Știri
Ținta NATO de 3,5% din PIB până în 2035 ridică o problemă bugetară majoră pentru guvernele europene , iar presiunea se vede deja în Marea Britanie, unde atingerea pragului ar însemna încă aproximativ 30 de miliarde de lire sterline anual, bani care ar trebui găsiți prin taxe mai mari, împrumuturi sau tăieri din alte cheltuieli, potrivit Antena 3 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a cerut „mai multă implicare” din partea Marii Britanii și a Europei, pe fondul a ceea ce a numit „cel mai periculos și complex mediu de securitate dintr-o generație”. Mesajul a fost transmis în timpul unei vizite în Regatul Unit, după o întâlnire cu premierul Andy Burnham , la Oxford, în contextul în care Alianța urmărește creșterea cheltuielilor de apărare la 3,5% din PIB până în 2035. Costul politic și fiscal al noii ținte de cheltuieli Publicația notează că obiectivul de 3,5% din PIB a fost stabilit la nivelul NATO „la presiunea lui Donald Trump”. Pentru Marea Britanie, un astfel de nivel ar însemna un efort bugetar suplimentar de circa 30 de miliarde de lire sterline, finanțabil doar printr-o combinație de: taxe mai mari, împrumuturi, reduceri ale altor cheltuieli publice. În prezent, Londra a bugetat o creștere a cheltuielilor de apărare până la aproximativ 2,7% din PIB. Pe termen scurt, presiunile financiare au ajuns să afecteze inclusiv armata, care a primit ordin să renunțe până la finalul anului la unele activități de instruire considerate neesențiale, mai arată materialul. Semnale de incertitudine la Londra, pe fondul schimbării de guvern Antena 3 relatează că actualul ministru de Finanțe, John Healey, a demisionat în iunie din funcția de ministru al Apărării în guvernul condus atunci de Keir Starmer, după ce fostul premier nu a acceptat un angajament de creștere a cheltuielilor militare la 3% din PIB până în 2030. Ulterior, după ce Andy Burnham a devenit premier și l-a numit pe Healey la conducerea Trezoreriei, acesta nu și-a mai reafirmat ținta intermediară de 3% până în 2030, alimentând întrebări dacă noul guvern nu încearcă să împingă o parte importantă a creșterilor de cheltuieli după următoarele alegeri. Burnham a recunoscut că schimbarea de premier a ridicat întrebări despre politica de apărare, dar a insistat că nu s-a schimbat angajamentul Marii Britanii față de NATO. De ce insistă Rutte: credibilitatea apărării colective Rutte a argumentat că, mult timp, în Europa a existat presupunerea că SUA vor furniza „întotdeauna cea mai mare parte a forței și vor plăti nota”, însă această abordare s-a schimbat odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. La summitul NATO de la Haga din 2025, Marea Britanie și ceilalți aliați au acceptat să-și majoreze cheltuielile și să preia o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea continentului. „Avem nevoie de mai multă implicare din partea Marii Britanii și de mai multă implicare europeană în Alianță.” În sprijinul mesajului, Rutte a invocat revenirea războaielor în Europa și Orientul Mijlociu și a enumerat amenințări precum „Rusia și războiul său împotriva Ucrainei, terorismul, Iranul” și schimbările din competiția geopolitică globală. În lipsa investițiilor suplimentare, a avertizat el, „apărarea noastră colectivă nu va fi credibilă”. Materialul mai notează că Regatul Unit cheltuiește aproximativ 3 miliarde de lire sterline pe an pentru sprijinirea Ucrainei cu armament și că, deși își modernizează forțele convenționale, cheltuielile militare totale ale Marii Britanii au fost depășite de cele ale Germaniei, iar până în 2029 bugetul militar al Berlinului ar urma să ajungă la aproximativ dublul celui britanic. [...]
