbán a avut o relație apropiată cu Erdoğan, iar la vizita acestuia la Budapesta din 2023 i-a oferit în dar un cal, justificând gestul prin formula „un cadou de la o națiune ecvestră pentru o națiune ecvestră”. Publicația notează că presa a considerat cadoul neinspirat, în contextul unui incident din 2003, când Erdoğan ar fi căzut de pe un cal. La aceeași întâlnire, Erdoğan i-a oferit lui Orbán o mașină electrică. Alte contacte externe anunțate de Magyar Magyar a mai afirmat că își continuă discuțiile cu lideri din regiune și din Europa, menționând: Andrej Babiš, prim-ministrul Republicii Cehe, care l-ar fi invitat la Praga; Robert Golob, prim-ministrul Sloveniei, pentru o întâlnire bilaterală la Budapesta; Markus Söder, prim-ministrul Bavariei, cu care spune că a convenit consolidarea relațiilor economice și culturale bilaterale. Pe plan intern, liderul TISZA a mai spus că plănuiește o întâlnire cu mass-media „publică” și că urmează să se întâlnească și cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok, căruia îi sugerase anterior să demisioneze. Sulyok a respins ideea demisiei și a transmis că va convoca noul Parlament și va face propunerea pentru funcția de prim-ministru, conform prevederilor legale. [...]
Cererea repetată de alegeri anticipate readuce în prim-plan riscul de instabilitate politică , într-un moment în care PSD redeschide discuția despre ieșirea de la guvernare, potrivit G4Media . Liderul AUR, George Simion , a publicat o postare în care solicită din nou organizarea de alegeri anticipate, pe fondul dezbaterilor din PSD privind continuarea participării la guvernare. Mesajul vine după ce PSD a reluat public tema unei posibile retrageri de la guvernare. „Pentru a mia oară: cheia este întoarcerea la democrație și la votul românilor, nu guverne minoritare. AUR rămâne cu poporul român”, a scris Simion. În același context, articolul notează că Simion a evitat în ultimele zile să se pronunțe despre înfrângerea suferită de premierul ungar Viktor Orbán, pe care îl lăudase anterior. Ce urmează în PSD și de ce contează PSD urmează să decidă duminica viitoare, în ședința Consiliului Politic Național (CPN), întrebarea pentru un referendum intern programat luni, la care ar urma să participe circa 5.000 de lideri centrali și locali, conform unor oficiali ai partidului citați de G4Media . Potrivit informațiilor din articol: conducerea PSD va pune o singură întrebare , legată de susținerea partidului pentru premierul Ilie Bolojan (PNL); întrebarea suplimentară privind prezența USR la guvernare ar urma să fie abandonată; întrebarea ar urma să vizeze, „cel mai probabil”, dacă liderii PSD sunt de acord sau nu cu continuarea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan în funcția de premier. Din perspectiva mediului economic, miza imediată este că orice escaladare a tensiunilor din coaliție sau scenariu de guvern minoritar/anticipate poate amplifica incertitudinea privind direcția guvernării și ritmul deciziilor administrative, însă articolul nu oferă detalii despre calendar sau pași instituționali concreți pentru declanșarea anticipatelor. [...]
PSD își pune în joc participarea la guvernare pe 20 aprilie , printr-un vot intern care poate declanșa retragerea miniștrilor și o criză politică cu efect direct asupra stabilității Executivului, potrivit Stirile Pro TV . Miza votului este dacă PSD rămâne sau nu în cabinetul condus de Ilie Bolojan . Social-democrații transmit, direct sau indirect, că sunt pregătiți să-și retragă miniștrii dacă premierul nu demisionează, în timp ce PNL și USR susțin că „doar președintele Nicușor Dan mai poate salva situația”. UDMR spune că mai speră într-un compromis, „de dragul stabilității”. Cum se votează și cine decide Deși PSD are „peste 300.000 de membri”, decizia va fi luată de aproximativ 5.000 de lideri de circumscripții, într-o „mare adunare” organizată în sistem hibrid: circa 200 de lideri vor fi prezenți fizic la Palatul Parlamentului, iar restul vor participa online. Votul se va face prin scanarea unui cod QR, iar întrebarea anunțată este: „Sunteți de acord ca PSD să-i retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan?” Tensiuni în PSD și acuzații de „manipulare” Materialul arată că, deși nemulțumirea din partid este ridicată, nu toți social-democrații susțin demersul inițiat de Sorin Grindeanu . Constantin Toma, primarul Buzăului și lider PSD, spune că va vota „pentru liniște” și acuză o „manipulare” care „nu ajută nici partidul”. „Voi vota pentru liniște pentru lipsă scandal, pentru că România nu are nevoie de așa ceva. Eu sper să fim mai mulți pentru că această manipulare făcută de Sorin Grindeanu nu ajută nici partidul.” În același timp, din mesajele liderilor PSD „se prefigurează” un vot împotriva premierului, iar Grindeanu „își va retrage, potrivit unor surse interne”, cei șapte miniștri din Guvern. Reacția partenerilor și ce scenarii apar PNL respinge ideea schimbării premierului și cere intervenția președintelui. Mircea Abrudean, președintele Senatului, afirmă că Nicușor Dan ar avea „legitimitatea necesară” pentru mediere și invocă protocolul coaliției, susținând că PSD nu poate decide premierul PNL. USR acuză PSD că provoacă „gratuit” o criză politică, iar AUR anunță că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului abia în luna mai, precizând că demersul nu depinde de PSD. Potrivit unor „surse politice” citate, dacă presiunea PSD va duce la o repoziționare a PNL, schimbarea premierului ar putea avea loc „abia după jumătatea lunii viitoare”. Condiții pentru un posibil viitor premier Conform corespondentului PRO TV, pretențiile PSD nu s-ar opri la înlocuirea lui Ilie Bolojan: viitorul prim-ministru ar trebui să aibă studii economice, cerință care „n-ar exclude” un tehnocrat. În PNL, opțiunile vehiculate sunt Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor) și Cătălin Predoiu (ministrul de Interne). [...]
