Știri
Știri din categoria Politică
Alexandru Rafila susține că lipsa unei decizii la nivel de Guvern a blocat o opțiune de reducere a costurilor cu Pfizer, în contextul contractului pentru vaccinuri anti-COVID, potrivit HotNews. Fostul ministru al Sănătății spune că i-a transmis în 2023 premierului de atunci, Nicolae Ciucă, variantele propuse de Comisia Europeană și Pfizer, dar nu a primit răspuns, interpretând tăcerea drept „aprobare tacită” pentru continuarea contractului inițial.
Rafila a declarat la Medika TV că, în mai 2023, Comisia Europeană și Pfizer ar fi propus reducerea numărului de doze pentru țările care nu agreau forma inițială a contractului, în schimbul unei „taxe de flexibilitate”. În explicația sa, taxa ar fi fost echivalentul valorii unui vaccin obișnuit, adică 9,75 euro (aprox. 49 lei) în loc de 19,50 euro (aprox. 98 lei), și ar fi fost aplicată pentru 16,5 milioane de vaccinuri.
Potrivit lui Rafila, România ar fi trebuit să achite 161 milioane de euro (aprox. 805 milioane lei) în termen de 30 de zile de la semnarea documentului, iar restul cantității de vaccinuri ar fi fost distribuit în următorii patru ani, cu plăți eșalonate.
Fostul ministru afirmă că l-a informat periodic pe premier despre discuții și despre stocurile de vaccin și că a revenit de două ori către acesta, inclusiv în ședință de Guvern, pentru o decizie.
Rafila susține că premierul trebuia să ia decizia, deoarece Ministerul Sănătății nu avea fondurile necesare pentru plata către Pfizer. În plus, spune că era nevoie de o Ordonanță de Urgență care să permită plata imediată, întrucât o astfel de cheltuială nu ar fi fost acoperită de cadrul legal existent (achiziții publice și finanțe publice), inclusiv în privința detaliilor de tip TVA.
În acest context, Rafila afirmă că, dacă ar fi semnat el amendamentul fără bază legală, ar fi existat riscul unui „abuz în serviciu”, cu consecințe grave.
„Nu am primit niciun fel de răspuns și până la urmă a fost un soi de aprobare tacită a continuării contractului inițial.”
Declarațiile vin după ce România a pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer și are de plătit 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei), conform informațiilor prezentate în articol. În paralel, foștii miniștri ai Sănătății din perioada pandemiei se acuză reciproc, după decizia instanței belgiene pronunțată la începutul lunii aprilie.
Guvernul spune că analizează soluții și mai multe scenarii, iar ministrul actual al Sănătății, Alexandru Rogobete, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, discută în aceste zile cu reprezentanții Pfizer în SUA, mai notează HotNews.
Recomandate
La un an de la „clipa independenței”, Comisia Europeană a livrat mai ales acolo unde nu depinde de capitale – iar dosarele care cer cedare de suveranitate sau capabilități noi, în special în apărare, au rămas în urmă, potrivit unei evaluări a Politico asupra angajamentelor din discursul „Starea Uniunii” susținut de Ursula von der Leyen în 2025. Analiza trece în revistă peste 40 de anunțuri care ar fi putut fi transformate în acțiuni și identifică aproximativ 15 angajamente cu miză politică. Concluzia de fond: președinta Comisiei a bifat „bazele” – legislație și inițiative de finanțare pe teme precum tehnologie, comerț și politici sociale – dar a rămas departe de ambiția de a „transforma Europa” în sensul suveranității europene invocate în discurs. Unde s-a văzut limita: apărarea și deciziile care cer acordul statelor Politico arată că cele mai vizibile eșecuri au apărut în zonele în care succesul depinde de acordul statelor membre, de transfer de control către Bruxelles sau de construirea unor capabilități europene noi – cu accent pe apărare. Un exemplu este promisiunea unui „zid de drone”, prezentat ca o capacitate europeană integrată, în timp real, pentru detectarea și contracararea amenințărilor aeriene. Inițiativa a întâmpinat rapid rezistență politică și s-a transformat într-un plan mai larg de acțiune anti-drone, fără ca „capacitatea integrată” anunțată inițial să se materializeze în intervalul de un an. Al doilea „rateu major” menționat este ideea de a folosi active rusești imobilizate pentru a finanța un împrumut de reparații pentru Ucraina. Propunerea a fost descrisă drept una dintre cele mai creative formule de finanțare avansate de UE, dar a intrat în blocaje legale și politice. În final, UE a convenit un împrumut de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina, prin finanțare mai convențională – împrumuturi ale UE garantate de bugetul Uniunii. Tot în zona promisiunilor „care nu au prins formă” intră și conceptul de „Semestru european al apărării” – o idee de supraveghere și coordonare la nivel UE a eforturilor naționale, inspirată de Semestrul european folosit în evaluarea politicilor economice. În practică, rezultatul a fost mai degrabă un exercițiu anual de raportare și coordonare privind pregătirea de apărare, cu un control mai mare rămas la state. În acest context, Politico citează poziția eurodeputatei Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președinta liberală a comisiei pentru securitate și apărare din Parlamentul European, care notează schimbarea de rol a apărării în Europa față de acum doi ani, dar și plafonarea eforturilor din cauza intereselor naționale. „Toate eforturile își ating limitele, pentru că interesul național continuă să joace un rol major.” Unde Comisia a livrat: comerț, social, industrie și tehnologie Performanța se îmbunătățește, potrivit evaluării, în domeniile unde Comisia poate propune direct legislație sau poate organiza inițiative. Pe comerț, Politico vorbește despre o „curățenie aproape completă” a obiectivelor: agenda de diversificare a fost urmată, inclusiv negocierile cu India (acordul a venit puțin mai târziu decât promis, dar „substanța” a fost livrată). Acordul cu Mercosur a intrat provizoriu în vigoare, după peste un sfert de secol de negocieri. În politicile sociale, Comisia a prezentat un plan pentru locuințe accesibile în decembrie 2025, urmat de un act adoptat „săptămâna aceasta” (în raportarea Politico). În mai, von der Leyen a anunțat și o strategie anti-sărăcie. Pe industrie și tehnologie, au avansat inițiative legate de baterii, cloud, inteligență artificială și rețele energetice. „Industrial Accelerator Act”, cu prevederi „Made in Europe” care ar urmări să direcționeze achizițiile publice pentru a susține dezvoltarea industrială verde, a fost depus în martie și se află în evaluare la Consiliu și Parlament. Politico notează și un detaliu politic relevant pentru dinamica internă a Comisiei: o parte importantă din muncă a fost realizată de comisari din familii politice diferite de Partidul Popular European, inclusiv socialiști și liberali. Dosare „în lucru”: restricții pentru rețele sociale, Israel și migrație Între reușite și eșecuri, Politico plasează o serie de angajamente „în progres”. Printre ele: posibile restricții pentru rețelele sociale destinate copiilor (inspirate de modelul australian, care interzice accesul sub 16 ani și pune responsabilitatea verificării pe platforme). Procesul de analiză a avut loc și tema a urcat pe agenda politică, dar un regim de restricții la nivelul UE nu este încă finalizat. În politica față de Israel, o parte din agendă a avansat – inclusiv sancțiuni suplimentare împotriva coloniștilor extremiști și un mecanism de finanțare pentru Palestina, cu inițiativa „Team Gaza” de 883,6 milioane euro (aprox. 4,4 miliarde lei) lansată în iulie pentru coordonarea finanțării recuperării timpurii a Gazei. Măsura cu cea mai mare încărcătură politică – suspendarea prevederilor comerciale din Acordul de asociere UE-Israel – nu a devenit însă acțiune la nivelul întregii UE, pe fondul reticenței capitalelor. Pe migrație, o parte din promisiuni au vizat implementarea unor politici deja în derulare, în special Pactul privind migrația . O idee nouă mai ușor de identificat – un regim de sancțiuni dedicat împotriva traficanților și călăuzelor – nu a devenit încă instrumentul operațional sugerat de anunț. Miza pentru următorul discurs, sugerează Politico, este dacă migrația va rămâne un subiect de prim-plan – un semn că agenda este încă departe de a fi închisă. [...]
Victor Ponta acuză o „izolare” a României în politica externă , susținând că absența liderilor români de la Summitul BRICS ar fi un semnal de auto-marginalizare într-un context internațional în care „evenimentul există și fără noi”, potrivit HotNews . Deputatul afiliat grupului parlamentar „Uniți pentru România” a criticat faptul că România nu a fost reprezentată la reuniunea BRICS desfășurată în weekend la New Delhi (India), la care au participat inclusiv Vladimir Putin și Xi Jinping. Într-o postare pe Facebook, Ponta a comparat conduita externă a României cu cea a Coreei de Nord și a afirmat că liderii români „merg doar la Kiev și la Chișinău”. De ce contează: mesajul despre „izolare” și limitele participării la forumuri unde e prezent Putin În postarea sa, Ponta spune că înțelege și susține decizia de a nu avea relații cu Rusia, pe fondul invaziei din Ucraina, dar contestă ideea că România nu ar trebui să participe la „niciun eveniment politic sau sportiv” dacă Putin este prezent. El numește această abordare „o imbecilitate specifică strict României” și acuză autoritățile că mențin țara într-o izolare alimentată de propagandă și de „impostori ajunși în funcții”. BRICS este prezentată în articol ca o organizație internațională creată în 2009 de economii emergente (între fondatori: China, Rusia, Brazilia și India), care contestă o ordine mondială dominată de SUA și aliații occidentali. Context: Ponta, recent în aceeași arenă cu Vladimir Putin Articolul amintește că Ponta a fost recent la Bișkek (Kârgâzstan), la ceremonia de deschidere a Jocurilor Mondiale ale Nomazilor (World Nomad Games), unde a fost prezent și Vladimir Putin, alături de alți lideri, între care Recep Tayyip Erdoğan și Aleksandr Lukașenko. Contactat de HotNews , unul dintre coordonatorii sportivilor români a spus, sub condiția anonimatului, că Ponta nu a făcut parte din delegația oficială a României: „El a venit singur, la clasa I, cu avionul. Nu ne-a anunţat. Nu a venit ca reprezentant al României, a venit pe cont propriu.” La rândul său, Ponta a declarat pentru HotNews că a fost invitat de „o parte dintre sportivii români” și că nu a știut ce șefi de stat sau de guvern vor participa la ceremonie, adăugând că nu a avut întâlniri cu oficiali ruși de la declanșarea invaziei în Ucraina. Ce urmează Din informațiile prezentate, reacția lui Ponta se înscrie într-o dispută mai largă despre cât de mult își poate permite România să evite forumuri internaționale unde participă lideri controversați, fără a risca să-și reducă vizibilitatea și accesul la discuții cu miză globală. Articolul nu indică o poziție oficială a autorităților române privind absența de la Summitul BRICS. [...]
România își fixează mize bugetare în UE și cere întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un mesaj care leagă direct negocierile europene de securitatea regională, potrivit Economica . Președintele Nicușor Dan a prezentat, într-o postare pe Facebook, concluziile unei întrevederi care a vizat și aprofundarea parteneriatului România–Germania. În plan economic și de politici publice europene, șeful statului a indicat ca prioritate negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual (bugetul multianual al UE). România susține, potrivit declarațiilor sale, „adoptarea unui buget european ambițios”, menținerea unei politici de coeziune „robuste” și „finanțarea adecvată a agriculturii”. Securitate: presiune pentru consolidarea Flancului Estic și cooperare industrială Pe componenta de securitate, Nicușor Dan a cerut consolidarea Flancului Estic al NATO , invocând „amenințările Federației Ruse”, inclusiv „incursiunile cu drone în spațiul aerian aliat”. În acest context, președintele a apreciat sprijinul Germaniei pentru întărirea posturii aliate de descurajare și apărare în regiune. Totodată, el a menționat discuții despre cooperarea dintre industriile de apărare din România și Germania, cu accent pe investiții, producție comună și transfer de tehnologie. Extinderea UE: Republica Moldova, tratată ca „investiție strategică” în securitate Un alt subiect a fost extinderea Uniunii Europene, pe care președintele a descris-o drept „o investiție strategică în securitatea continentului”. În acest cadru, a evidențiat progresele Republicii Moldova și a susținut accelerarea parcursului european al acesteia, inclusiv „deschiderea fără întârziere a tuturor clusterelor de negociere”. Președintele Nicușor Dan se află în Finlanda, unde urmează să participe luni la Summitul European dedicat Regiunii Arctice , găzduit la Rovaniemi. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că scenariul alegerilor anticipate nu mai poate fi exclus , iar prelungirea crizei politice ar putea aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică, potrivit news.ro . Șeful statului spune că nu își dorește în niciun chip anticipate, tocmai din cauza efectelor pe care le-ar avea un calendar electoral prelungit asupra stabilității și a economiei. Într-o intervenție la Euronews, Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar rezolva rapid blocajul guvernamental, pentru că nu înseamnă instalarea unui guvern „peste o săptămână”, ci declanșarea unui calendar electoral care „probabil se duce” în jurul Anului Nou. În acest interval, ar urma o intensificare a confruntării politice și o perioadă de așteptare care, în viziunea sa, apasă asupra economiei. „Alegerile anticipate înseamnă un calendar electoral, care probabil se duce sau puţin înainte sau puţin după Anul nou. Înseamnă o concentrare şi mai mare de atacuri între partide până atunci şi o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” Miza imediată: formarea unui guvern cu majoritate în Parlament Întrebat dacă anticipate pot deveni probabile după un nou eșec al unui premier în Parlament, președintele a spus că încearcă să identifice „o variantă de guvern” care să treacă de votul Parlamentului. El a susținut că aceasta ar fi și așteptarea publicului: o soluție care are „cele mai multe șanse” să obțină sprijinul necesar. Nicușor Dan a mai afirmat că urmărește aritmetica parlamentară și că știe „pe de rost” numărul de parlamentari ai fiecărui partid sau grup format, precum și variantele prin care s-ar putea ajunge la pragul de 233 de voturi necesare. De ce contează pentru economie Mesajul central al președintelui este că prelungirea incertitudinii politice, în paralel cu o campanie electorală pentru anticipate, riscă să blocheze decizii și să amplifice tensiunile dintre partide, cu efecte negative asupra economiei. În acest context, el insistă pe o soluție parlamentară pentru formarea guvernului, ca alternativă la intrarea într-un nou ciclu electoral. [...]
USR și PNL vor o comisie de anchetă care poate duce la reguli mai stricte privind finanțarea călătoriilor ale demnitarilor și magistraților, după apariția unor informații despre zboruri private și vacanțe de lux către Mykonos și Nisa; solicitarea a fost transmisă conducerii Camerei Deputaților, potrivit G4Media . Inițiativa vizează înființarea Comisiei parlamentare de anchetă „Mykonos-Nordis”, cu mandat să investigheze atât „zborurile Nordis”, cât și „zborurile de lux recente” către Mykonos și Nisa, la care ar fi participat, între alții, judecătorul CCR Cristian Deliorga , politicieni, președintele Tribunalului Constanța, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și un om de afaceri condamnat pentru constituirea de grup infracțional organizat. În declarația citată de publicație, lidera grupului USR din Camera Deputaților , Diana Stoica, susține că demersul urmărește lămurirea finanțării acestor deplasări și a posibilelor conflicte de interese, inclusiv în raport cu actul de justiție. „Este nevoie să aflăm cu toții adevărul. Cine a suportat cheltuielile deplasărilor? Care au fost interesele care au stat la baza acoperirii acestor costuri? Cât de imparțial mai este judecat un inculpat care merge în vacanță cu cel care îl judecă? Toate aceste întrebări trebuie să-și primească răspuns public, în Parlament.” Ce ar trebui să verifice comisia Conform solicitării prezentate, comisia ar urma să stabilească, între altele: împrejurările în care au fost organizate și desfășurate deplasările private către Mykonos și Nisa, inclusiv zborurile Nordis; criteriile de selecție a participanților; costurile totale, defalcate pe transport, cazare, mese, transferuri și alte activități; identitatea celor care au acoperit aceste costuri. Miza de reglementare: finanțarea călătoriilor și obligațiile de integritate Un punct central al mandatului ar fi evaluarea eventualelor „lacune legislative și instituționale” privind finanțarea călătoriilor, declararea beneficiilor, prevenirea conflictelor de interese și verificarea respectării obligațiilor de integritate. În funcție de concluzii, comisia ar urma să formuleze recomandări pentru completarea legislației. Demersul se anunță și ca o confruntare politică în Parlament: USR anticipează opoziție din partea PSD și AUR, însă nu sunt oferite, în materialul citat, detalii despre calendarul de vot sau despre șansele concrete de înființare a comisiei. [...]
Riscul alegerilor anticipate revine în calcul, iar Nicușor Dan avertizează că prelungirea crizei politice poate aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică , în condițiile în care formarea unei majorități de 233 de voturi pentru un nou guvern rămâne incertă, potrivit Adevărul . Președintele spune că vrea să evite „cu orice preț” anticipatele, dar admite că instabilitatea politică face ca scenariul să nu mai poată fi exclus. Într-un interviu pentru Euronews , el a invocat lipsa de „disponibilitate la dialog” la începutul sesiunii parlamentare și a indicat că, dacă nu se conturează rapid o majoritate funcțională, „va urma o desemnare”. De ce contează: calendarul electoral ar prelungi blocajul și ar afecta economia Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar produce rapid un guvern, ci ar împinge procesul într-un calendar care „probabil că se duce sau puțin înainte sau puțin după anul nou”. În plus, a avertizat că o campanie prelungită ar însemna intensificarea conflictului politic și efecte economice negative. „Alegeri anticipate înseamnă (…) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” În aceeași logică, președintele a legat miza desemnării de credibilitatea fiscală și de relația cu finanțatorii statului, subliniind că România „trăiește în parte pe… datorie”, ceea ce obligă la prudență în raport cu cei care împrumută bani statului. Ce condiții pune pentru desemnarea premierului Șeful statului afirmă că viitorul premier trebuie să aibă în spate o majoritate capabilă să strângă 233 de voturi în Parlament și că desemnarea va merge către varianta „cu cele mai mari șanse” să treacă de vot. Între elementele punctate de președinte: desemnarea ar urma să aibă loc în această săptămână, după consultări cu partidele și grupările parlamentare; o colaborare cu AUR sau SOS România este exclusă „cel puțin pe cifre”; este analizată inclusiv o formulă în care PSD ar avea cei mai mulți miniștri, cu un premier care „să nu provină neapărat din partid”. Numele vehiculate și ce spune despre Alexandru Nazare Întrebat despre posibilitatea desemnării lui Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor), Nicușor Dan a evitat să confirme o decizie, dar l-a caracterizat drept „profesionist”, cu experiență relevantă pe buget și în relația cu mediul financiar. A insistat însă că discuția decisivă rămâne una politică: obținerea unei majorități de 233 de voturi. Președintele a mai spus că variantele Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan „rămân în discuție” și vor fi parte din consultările pe care intenționează să le organizeze înaintea nominalizării. [...]
