Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul a pus „toate structurile” în alertă după izbucnirea conflictului din Iran, potrivit Știrile ProTV. Premierul Ilie Bolojan spune că autoritățile caută soluții pentru întoarcerea românilor aflați în țări care și-au închis spațiile aeriene, imediat ce zborurile vor fi reluate.
Într-o conferință de presă susținută la Consiliul Județean Giurgiu, Bolojan a declarat că a discutat cu ministra de Externe, Oana Țoiu, și că România va ține legătura, prin ambasade, cu cetățenii români din statele afectate de suspendarea zborurilor.
„Toate structurile noastre sunt în alertă, pentru că, aşa cum ştiţi, mai multe ţări şi-au închis spaţiile aeriene, ceea ce înseamnă că zborurile spre aceste ţări nu vor mai avea loc.”
Premierul a mai spus că personalul ambasadelor României „este în bună regulă, la posturi” și a mulțumit angajaților pentru activitatea lor în contextul actual. Mesajul vine pe fondul riscului ca românii aflați în regiune să rămână blocați până la redeschiderea rutelor aeriene.
În același material este menționat că Statele Unite și Israelul au atacat Iranul sâmbătă dimineață, iar Teheranul a amenințat cu represalii și a lansat rachete către Israel și către baze militare americane din regiune. Pentru România, consecința imediată ține de mobilitatea cetățenilor și de capacitatea autorităților de a organiza repatrieri sau rute alternative, în funcție de evoluția restricțiilor de zbor.
Articolul notează și că Bolojan a participat sâmbătă la semnarea contractului pentru „Proiectul de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Giurgiu”, iar informațiile sunt atribuite de publicație agenției Agerpres.
Recomandate
Guvernul pune presiunile bugetare din județe și proiectele PNRR în centrul discuțiilor despre reforma administrativă , după ce premierul Luca Niculescu s-a întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, potrivit News . Întâlnirea a vizat, în principal, „presiunile bugetare” cu care se confruntă administrațiile județene, prioritățile de finanțare pentru servicii publice esențiale și măsurile necesare pentru finalizarea proiectelor de investiții finanțate prin PNRR, precum și pentru „atragerea eficientă a fondurilor europene”, conform aceleiași surse. Ce teme au fost discutate: bugete, servicii publice și investiții În mesajul citat de News, premierul indică drept zone sensibile serviciile sociale, spitalele, drumurile județene și proiectele cu termene apropiate, arătând că există atât probleme comune, cât și specifice fiecărui județ. La discuții au participat și membri ai Cabinetului, Niculescu menționând că subiectele sunt în atenția sa directă și a echipei guvernamentale care l-a însoțit la întâlnire. Legătura cu reforma administrativă: comasarea voluntară și „distribuirea cât mai bună a resurselor” Pe lângă componenta bugetară și de investiții, premierul spune că a discutat cu președinții de consilii județene despre reforma administrativă și comasarea voluntară. Niculescu afirmă că are încredere că administrația locală va fi „partener solid” al Guvernului pentru „reforme corecte și bine fundamentate”, care să ducă la „distribuirea cât mai bună a resurselor”. În materialul News nu sunt prezentate decizii concrete, un calendar sau detalii despre pașii următori ai reformei, dincolo de aceste teme și poziționări generale. [...]
Kelemen Hunor condiționează reforma administrativ-teritorială de referendum , avertizând că o reorganizare făcută rapid, „într-un birou”, prin asumarea răspunderii Guvernului, riscă să ignore realitățile din teritoriu, potrivit HotNews . Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu , președintele PSD, a spus că îi va propune premierului Luca Niculescu să angajeze răspunderea Guvernului pe două direcții: reforma administrativ-teritorială și reorganizarea guvernamentală, conform relatării HotNews și a materialului anterior despre propunere, disponibil aici . Două reforme, două viteze: Guvernul poate reorganiza rapid, teritoriul nu La Digi24, Kelemen Hunor a făcut o distincție între reorganizarea guvernamentală și reforma administrativă. În cazul reorganizării aparatului guvernamental, liderul UDMR susține că Executivul are spațiu de decizie rapidă, fără consultări extinse. „Acolo nu trebuie să ceri aprobarea nimănui. Tu, ca guvern, poți să faci.” În schimb, pentru schimbări care afectează localități și structura administrativ-teritorială, Kelemen Hunor spune că sunt necesare analize și consultare directă, inclusiv prin referendum. Miza de reglementare: referendum, analize și limitări privind comasările Kelemen Hunor afirmă că reforma administrativă „e nevoie” să fie făcută, dar „cu cap”, ținând cont de „viața comunităților respective” și de particularități geografice. El a invocat și un argument legat de protecția comunităților, menționând că, din perspectiva comunității maghiare, România este parte la „carta administrației locale”, iar comasările sau desființările de localități nu ar trebui să schimbe „raportul etnic”. „Când vorbim de localități, când vorbim de reformă administrativă, acolo, în primul rând, ar trebui să faci un referendum.” Totodată, liderul UDMR a dat exemplul zonelor montane, unde atingerea unor praguri de populație prin comasare ar putea însemna distanțe mari între localități. „Nu poți să faci într-un birou, prin asumare, zic eu (…) Trebuie să ții cont de geografia țării.” Ce urmează Kelemen Hunor spune că așteaptă „detaliile” reformei administrative cerute de Sorin Grindeanu. În acest punct, din informațiile prezentate, poziția UDMR indică o linie de demarcație: reorganizarea guvernamentală poate fi accelerată prin decizie politică și instrumente legislative, dar reforma administrativ-teritorială ar trebui pregătită prin analize și validată prin referendum. [...]
Schimbul de replici PSD–PNL ridică miza răspunderii politice pentru guvernare , după ce Sorin Grindeanu a respins public acuzația lui Ilie Bolojan că ar fi „premierul de facto” și a insistat că liberalii nu se pot delimita de Executiv, în condițiile în care au votat învestirea Cabinetului, potrivit Adevărul . Grindeanu, președinte al PSD și al Camerei Deputaților, a spus că premierul este Luca Niculescu și că deciziile guvernamentale îi aparțin acestuia, chiar dacă PSD asigură susținerea politică în Parlament. Declarațiile lui Grindeanu sunt citate de Agerpres. În același timp, liderul PSD l-a atacat pe președintele PNL, afirmând că „a stat șase luni lipit de scaun” și „n-a făcut decât să adâncească criza”, după care „s-a făcut un fel de speaker motivațional”. Grindeanu i-a cerut lui Bolojan „să lase un pic tonul mai jos” și să adopte o abordare mai constructivă față de guvernare. Miza: cine își asumă guvernarea și costurile ei Mesajul central al lui Grindeanu a fost că PNL nu poate evita responsabilitatea pentru actualul Executiv, deoarece a contribuit la trecerea guvernului prin Parlament: „Îi aduc aminte domnului Bolojan că a votat acest Guvern, să nu uite niciodată acest lucru. Prin urmare, nu poate să fugă de răspundere.” Grindeanu a mai susținut că este „firesc” ca, în calitate de lider PSD, să coordoneze activitatea miniștrilor social-democrați, dar a insistat că autoritatea executivă rămâne la premier. Contextul disputei: deficitul bugetar și acuzația de „premier de facto” Potrivit articolului, reacția lui Grindeanu vine după ce Ilie Bolojan l-a criticat într-o postare pe Facebook, acuzându-l că își asumă rolul unui „premier de facto” și că își „fabrică scuzele” pentru un posibil eșec în atingerea țintei de deficit bugetar. Bolojan a invocat estimările agențiilor internaționale de rating, care ar fi indicat pentru 2026 deficite între 5,8% și 6,2% din PIB, și a susținut că PNL va urmări poziționările liderului PSD pe acest subiect. [...]
La o săptămână de la învestire, Guvernul Luca Niculescu nu are încă termene pentru reforme, iar discuția publică se mută spre posibile taxe , pe fondul unei dispute politice între PSD și PNL care, în opinia AUR, blochează agenda economică. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, potrivit News . Avrămescu susține că, în prima săptămână de mandat, Executivul a livrat „foarte multe poze” și întâlniri, dar „ceva concret nu prea”. El afirmă că au existat anunțuri despre reformă administrativă și reorganizarea instituțiilor, însă fără un calendar. Semnal pe fiscalitate: ministrul Finanțelor „nu exclude” taxe mai mari Pe zona economică, reprezentantul AUR afirmă că Guvernul ar urma să continue „politica lui Ilie Bolojan ”, invocând declarații ale ministrului Finanțelor, care „nu exclude noi taxe și impozite sau mărirea celor existente”. În același timp, Avrămescu descrie contextul drept unul de „criză” pentru România, atât economică, cât și energetică, fără a oferi detalii suplimentare sau indicatori. Disputa PSD–PNL și miza moțiunii de cenzură În evaluarea AUR, agenda publică este dominată de discuții despre o eventuală moțiune de cenzură, în locul unor măsuri concrete. Avrămescu acuză un schimb de reproșuri între PSD și PNL: PSD ar invoca „greaua moștenire” a guvernărilor anterioare (PSD, PNL, USR, UDMR), în timp ce PNL, prin Ilie Bolojan, ar critica PSD, deși i-ar fi predat guvernarea. „Este un haos total, un haos din care românii nu obțin nimic.” Avrămescu mai spune că AUR va continua să facă opoziție și reclamă continuarea „practicii guvernului Bolojan a angajării răspunderii” (procedură prin care Guvernul își asumă un proiect în Parlament, reducând dezbaterea, cu riscul declanșării unei moțiuni de cenzură). Ce rămâne de urmărit În lipsa unor termene avansate de Guvern, Avrămescu afirmă că așteaptă detalii despre reforma administrativă și reorganizarea anunțate, subliniind că PSD ar fi vorbit despre o astfel de reformă „încă de anul trecut”, fără rezultate până acum. [...]
Reforma administrativ-teritorială ar trebui să reducă dependența localităților de banii alocați de la centru , prin comasări și reorganizare pornind de la capacitatea reală a primăriilor de a se finanța și de a livra servicii, potrivit deputatei USR Cristina Prună, citată de Agerpres . Prună susține că obiectivul reformei trebuie să fie „comunități cu administrații eficiente” și „mai puțin dependente de banii împărțiți de la București”, iar criteriul demografic este doar un punct de plecare, nu singurul indicator relevant. Datele Curții de Conturi : multe localități sub pragurile legale Deputata indică date ale Curții de Conturi pentru 2023, potrivit cărora o parte semnificativă a unităților administrativ-teritoriale se află sub pragurile demografice prevăzute de lege pentru înființare: 432 din 2.859 de comune au mai puțin de 1.500 de locuitori ; 119 din 216 orașe (fără municipii) au mai puțin de 10.000 de locuitori . În interpretarea sa, aceste cifre arată o presiune structurală asupra eficienței administrative și asupra modului în care sunt cheltuite resursele pentru funcționarea aparatului local. Comasarea „voluntară”, un pas „foarte puțin”, dar de urmărit în practică Prună afirmă că actualul Guvern ar urma să încurajeze comasarea voluntară, cu stimulente, pentru localitățile de până la 1.500 de locuitori. Ea apreciază măsura drept „foarte puțin”, dar „un pas înainte” care ar trebui susținut, cu rezerva că implementarea concretă va conta decisiv. Ce criteriu propune USR: capacitatea de finanțare și calitatea serviciilor În viziunea deputatei, reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui să pornească de la „capacitatea reală a primăriilor”: să se finanțeze, să atragă investiții, să ofere servicii publice de calitate, în timp ce comunitățile ar trebui să își păstreze accesul la servicii, iar administrațiile să își unească resursele pentru „mai multă eficiență” și „mai puțini bani cheltuiți pentru întreținerea administrației”. [...]
Primăria Sectorului 4 mizează pe fonduri europene pentru a accelera investițiile în sănătate și transport , iar următoarele proiecte anunțate vizează Maternitatea „Sfântul Ioan” și deschiderea magistralei de metrou M4, potrivit news . Declarațiile au fost făcute de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță , la inaugurarea Centrului de Diagnostic, Tratament și Cercetare a Tuberculozei din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. În discursul de la eveniment, edilul a spus că este „al doilea spital” realizat în Sectorul 4 și a insistat pe ideea că investițiile de acest tip ar deservi nu doar comunitatea locală, ci și pacienți din toată țara. Băluță a indicat și colaborarea cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, precum și sprijinul Guvernului, fără a detalia structura finanțării pentru proiectul inaugurat. Fonduri europene invocate: 455 milioane euro prin PNRR și „peste 5 miliarde euro” atrași Primarul a afirmat că, prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , Sectorul 4 „a adus în România, în economia națională, peste 455 de milioane de euro (aprox. 2,27 miliarde lei)”. Separat, el a susținut că au fost atrași „din bani europeni” „peste 5 miliarde de euro” (aprox. 25 miliarde lei) în Sectorul 4, în București și „în economia noastră”, fără alte precizări privind programele, perioada sau proiectele incluse în această sumă. Ce urmează: Maternitatea „Sfântul Ioan” și magistrala de metrou M4 Băluță a declarat că administrația locală nu se oprește la proiectul inaugurat și a cerut sprijin premierului și ministrului Sănătății pentru realizarea Maternității „Sfântul Ioan”, pe care a numit-o „un obiectiv foarte important”. Totodată, el a anunțat că „în două luni, trei luni” ar urma să aibă loc deschiderea magistralei de metrou M4, pe care a descris-o drept „cea mai importantă investiție din România”, fără a oferi detalii suplimentare despre stadiul lucrărilor sau calendarul oficial. [...]
