Știri
Știri din categoria Politică
Criza din PNL riscă să blocheze formarea guvernului, după ce Adrian Veștea a ignorat ultimatumul conducerii liberale și a început negocieri pentru susținerea în Parlament, potrivit Stirile Pro TV. Miza imediată este una operațională: dacă PNL își menține decizia de a nu vota cabinetul, Veștea trebuie să-și construiască o majoritate alternativă, cu costuri politice și condiționări din partea altor grupuri parlamentare.
Premierul desemnat s-a întâlnit marți, de la ora 11:00, la Vila Lac, cu grupul parlamentar PACE – Întâi România și urma să discute și cu grupul Uniți pentru România. La discuția cu Uniți pentru România, Veștea a ajuns alături de Marian Neacșu (PSD), unul dintre liderii social-democrați, însă nu a răspuns întrebărilor privind nevoia de sprijin PSD pentru votul de încredere.
Grupul PACE – Întâi România a legat explicit sprijinul de participarea la guvernare „cu drepturi depline”, inclusiv prin portofolii ministeriale și implementarea propriilor măsuri prezentate la consultările de la Cotroceni.
„Nu susținem un guvern din care nu facem parte. Vrem să fim parte din Guvern cu drepturi depline și cu implementarea punctelor din programul PACE așa cum a fost prezentat la consultările de la Cotroceni”, a declarat Clement Sava.
Deși PSD nu ar fi luat încă o decizie privind susținerea guvernului Veștea, surse politice citate de Știrile Pro TV spun că social-democrații ar dori să păstreze, în mare, portofoliile avute în guvernul Ilie Bolojan: Transporturi, Energie, Sănătate, Justiție și Muncă. Conform acelorași surse, PSD ar fi dispus să renunțe la Agricultură „dacă vor primi altceva la schimb”, iar în discuții apar nume precum Alexandru Rogobete (Sănătate) și Bogdan Ivan (Energie). Este menționată și posibilitatea continuării mandatului la Finanțe de către Alexandru Nazare.
După expirarea ultimatumului impus de Ilie Bolojan (depunerea mandatului până marți, ora 10:00), Adrian Veștea a transmis că nu își depune mandatul, „indiferent de presiunile” făcute asupra sa, și s-a declarat convins că guvernul va trece, invocând nevoia de stabilitate și de „un executiv funcțional”.
La nivelul PNL, Dan Motreanu, secretarul general al partidului, a reiterat că liberalii nu vor vota învestirea lui Veștea și a avertizat că orice membru PNL care acceptă funcții în guvern fără mandatul partidului va fi exclus. În paralel, PNL ia în calcul convocarea unui Birou Politic Național pentru a cere începerea procedurilor de excludere a lui Adrian Veștea, însă sursele citate indică faptul că nu este clar dacă demersul va avea loc în această săptămână sau în următoarea.
În lipsa sprijinului PNL, negocierile lui Adrian Veștea cu grupuri parlamentare și eventual cu PSD devin esențiale pentru obținerea votului de încredere. În același timp, amenințarea cu excluderi și posibilitatea declanșării procedurilor interne împotriva premierului desemnat ridică riscul unei rupturi formale în partid, chiar în perioada în care ar trebui construită o majoritate funcțională în Parlament.
Recomandate
Traian Băsescu cere refacerea rapidă a coaliției PSD–PNL pentru a debloca formarea guvernului , susținând că, în actualul context geopolitic, România are nevoie „acum, în acest moment” de un Executiv, potrivit news.ro . Fostul președinte îl indică pe liderul PNL și premierul interimar Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, pe fondul refuzului de a guverna din nou alături de PSD. Băsescu afirmă că Bolojan „va trebui să înțeleagă” că interesul țării este mai important decât „orgoliul și interesele lui” și să accepte o coaliție „măcar pentru câteva luni”, argumentând că PNL și PSD au guvernat împreună timp de circa 20 de ani. Miza: deblocarea guvernării într-o criză politică În intervenția de vineri seară la B1 TV , Băsescu a susținut că actuala criză este o „motivație” pentru ca cele două partide mari să se alieze din nou, de această dată „de nevoie”, pentru a gestiona o „criză politică majoră”. „România are nevoie rapid de un guvern, România are nevoie acum, în acest moment de Executiv.” Critica la adresa tandemului PSD–PNL și presiunea pe PNL Fostul șef al statului a spus că, după două decenii de guvernare comună, PSD și PNL ar trebui „să plătească ce au stricat”, respingând ideea ca „alții” să repare consecințele. „Au stat 20 de ani împreună, țara a fost adusă în situația în care este acum de ei, de tandemul PSD-PNL (...) Deci trebuie să plătească ce au stricat. Nu pot la nesfârșit ei să strice și să vină alții să repare.” Băsescu a adăugat că nu doar Bolojan, ci și alți lideri PNL „au fost tot timpul cu PSD-ul”, iar explicațiile privind refuzul unei noi alianțe ar putea veni „pe termen lung”, în funcție de momentul alegerilor. Ce poate (și ce nu poate) face președintele În același context, Băsescu a afirmat că președintele Nicușor Dan „nu are niciun mijloc să îl forțeze” pe președintele PNL să renunțe la decizia de a nu face alianță cu PSD, ceea ce, în viziunea sa, menține presiunea politică pe negocierile dintre partide pentru formarea unei majorități funcționale. [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea la Palatul Victoria a fost pregătită cu „discreție”, iar conducerea PNL nu ar fi fost informată înainte de anunț , potrivit relatării fostului premier desemnat într-un interviu citat de Mediafax . Miza politică a episodului ține de modul în care o decizie de vârf, luată fără consultarea partidului care ar fi trebuit să o susțină, a alimentat un conflict intern și a complicat aritmetica parlamentară a învestirii. Veștea, invitat în emisiunea „Ai Aflat!”, moderată de Ionuț Cristache la Gândul, spune că a cerut ca Ilie Bolojan , președintele PNL la acel moment, să fie informat înainte ca nominalizarea să devină publică. În relatarea sa, Nicușor Dan ar fi refuzat contactarea lui Bolojan înainte de anunț, invocând nevoia de discreție până a doua zi, când urma nominalizarea. „Am vrut să-l sunăm, dar s-a dorit păstrarea discreției până a doua zi, când urma să fiu nominalizat, iar ulterior să-l sunăm și să stăm de vorbă cu el.” Ce spune Veștea despre contactarea lui Bolojan Fostul premier desemnat afirmă că inițiativa de a-l suna pe liderul PNL i-a aparținut și că i s-ar fi transmis că apelul va avea loc după nominalizare. După anunțul public, Veștea susține că l-a sunat singur pe Bolojan, însă acesta nu i-ar fi răspuns. În același context, Veștea admite că anunțarea nominalizării fără informarea conducerii partidului a putut crea impresia că ar fi acceptat candidatura „peste capul partidului”, dar își justifică decizia prin blocajul politic și administrativ și prin durata mare a interimatului. Context: nominalizare fără sprijinul PNL și eșec la vot Potrivit informațiilor prezentate, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de prim-ministru pe 14 iunie 2026, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac. La acel moment, Veștea era președinte al Consiliului Județean Brașov , prim-vicepreședinte PNL și fost ministru al Dezvoltării. Nominalizarea a fost făcută fără consultarea prealabilă a conducerii PNL, iar Ilie Bolojan — liderul liberalilor și premier interimar atunci — a catalogat decizia drept un „act ostil” și o încercare de rupere a partidului. În pofida lipsei sprijinului oficial al PNL, Veștea a continuat procedura de învestire, însă pe 22 iunie cabinetul propus a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, sub pragul de 233 necesar. De ce conta „discreția”: calcule de majoritate care nu s-au confirmat Veștea mai afirmă că, în seara în care a acceptat candidatura, a înțeles că există sprijin parlamentar suficient pentru învestire, pe baza unor calcule care includeau voturi din PNL și USR și un posibil sprijin al UDMR. În relatarea sa, Eugen Tomac — consilier al președintelui Nicușor Dan și fost candidat la funcția de premier — ar fi purtat discuții cu formațiunile parlamentare. Ulterior, conducerea UDMR a decis să nu susțină cabinetul propus, ceea ce a contribuit la eșecul învestirii. [...]
PSD susține că respingerea modificărilor la legea ANI pune în joc 770 de milioane de euro din PNRR , acuzând PNL, USR și AUR că au blocat un „jalon” (țintă de reformă) necesar pentru accesarea banilor europeni, potrivit Adevărul . Miza invocată de PSD este una de finanțare: partidul afirmă că România riscă să piardă 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă modificările la legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) nu sunt adoptate. În același timp, social-democrații leagă blocajul de o dispută politică, susținând că demersul ar fi fost făcut „ca să-l salveze pe Dominic Fritz”. Cum s-a ajuns la blocaj în Senat Senatul a respins joi, în calitate de for decizional, modificările la legea ANI , descrise în articol ca jalon în PNRR. Proiectul a strâns 52 de voturi „pentru” și 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au votat; PNL a părăsit sala înaintea votului. PSD a prezentat și o defalcare politică a prezenței și votului: 35 de senatori PSD au votat „pentru”; 25 de senatori AUR s-au abținut; 17 senatori PNL și 11 senatori USR au fost prezenți, dar nu au votat. Acuzațiile PSD la adresa lui Ilie Bolojan și legătura cu PNRR Într-o postare pe Facebook, PSD îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan că ar fi depus eforturi pentru a bloca adoptarea noii legi ANI, după ce PSD susține că a eliminat „portițele” introduse anterior. Partidul afirmă că, în alte situații legate de PNRR, Bolojan nu ar fi participat la vot, dar în acest caz ar fi intervenit pentru a împiedica adoptarea. În plen, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat direct pe Bolojan că pune în pericol fondurile europene pentru a-l proteja pe Dominic Fritz și a cerut explicații privind opoziția față de modificare. Zamfir a susținut că România ar pierde 770 de milioane de euro din cauza acestei situații. Contextul legislativ al votului este detaliat de publicație și într-un material separat despre respingerea modificărilor la legea ANI: Adevărul . [...]
Prelungirea crizei guvernamentale riscă să blocheze decizia publică și să amplifice instabilitatea politică , în condițiile în care președintele Nicușor Dan este acuzat că a trecut de la intervenții punctuale la pasivitate, într-un moment în care Constituția îi dă instrumente să forțeze o ieșire din impas, potrivit unei analize publicate de HotNews . România a intrat în „cea mai îndelungată perioadă de criză guvernamentală” după moțiunea de cenzură din mai 2026 , iar perspectivele formării unei noi coaliții sunt tot mai greu de întrevăzut. În acest timp, cabinetul demis, cu atribuții limitate, administrează „afacerile curente” într-un context descris ca fiind unul de scădere a capacității de guvernare eficientă. În lectura autorului, criza actuală este legată de o „criză de profunzime” care ar avea origini în anularea alegerilor prezidențiale de la finalul lui 2024, cu efecte persistente asupra încrederii civice și a funcționării instituționale. Miza instituțională: rolul președintelui în desemnarea premierului și în scenariul anticipatelor Analiza susține că șeful statului nu ar trebui să rămână „un simplu martor” al negocierilor dintre partide și că nu poate transfera partidelor prerogative care îi revin. Sunt invocate două pârghii constituționale aflate la dispoziția președintelui: nominalizarea candidatului la funcția de prim-ministru; inițierea procedurii care poate duce la dizolvarea Parlamentului. Textul notează că legea fundamentală nu îl obligă pe președinte să convoace alegeri anticipate după cel puțin două tentative ratate de învestire, însă anticipatele pot deveni un instrument de negociere pentru creșterea șanselor de formare a unei majorități. „Eroarea strategică”: de la intervenție la inacțiune Autorul califică drept „eroare strategică” trecerea de la „intervenția intempestivă” în afacerile PNL, prin nominalizarea lui Adrian Veștea, la pasivitatea din prezent. În această cheie, limitările unui președinte independent devin vizibile: lipsa unei relații stabile cu partidele este indicată ca una dintre cauzele eșecurilor de a debloca situația. În paralel, un guvern demis, rămas să gestioneze doar administrarea curentă, este descris ca fiind expus unor riscuri pe care nu le poate gestiona, în lipsa unui mandat politic deplin. Ce se schimbă în Parlament: stabilizarea AUR și o împărțire „tripartită” Un punct central al analizei este că alegerile anticipate nu garantează ieșirea din impas: configurația de fragmentare s-ar putea reproduce, iar formarea unei coaliții ar rămâne dificilă. În acest context, este semnalată „stabilizarea AUR” ca „realitate electorală” și apariția unei împărțiri tripartite în Parlament, care ar face vechile clivaje mai puțin relevante. Materialul precizează că articolul de opinie a fost publicat inițial în Contributors.ro . [...]
Conflictul PSD–PNL se mută în instanță, cu risc de întârzieri pentru proiecte și fonduri europene , după ce PSD a anunțat că depune plângere penală și contestă în justiție hotărâri adoptate de guvernul interimar condus de Ilie Bolojan , iar PNL acuză social-democrații că „sabotează practic” efortul României de a atrage bani europeni, potrivit HotNews . PNL susține că demersul PSD transformă „interesul României într-un instrument de confruntare politică și de blocaj” și afirmă că Executivul și-a exercitat atribuțiile „cu respectarea Constituției și a legislației în vigoare”. Liberalii leagă miza de angajamentele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și de evitarea pierderii fondurilor europene. „Toate actele adoptate au avut un singur obiectiv: protejarea intereselor României, respectarea angajamentelor asumate prin PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene”, a afirmat PNL, într-un comunicat de presă. Miza invocată de PNL: investiții, infrastructură, obligații europene În replica sa, PNL afirmă că PSD „alege să blocheze în instanță” măsuri care ar viza protejarea investițiilor, dezvoltarea infrastructurii și respectarea obligațiilor europene ale României. În același timp, liberalii acuză PSD de „rea-credință” și spun că țara are nevoie „de responsabilitate, nu de blocaje”. „Respectăm dreptul oricărei formațiuni politice de a face apel la justiție, dar constatăm că demersul PSD sabotează practic efortul României de atragere a fondurilor europene”, susține PNL. Ce face PSD: plângere penală și acțiuni la Curtea de Apel București PSD a anunțat luni că sesizează Curtea de Apel București și Parchetul General împotriva guvernului condus de premierul interimar Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a adoptat hotărâri și politici publice „neconstituționale”, în condițiile unui mandat limitat. Social-democrații spun că au contestat hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 23 iulie 2026 și „alte opt” adoptate „în același spirit”, invocând „depășirea limitelor legale”, „ignorarea avizelor negative” și exercitarea unor atribuții ministeriale „expirate”. PSD a precizat că marți, 28 iulie, va cere la Curtea de Apel București suspendarea executării hotărârilor publicate și că sesizează Parchetul General pentru analiza „consecințelor penale” ale adoptării și punerii în executare a unor acte pe care le consideră „constituțional interzise”. Ce urmează, pe scurt Pe termen imediat, disputa intră pe un traseu juridic dublu — contencios administrativ (la Curtea de Apel București) și sesizare penală (la Parchetul General). Din perspectiva efectelor practice, PNL avertizează asupra riscului de întârziere a unor proiecte și a absorbției fondurilor europene, în timp ce PSD își justifică acțiunea prin limitele constituționale ale unui guvern interimar și prin contestarea hotărârilor adoptate. [...]
PSD deschide un front juridic împotriva Guvernului interimar Bolojan , după ce a depus 12 plângeri prealabile privind 12 hotărâri de guvern și anunță că urmează acțiunea în contencios administrativ, potrivit Antena 3 . Miza invocată de Sorin Grindeanu este una de reglementare: PSD susține că un guvern demis, cu mandat limitat, „excede atribuțiile” atunci când adoptă astfel de acte. Grindeanu a spus că PSD a făcut luni primul pas procedural, iar marți va merge mai departe în instanță. „Noi azi am depus 12 plângeri prealabile legate de cele 12 hotărâri de guvern. Mâine vom depune acțiunea în contencios.” Disputa: hotărâri de guvern versus atribuțiile unui executiv demis Liderul PSD cere Executivului să retragă hotărârile de guvern contestate și să trimită proiectele în Parlament, unde partidul promite că poate convoca o sesiune extraordinară pentru a le vota, dacă sunt considerate necesare. „Insist către guvern: să retragă toate aceste HG care exced atribuțiile pe care le are un guvern demis. Promit că voi convova o sesiune extraordinară și le vom vota.” În același context, Grindeanu a afirmat că a primit mesaje de la premierul Ilie Bolojan cu „11 propuneri” pentru ordinea de zi și a descris presiunea de a introduce proiecte la sesiunea extraordinară drept „concurs”. „Am mesaje de la premierul Ilie Bolojan cu 11 propuneri pe care să le trecem.” Ce spune PSD că ar vota în Parlament Grindeanu a indicat explicit câteva proiecte pe care PSD ar fi dispus să le susțină, cu condiții: „legea pentru ANAF și Vamă”; „Codul Urbanistic”, dacă trece „amendamentul legat de Ciucu”; „legea ANI”, dacă „nu ciuntește din atribuțiile ANI”. Separat, el a spus că PSD „nu va vota vreo lege care să ascundă averile”, referindu-se la forma în care ar fi ajuns la Parlament un proiect privind secretizarea declarațiilor de avere, menționând că „mâine” se va vedea forma finală. PNRR , argumentul de presiune: riscul pierderii a „un miliard” În declarațiile sale, Grindeanu a legat disputa și de riscul pierderii unor bani din PNRR, invocând „strategia de biodiversitate” ca jalon și susținând că, dacă nu este retrasă, se poate ajunge la pierderea „unui miliard” (în material apar atât referiri la euro, cât și la lei, fără o clarificare unitară). „Altfel, riscăm să pierdem un miliard de euro.” „Nu e târziu (să o retragă - n.r.), fiindcă altfel guvernul poate fi acuzat că a pierdut un miliard de euro”. Ce urmează Potrivit lui Grindeanu, după plângerile prealabile depuse luni, PSD intenționează să depună marți acțiunea în contencios administrativ. În paralel, liderul PSD spune că poate convoca o nouă sesiune extraordinară pentru a trece prin Parlament proiectele pe care le consideră în atribuțiile Legislativului, nu ale unui guvern demis. [...]
