Știri
Știri din categoria Politică
Premierul desemnat Adrian Veștea a condiționat includerea în programul de guvernare de „lipsa impactului economic” a unor măsuri cerute de AUR, în contextul negocierilor pentru voturile necesare învestirii guvernului, potrivit G4Media.
Veștea a declarat, la ieșirea din sediul AUR, că a discutat „o serie de măsuri economice dorite de AUR” și că le-a transmis reprezentanților partidului că are „disponibilitate” pentru acele solicitări care „nu vor avea impact economic”, astfel încât să le poată include în programul de guvernare.
„Am discutat o serie de măsuri economice dorite de AUR. I-am asigurat de toată disponibilitate pentru toate aspectele care nu vor avea impact economic în așa fel încât să le pot include. Am deschidere pentru orice solicitare.”
Potrivit declarațiilor citate, Veștea a mers la sediul AUR după ce a fost convocat de George Simion, în cadrul negocierilor pentru obținerea voturilor necesare ca guvernul să treacă de Parlament. Premierul desemnat a mai spus că, „în această seară”, echipa sa urma să meargă la învestire și să ceară parlamentarilor informați despre program să își exprime votul.
„În această seară vom merge la învestire și vom solicita ca parlamamentarii care au fost informați de programul de guvernare să-și exprime votul.”
Întrebat dacă președintele Nicușor Dan știe că a negociat cu AUR, Veștea a răspuns că are „un mandat de constituire a unei majorități”.
La sediul AUR, Veștea a fost însoțit de ministrul desemnat al Apărării, Sorin Cîmpeanu, și de ministrul desemnat al Energiei, Bogdan Ivan.
Recomandate
AUR a transformat cazul Georgescu într-un test de presiune politică asupra instituțiilor și a agendei parlamentare , după ce parlamentarii partidului au protestat luni în Parlament și au părăsit plenul, pe fondul audierii lui Călin Georgescu la DIICOT, potrivit Adevărul . Mai mulți parlamentari AUR, în frunte cu George Simion , au afișat în Parlament pancarte cu mesajul „Opriți poliția politică!”, în sprijinul lui Călin Georgescu. Liderul AUR a anunțat că membrii grupului parlamentar au ieșit din sala de plen. Protestul a avut loc într-o zi tensionată și în Parlament, unde PSD a anunțat că nu va vota Guvernul Mureșan, dar și în spațiul public, după ce Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la DIICOT pentru audieri, în contextul unei percheziții la locuința sa din Mogoșoaia. În paralel, susținători ai fostului candidat la prezidențiale s-au adunat încă de dimineață în fața sediului DIICOT, pentru a protesta față de acțiunile anchetatorilor. Conform aceleiași surse, la protest au participat și aleși AUR, între care Cosmin Hristu, Tiberiu Botușar și Tiberiu Claudiu Barstan. Într-un mesaj publicat alături de fotografii de la protest, George Simion a legat gestul din Parlament de poziționarea partidului față de viitorul Executiv: „Nu vom vota guvernul Siegfried în ciuda tuturor presiunilor, nu ne doborâți! Am părăsit sala de plen și vom continua să fim alături de Călin Georgescu în toate atacurile pe care le suferă! Înainte, popor român!” [...]
Votul de învestitură devine testul majorității pentru un guvern proeuropean , iar miza este să se vadă „cum votează fiecare partid parlamentar”, potrivit News . Premierul desemnat, Siegfried Mureșan , spune că votul din plenul Parlamentului va arăta cine susține un executiv proeuropean și cine „dorește să țină România pe loc”. Mureșan a transmis marți seară, într-o postare pe Facebook , că formațiunile care susțin noul guvern se pregătesc pentru votul din Parlament. Ce urmărește coaliția la votul din plen În mesajul său, premierul desemnat a indicat trei obiective ale momentului din Parlament: să arate că sunt „trei partide serioase, responsabile, pregătite să guverneze România”; să prezinte „viziunea” pentru „o Românie modernă, reformată și proeuropeană”; să se vadă „cum votează fiecare partid parlamentar”. Miza politică: delimitarea între susținere și opoziție Mureșan a legat explicit votul de învestitură de o delimitare politică între partidele care ar susține un guvern proeuropean și cele care, în formularea sa, ar prefera blocarea direcției de schimbare. „Vom vedea cine susține un guvern proeuropean și cine dorește să țină România pe loc.” News nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul votului sau despre componența guvernului propus. [...]
Nicușor Dan validează public presiunea SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare în NATO , într-un mesaj cu miză directă pentru bugetele naționale și pentru relația transatlantică, potrivit G4Media . Președintele României a spus, într-un interviu la un post de radio american, că Donald Trump „a avut dreptate” când a criticat dezechilibrele financiare din Alianță și a susținut ideea unei „contribuții echilibrate”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „ The Julie Mason Show ”, difuzată de postul american SiriusXM, unde Nicușor Dan a argumentat că, „ani de zile”, efortul pentru apărarea Europei a fost suportat disproporționat de Statele Unite. „Ani de zile SUA a suportat pentru apărarea Europei, efortul nu a fost deloc echilibrat. Cred că am făcut pași importanți la summitul din Haga de anul trecut și la cel din Ankara din acest an. România a fost printre primele țări care au fost de acord să crească cheltuielile pentru apărare. Iar acum noi am fost printre primii care am fost de acord să plătim mai mult. În NATO ar trebui să avem o contribuție echilibrată. La Ankara am fost de acord cu toții pentru asta.” Ce semnal transmite despre prioritățile României În același interviu, președintele a plasat parteneriatul strategic cu SUA în centrul agendei, indicând două direcții principale: securitatea și economia. „În primul rând, avem o lungă istorie bilaterală de încredere cu Statele Unite. În prezent, principala noastră preocupare este, în primul rând, apărarea și securitatea, iar în al doilea rând, economia”. Contextul interviului Dialogul a început într-o notă informală, moderatorul menționând că este prima dată când intervievează un președinte care este și matematician, notează publicația. [...]
AUR lasă deschisă o negociere cu PSD pentru guvernare, dar condiționează discuțiile de un acord prealabil pe program și premier , potrivit Biziday , într-un semnal care poate influența calendarul și formatul consultărilor politice de la Cotroceni. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus la Parlament că nu exclude o majoritate cu PSD, după ce președintele social-democraților, Sorin Grindeanu , a declarat că ia în calcul o formulă PSD–AUR până în 2028. Peiu a insistat însă că astfel de majorități ar trebui construite înaintea consultărilor formale cu președintele, „în jurul unui program și în jurul unui nume de prim-ministru”. „Dacă domnul Grindeanu ne face o invitație, ne ducem să vorbim cu domnia sa sau, mă rog, cu reprezentanții PSD. Dacă convenim împreună, e bine ca acest lucru să fie înainte de consultările formale de la Cotroceni.” Ce condiții pune AUR și ce respinge Peiu a precizat că se referă la „discuții instituționale” și a respins ideea unor negocieri individuale cu parlamentari, susținând că nu există discuții „la bucată” și că astfel de informații sunt „povești”. În context, Biziday amintește că, în urmă cu aproximativ trei săptămâni, Sorin Grindeanu ar fi discutat cu George Simion despre această posibilitate, iar liderul AUR ar fi transmis că își dorește „alegeri anticipate, nimic altceva”, potrivit Agerpres. Context: schimbare de ton față de pozițiile anterioare În iulie, Peiu scria pe Facebook că AUR nu va putea face „nicio înțelegere politică” cu PSD cât timp Sorin Grindeanu conduce partidul. Totodată, Peiu a afirmat acum că, dacă ar exista un vot pentru înlocuirea lui Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR ar avea „tendința naturală” să voteze pentru, invocând „carențe morale”. Miza imediată a declarațiilor este că AUR încearcă să mute centrul negocierilor dinspre consultările formale spre un acord politic prealabil, cu două elemente-cheie: programul de guvernare și numele premierului. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan își construiește majoritatea fără PSD , mizând pe refacerea fostei coaliții și pe un mesaj intern către PNL că „noi vom fi la guvernare, nu PSD-ul”, potrivit HotNews . Marți, 22 septembrie, Mureșan a avut prima întâlnire pentru prezentarea programului de guvernare partidelor din Parlament. Primele discuții au fost cu PNL, USR și UDMR, adică formațiunile din fosta coaliție de guvernare. În mesajul transmis „în spatele ușilor închise” către PNL, premierul desemnat a insistat pe ideea că viitoarea guvernare ar urma să fie formată fără PSD, conform relatării publicației. HotNews mai notează că discuțiile vizează și poziționarea PNL în eventualitatea în care cabinetul propus va trece de votul Parlamentului, însă articolul nu detaliază, în fragmentul disponibil, conținutul complet al „deciziei clare” și al celor „trei motive” invocate. [...]
AUR își leagă pachetul de „reformă a statului” de tăieri de taxe și reducerea aparatului public , într-un set de 10 propuneri prezentate ca răspuns la prioritățile PSD pentru viitorul program de guvernare, potrivit Agerpres . Miza practică, dincolo de disputa politică, este combinația dintre scăderea TVA și a impozitului pe dividende, pe de o parte, și promisiunea de reducere a instituțiilor și a numărului de demnitari, pe de altă parte. Într-o conferință a comisiilor de specialitate ale partidului, moderată de deputata Ramona-Ioana Bruynseels, AUR a pus pe masă teme cu impact direct asupra bugetului și funcționării administrației: fiscalitate, arhitectura Guvernului, reorganizare administrativ-teritorială, energie, agricultură, securitate națională și politică externă. Taxe mai mici și prag mai mare pentru microîntreprinderi Deputatul Eduard Koler a prezentat un set de propuneri fiscale care includ: scăderea TVA „în primă fază” de la 21% la 19%; majorarea pragului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro, cu un impozit de 1,25%; scăderea impozitului pe dividende de la 16% la 8%. În aceeași zonă, deputatul Eduard Koler a vorbit și despre „colectarea corectă”, combaterea fraudei și disciplină financiară, cu mesajul că partidul nu vizează intensificarea controalelor care ar afecta mediul de afaceri. Reducerea aparatului public: 300 de parlamentari, mai puține instituții, Guvern mai mic Liderul deputaților AUR, Mihai Enache, a indicat că formațiunea are proiecte legislative pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 și a susținut o diminuare cu 50% a „agențiilor, autorităților, institutelor, administrațiilor, centrelor, regiilor, oficiilor”, cu excepția școlilor, spitalelor și instituțiilor de ordine și apărare. Tot Enache a reluat poziția comunicată de partid în 2024 privind structura unui eventual Executiv: un Guvern cu 10 ministere și maximum 50 de secretari de stat. În plus, a punctat că reorganizarea administrativ-teritorială este „o reformă care nu mai poate fi evitată pe termen mediu”. Energie, securitate și „diplomație de 360 de grade” Pe energie, deputata Ionelia Priescu a vorbit despre un demers al AUR de amânare a decarbonizării cu cinci ani și despre necesitatea intervenției la Complexul Energetic Oltenia. Senatorul Cristian Șipoș a susținut că s-a creat un dezechilibru între securitate, accesibilitate și componenta de mediu și a menționat, între soluții, construirea de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. În zona de securitate națională, deputatul Dan Tanasă a enumerat trei direcții: desecretizarea contractelor, o pondere de minimum 50% pentru componenta națională într-un program de reindustrializare și retehnologizare și renegocierea contractelor existente. Pe politică externă, deputatul Cosmin Corendea a anunțat propunerea de revenire la „o diplomație de 360 de grade”, cu o axă „Washington – Bruxelles – Beijing”, invocând inclusiv tema Visa Waiver . Context: PNRR și acuzații privind pierderea de fonduri Ramona-Ioana Bruynseels a criticat situația politică internă și a susținut că România a pornit cu un PNRR de 28,5 miliarde de euro, iar după renegociere a rămas la 21,4 miliarde de euro, „7 miliarde s-au evaporat”. Separat, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat că soluțiile prezentate nu reprezintă un „Guvern din umbră” și că partidul tratează cu prioritate o reformă instituțională și administrativă care să ducă la „un stat mult mai suplu”. [...]
