Știri
Știri din categoria Politică
Alexandru Rafila susține că lipsa unei decizii la nivel de Guvern a blocat o opțiune de reducere a costurilor cu Pfizer, în contextul contractului pentru vaccinuri anti-COVID, potrivit HotNews. Fostul ministru al Sănătății spune că i-a transmis în 2023 premierului de atunci, Nicolae Ciucă, variantele propuse de Comisia Europeană și Pfizer, dar nu a primit răspuns, interpretând tăcerea drept „aprobare tacită” pentru continuarea contractului inițial.
Rafila a declarat la Medika TV că, în mai 2023, Comisia Europeană și Pfizer ar fi propus reducerea numărului de doze pentru țările care nu agreau forma inițială a contractului, în schimbul unei „taxe de flexibilitate”. În explicația sa, taxa ar fi fost echivalentul valorii unui vaccin obișnuit, adică 9,75 euro (aprox. 49 lei) în loc de 19,50 euro (aprox. 98 lei), și ar fi fost aplicată pentru 16,5 milioane de vaccinuri.
Potrivit lui Rafila, România ar fi trebuit să achite 161 milioane de euro (aprox. 805 milioane lei) în termen de 30 de zile de la semnarea documentului, iar restul cantității de vaccinuri ar fi fost distribuit în următorii patru ani, cu plăți eșalonate.
Fostul ministru afirmă că l-a informat periodic pe premier despre discuții și despre stocurile de vaccin și că a revenit de două ori către acesta, inclusiv în ședință de Guvern, pentru o decizie.
Rafila susține că premierul trebuia să ia decizia, deoarece Ministerul Sănătății nu avea fondurile necesare pentru plata către Pfizer. În plus, spune că era nevoie de o Ordonanță de Urgență care să permită plata imediată, întrucât o astfel de cheltuială nu ar fi fost acoperită de cadrul legal existent (achiziții publice și finanțe publice), inclusiv în privința detaliilor de tip TVA.
În acest context, Rafila afirmă că, dacă ar fi semnat el amendamentul fără bază legală, ar fi existat riscul unui „abuz în serviciu”, cu consecințe grave.
„Nu am primit niciun fel de răspuns și până la urmă a fost un soi de aprobare tacită a continuării contractului inițial.”
Declarațiile vin după ce România a pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer și are de plătit 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei), conform informațiilor prezentate în articol. În paralel, foștii miniștri ai Sănătății din perioada pandemiei se acuză reciproc, după decizia instanței belgiene pronunțată la începutul lunii aprilie.
Guvernul spune că analizează soluții și mai multe scenarii, iar ministrul actual al Sănătății, Alexandru Rogobete, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, discută în aceste zile cu reprezentanții Pfizer în SUA, mai notează HotNews.
Recomandate
PNL pregătește excluderea lui Adrian Veștea dacă nu renunță la mandatul de premier desemnat până marți, ora 10.00 , o mișcare care poate adânci criza politică și complica formarea rapidă a unui guvern funcțional, potrivit Digi24 . Adrian Veștea a reiterat luni seara, după ședința conducerii PNL, că nu își depune mandatul de premier desemnat, deși președintele PNL, Ilie Bolojan , i-a dat un ultimatum până marți dimineața, la ora 10.00, să renunțe la această poziție, în caz contrar urmând să fie exclus din partid. Ce urmează procedural în PNL, dacă ultimatumul nu e respectat Conform unor surse Digi24, după ora 10.00, secretarul general al PNL, Dan Motreanu, ar urma să constate că Veștea nu a respectat ultimatumul primit luni seară. În acest scenariu, pașii pregătiți în partid sunt: convocarea unei ședințe online a Biroului Politic Național; organizarea, miercuri, a unei ședințe online a Consiliului Național; convocarea duminică a unui Congres extraordinar al PNL, în care „să fie consemnată” excluderea lui Adrian Veștea. Poziția lui Veștea: refuzul demisiei și argumentul „stabilității” În mesajul publicat pe Facebook după ședința PNL, Veștea a spus că merge mai departe cu mandatul primit, invocând nevoia „urgentă” de stabilitate și de un guvern funcțional. El a susținut că nu a urmărit o confruntare internă și a respins ideea că desemnarea sa ar fi un „act ostil” față de partid sau față de Ilie Bolojan. „Vreau să fie foarte clar: nu îmi depun mandatul de premier desemnat. Am acceptat această responsabilitate cu bună-credință și voi merge mai departe cu mandatul încredințat, pentru că România are nevoie urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional.” Veștea a mai afirmat că „interesul României” trebuie să rămână „mai presus de orice tensiune politică” și a respins varianta unui guvern minoritar, pe motiv că „nu sunt vremuri pentru așa ceva”. În lipsa unei schimbări de poziție până la termenul-limită, conflictul intern din PNL riscă să se transforme într-o decizie formală de excludere, cu efect direct asupra negocierilor și calendarului de formare a guvernului. [...]
Votul de învestitură pentru guvernul Veștea ar putea avea loc miercuri , un calendar care comprimă procedurile parlamentare și menține incertitudinea asupra echipei guvernamentale, inclusiv la Finanțe, potrivit informațiilor publicate de News . Premierul desemnat Adrian Veștea le-a spus liberalilor, în ședința conducerii PNL de la Parlament, că votul pentru guvernul său „ar urma” să fie dat miercuri, conform unor surse din partid citate de News. În același context, Veștea ar fi indicat și o posibilă continuitate la Ministerul Finanțelor: Alexandru Nazare , ministru interimar al Finanțelor în prezent, „ar urma” să facă parte și din viitorul Cabinet. Informația este prezentată de News tot pe baza unor surse din PNL, ceea ce înseamnă că decizia nu este confirmată oficial. De ce contează calendarul: presiune pe procedurile de învestire Dacă votul are loc miercuri, intervalul pentru depunerea listei de miniștri și a programului de guvernare, audieri și vot în Parlament se scurtează, ceea ce poate accelera instalarea Executivului, dar lasă mai puțin spațiu pentru negocieri și clarificări publice asupra componenței guvernului. Ce se știe despre portofoliul Finanțelor Din informațiile transmise în ședința PNL, Alexandru Nazare este vehiculat ca posibil ministru al Finanțelor și în viitorul guvern. News nu oferă detalii suplimentare despre alte portofolii sau despre o listă completă de miniștri. [...]
Votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar PNL își blochează propriul premier desemnat , după o ședință tensionată a conducerii partidului, potrivit Mediafax . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o majoritate parlamentară asumată, procedura de învestire riscă să devină un test de forță intern, cu efect direct asupra calendarului politic. Adrian Veștea , premierul desemnat, a intervenit în ședința de luni a conducerii PNL și a spus că îl va propune pe Nazare pentru funcția de ministru al Finanțelor. În stenogramele citate, Veștea afirmă că își asumă programul de guvernare și descrie acceptarea poziției drept „un act de curaj și de responsabilitate”. Ruptura internă: Veștea admite o eroare de comunicare cu Bolojan Conform stenogramelor, Veștea a recunoscut că a greșit pentru că nu i-a spus lui Ilie Bolojan despre propunerea făcută de Nicușor Dan. „Sunt lucruri pe care mi le reproșez, că nu am apucat să am o discuție cu dumneavoastră. Dar asta a fost succesiunea evenimentelor.” În aceeași intervenție, Veștea a invocat presiunea asupra familiei și a spus că nu este „supărat pe niciunul” și că nu va fi „ostil”. Calendarul și condiția-cheie: fără guvern minoritar Veștea a spus că votul de învestitură ar putea avea loc miercuri, dar a condiționat explicit acceptarea guvernării de existența unei susțineri parlamentare solide. „Guvern minoritar, nu sunt vremuri pentru așa ceva. Eu nu-mi asum guvern minoritar. În situația în care voi fi învestit, vreau să am un parlament pe care să mă pot baza.” Votul din PNL: linie dură față de PSD, dar cu opoziție internă În ședință, 39 de liberali au votat pentru confirmarea deciziei de a nu face alianță cu PSD. Zece au votat împotrivă, iar cinci s-au abținut. Decizia complică ecuația majorității pentru învestire, în condițiile în care Veștea vorbește despre necesitatea unui Parlament „pe care să se poată baza”, iar votul ar putea veni rapid, chiar în această săptămână. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea refuză să-și depună mandatul, deși PNL i-a retras sprijinul și i-a dat ultimatum , ceea ce prelungește incertitudinea privind formarea rapidă a unui guvern cu majoritate și împinge criza politică spre o nouă rundă de consultări la Cotroceni , potrivit Antena 3 . Veștea a spus, după ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, că va merge mai departe „cu mandatul încredințat”, invocând nevoia „urgentă de stabilitate și de un guvern funcțional”. El a susținut că nu își dorește tensiuni interne și că respectă decizia colegilor, chiar dacă ar fi vrut ca propunerea sa să fie analizată „dincolo de presiunea și emoțiile momentului”. În același mesaj, Veștea a respins ideea că desemnarea sa ar fi „un act ostil” față de partid sau față de Ilie Bolojan și a argumentat că un guvern minoritar nu este o opțiune potrivită în acest moment. Decizia PNL și presiunea internă BPN al PNL a votat respingerea „Guvernului Veștea”, cu 41 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și 2 abțineri, conform informațiilor prezentate de Antena 3. Conducerea partidului i-a cerut premierului desemnat să își depună mandatul până marți, ora 10:00. Totodată, PNL a decis că parlamentarii care nu respectă linia partidului și votează învestirea Guvernului Veștea vor fi excluși. Ce urmează: consultări reluate la președinte Conducerea PNL a mai hotărât să solicite președintelui reluarea consultărilor cu partidele parlamentare pentru formarea noului guvern. În acest context, refuzul lui Veștea de a renunța la mandat menține deschis un conflict politic cu efect direct asupra calendarului de instalare a unui executiv și asupra capacității de a obține o majoritate parlamentară pentru învestire. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier a deschis un nou front de instabilitate în PNL , cu risc de blocaj politic pe termen scurt, în condițiile în care liberalul ar putea ajunge să fie contestat chiar de propriul partid înainte de a încerca să strângă majoritatea parlamentară necesară, potrivit Libertatea . România se află într-o criză politică prelungită, după săptămâni de negocieri eșuate și alianțe de conjunctură, iar mutarea de duminică dimineață a președintelui Nicușor Dan – retragerea lui Eugen Tomac și desemnarea lui Adrian Veștea – a escaladat tensiunile, transformând disputa într-un „război” deschis între Nicușor Dan și Ilie Bolojan . Cum s-a ajuns la schimbarea de premier desemnat Cronologia prezentată de publicație pornește de la 23 aprilie, când PSD și-a retras miniștrii din Guvern, într-o mișcare prin care conducerea partidului ar fi urmărit să-l forțeze pe Ilie Bolojan să ceară un vot de încredere în Parlament. Bolojan nu a mers în Parlament, iar PSD s-a aliat oficial cu AUR pentru moțiunea de cenzură, care a trecut pe 5 mai, „cu un număr record de voturi”, conform aceleiași surse. Deși demis prin moțiune, Ilie Bolojan a rămas premier interimar (premier demis) la conducerea Guvernului. Tot pe 5 mai a existat și o tentativă de contestare internă în PNL, care, potrivit relatării, nu a slăbit poziția lui Bolojan, ci i-a întărit-o. Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, pe care l-a numit „independent”, însă Libertatea notează că Tomac conduce un partid care a ratat intrarea în Parlament, după ce a obținut 2% la alegeri. În acest context, Tomac nu a reușit să atragă sprijin politic consistent: PNL și USR au refuzat să voteze un guvern în care ar vedea influența PSD, iar UDMR a avut o poziție tranșantă. PSD a fost singurul partid care a lăsat impresia că îl susține, inclusiv pe fondul faptului că Nicușor Dan nu i-a încredințat lui Sorin Grindeanu formarea Executivului. Miza imediată: voturile din Parlament și testul intern din PNL Duminică dimineață, președintele a decis retragerea lui Tomac și l-a desemnat pe Adrian Veștea, liberal, fără consultarea partidului, ceea ce a declanșat conflictul cu Ilie Bolojan, potrivit sursei. În plan parlamentar, Veștea este prezentat ca un posibil candidat capabil să atragă peste pragul de 233 de voturi necesare învestirii. În plan intern însă, are un obstacol imediat: ședința PNL de luni seară, unde, potrivit Libertatea, ar putea fi pusă în discuție chiar excluderea sa. Din punct de vedere procedural, planul „Veștea-premier” ar trebui concretizat printr-o echipă de miniștri și un program de guvernare până miercuri, 24 iunie, în timp ce negocierile parlamentare sunt în desfășurare, iar deznodământul rămâne incert. [...]
Ședința de urgență a conducerii PNL de la ora 17:00 riscă să adâncească ruptura internă după nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier, în condițiile în care primarul general Ciprian Ciucu vorbește despre „o tentativă de puci” și acuză presiuni politice asupra partidului, potrivit Libertatea . Ciucu, aflat în Singapore la World Cities Summit 2026, susține că președintele Nicușor Dan „joacă la ruperea PNL” și compară situația cu un episod istoric din 1935, când Carol al II-lea l-a numit premier pe liberalul Tătărăscu „peste capul PNL”. În opinia sa, miza depășește conflictul de partid și devine „periculoasă pentru democrație, pluralism, parlamentarism”. „Președintele joacă la rupere. La ruperea PNL. (...) Este periculos pentru democrație, pluralism, parlamentarism.” Acuzații de negocieri „pe ascuns” și „sprijin extern” Primarul general afirmă că în interiorul PNL ar exista o facțiune care ar fi acționat fără mandat, în contact cu adversari politici, și leagă această dinamică de desemnarea lui Adrian Veștea. „Colegi de-ai noștri, fără mandat din partea noastră, pe ascuns, au conspirat împreună cu adversarii noștri împotriva noastră. AȘA CEVA NU SE FACE!” Ciucu spune că vizita sa în Singapore „a picat prost” în acest context și reia ideea că partidul ar fi supus unei tentative de preluare internă. „Suntem supuși unei tentative de puci. Nu îmi este ușor, dar încerc să mă concentrez pe scopul prezenței mele aici: să învăț și să identific soluții pentru problemele noastre.” Decizia PNL: sprijin pentru Veștea sau blocaj politic Conducerea PNL urmează să se reunească într-o ședință extinsă a Biroului Politic Național (BPN) , luni la ora 17:00, pentru a decide dacă îi acordă sprijin politic lui Adrian Veștea, desemnat premier de președintele Nicușor Dan după retragerea lui Eugen Tomac. În partid, discuțiile sunt descrise ca tensionate: Ilie Bolojan îl acuză pe președinte că a făcut numirea fără consultarea PNL, ceea ce ar reprezenta o încălcare a „colaborării politice loiale”. În același timp, USR a anunțat deja că nu va susține un cabinet condus de Veștea. Potrivit informațiilor din articol, liberalii ar avea pe masă trei scenarii majore: asumarea guvernării; refuzul sprijinului pentru propriul prim-vicepreședinte; amânarea unei decizii pentru continuarea negocierilor. În mesajul său, Ciucu le cere colegilor să nu împingă partidul „în zona irelevanței” și își exprimă încrederea că PNL va trece peste criză și va rămâne un actor politic important. [...]
