Știri
Știri din categoria Politică
Premierul desemnat Adrian Veștea a condiționat includerea în programul de guvernare de „lipsa impactului economic” a unor măsuri cerute de AUR, în contextul negocierilor pentru voturile necesare învestirii guvernului, potrivit G4Media.
Veștea a declarat, la ieșirea din sediul AUR, că a discutat „o serie de măsuri economice dorite de AUR” și că le-a transmis reprezentanților partidului că are „disponibilitate” pentru acele solicitări care „nu vor avea impact economic”, astfel încât să le poată include în programul de guvernare.
„Am discutat o serie de măsuri economice dorite de AUR. I-am asigurat de toată disponibilitate pentru toate aspectele care nu vor avea impact economic în așa fel încât să le pot include. Am deschidere pentru orice solicitare.”
Potrivit declarațiilor citate, Veștea a mers la sediul AUR după ce a fost convocat de George Simion, în cadrul negocierilor pentru obținerea voturilor necesare ca guvernul să treacă de Parlament. Premierul desemnat a mai spus că, „în această seară”, echipa sa urma să meargă la învestire și să ceară parlamentarilor informați despre program să își exprime votul.
„În această seară vom merge la învestire și vom solicita ca parlamamentarii care au fost informați de programul de guvernare să-și exprime votul.”
Întrebat dacă președintele Nicușor Dan știe că a negociat cu AUR, Veștea a răspuns că are „un mandat de constituire a unei majorități”.
La sediul AUR, Veștea a fost însoțit de ministrul desemnat al Apărării, Sorin Cîmpeanu, și de ministrul desemnat al Energiei, Bogdan Ivan.
Recomandate
PSD ia în calcul să ofere AUR șefia Senatului ca monedă de negociere pentru votul de învestitură , într-un scenariu care ar putea schimba rapid echilibrul de putere din Parlament și modul în care ar funcționa viitoarea majoritate. Declarația îi aparține lui Marian Neacșu , propus ministru de interne și vicepremier în guvernul Veștea, potrivit Antena 3 . Neacșu a spus, la Parlament, că nu exclude ca AUR să preia funcția de președinte al Senatului , dacă se negociază susținerea de către formațiune a guvernului propus astăzi în Parlament. Întrebat de jurnaliști, liderul PSD a indicat că șefia Senatului ar putea intra în pachetul de negocieri pentru învestire. De ce contează: șefia Senatului poate influența agenda legislativă Președintele Senatului este una dintre cele mai importante funcții din stat, cu rol direct în organizarea și conducerea lucrărilor din cameră, ceea ce poate afecta calendarul și prioritățile legislative. În acest context, o eventuală cedare a funcției către AUR ar semnala o negociere politică cu impact instituțional, nu doar un acord punctual de vot. Neacșu a argumentat, în același context, că prioritatea este formarea unui guvern care să aibă „susținere parlamentară reală”, avertizând că, fără aceasta, Executivul „nu ar putea funcționa”. Poziționarea față de AUR și reacția din interiorul partidului Întrebat dacă AUR ar putea fi considerat, la alegerile viitoare, un partid „frecventabil”, Neacșu a răspuns: „Și acum de ce este nefrecventabil?” Ulterior, el a mai spus că nu a „catalogat niciodată” AUR drept „extremist”, conform relatării. Din partea AUR, Petrișor Peiu, liderul senatorilor partidului, a declarat într-o intervenție telefonică la Antena 3 CNN că nu a cerut niciodată funcția de președinte al Senatului și a exclus că ar vota guvernul Veștea, chiar dacă George Simion o va face. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea caută voturi inclusiv la AUR, deși președintele Nicușor Dan a insistat pe „fără extremiști” potrivit G4Media . Veștea a făcut declarația duminică seară, după o discuție cu George Simion la sediul AUR, în contextul în care are nevoie de sprijin parlamentar pentru învestirea guvernului. Întrebat de un jurnalist dacă președintele Nicușor Dan știe că a negociat cu AUR — prezentat în articol drept „partid extremist” — Veștea a răspuns că „are un mandat de a învesti un guvern”. Negocierea pentru majoritate intră în contradicție cu „liniile roșii” anunțate de președinte În material se arată că Nicușor Dan a trasat în repetate rânduri, în aparițiile publice despre viitorul guvern, două condiții: „un guvern pro-occidental” și „fără extremiști”. Discuția lui Veștea cu liderul AUR are loc după ce Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură de PSD și AUR. Ce a spus Veștea după întâlnirea cu George Simion Premierul desemnat a afirmat că este dispus să includă solicitări care nu afectează bugetul și care ar susține reformele din programul de guvernare. „I-am asigurat de toată disponibilitatea de toate aspectele care nu sunt în program și în urma evaluărilor nu vor afecta bugetul astfel încât să le includem. Am deschidere către orice solicitare care duce la o implemnetare a reformelor și a soluțiilor pe care românii le așteaptă. În această seară vom merge la învestire și vom solicita ca parlamentarii din aceste zile au fost informați de programul de guvernare să își dea votul. Am un mandat de a învesti un guvern.” Articolul este prezentat ca „știre în curs de actualizare”, iar detalii suplimentare despre condițiile concrete ale sprijinului parlamentar nu apar în textul disponibil. [...]
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, amenință cu retragerea din politică dacă partidul votează învestirea Guvernului Veștea , pe fondul negocierilor deschise de George Simion cu premierul desemnat, potrivit G4Media . Miza imediată este coeziunea internă a AUR înaintea unui vot care poate decide instalarea noului executiv. Peiu a făcut declarația luni, la Antena 3, după ce Simion a început discuții cu Adrian Veștea pentru susținerea guvernului. Senatorul spune că ar ieși din „prim-planul vieții publice” dacă AUR își schimbă poziția, în condițiile în care el a afirmat „constant” că partidul nu va vota Guvernul Veștea. Motivul invocat de Peiu este că a fost „pus într-o situație ridicolă” de această posibilă răsturnare de poziție. El a precizat că, în acest scenariu, nu va mai face declarații publice și că, la finalul mandatului, va ieși din politică. Declarația introduce o presiune suplimentară asupra conducerii AUR într-un moment în care negocierile pentru voturile necesare în Parlament pot reconfigura raporturile interne și mesajul public al partidului. Din informațiile prezentate, nu reiese dacă retragerea anunțată ar avea efecte imediate asupra funcțiilor deținute de Peiu în grupul parlamentar sau asupra strategiei AUR la votul de învestitură. [...]
Summitul UE–Regatul Unit programat pe 22 iulie a fost amânat , după demisia premierului britanic Keir Starmer , potrivit Politico . Decizia mută în timp o serie de dosare cu miză economică și de reglementare, pe care cele două părți urmau să le închidă la nivel de lideri. Președintele Consiliului European, António Costa , a declarat că speră ca succesorul lui Starmer să asigure „continuitate” planurilor de „resetare” a relației dintre UE și Regatul Unit. Costa a spus, într-o conferință de presă la summitul UE–Moldova, că reuniunea trebuie „cu siguranță” amânată, în timp ce părțile „reevaluează” oportunitatea noii date. Ce urma să fie decis la summit Întâlnirea fusese gândită pentru a finaliza negocieri pe trei teme: un acord în domeniul agroalimentar; un acord privind schema de comercializare a certificatelor de emisii (ETS – mecanism prin care companiile cumpără/vând certificate pentru emisiile de CO₂); o schemă de mobilitate pentru tineri. Regatul Unit intenționa, de asemenea, să folosească summitul ca „rampă de lansare” pentru extinderea discuțiilor care ar apropia țara de „orbita economică” a UE, cu detalii care ar fi urmat să fie confirmate chiar la reuniune. De ce contează amânarea: blocaj procedural și incertitudine politică Un oficial britanic familiarizat cu discuțiile, citat de Politico sub protecția anonimatului, a confirmat amânarea și a indicat o problemă de ordin constituțional: ar fi „complicat” ca un nou prim-ministru să își asume acorduri negociate și închise cu o săptămână înainte sub un alt premier. În același timp, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a adus un omagiu lui Starmer, afirmând că acesta a lucrat într-un climat de „încredere”, și a spus că așteaptă reluarea unei relații „puternice și stabile” cu populația Regatului Unit. Ce urmează Politico notează că succesorul lui Starmer este „așteptat pe scară largă” să fie primarul regional al Manchester, Andy Burnham, care ar putea prelua funcția chiar pe 17 sau 18 iulie, dacă nu există o competiție internă pentru leadership. Data summitului fusese stabilită abia săptămâna trecută, după întâlnirea dintre Starmer și Costa la summitul G7 din Franța. [...]
Negocierile premierului desemnat cu AUR complică ecuația unei majorități proeuropene , iar europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan avertizează că România „nu are nevoie de un guvern care își începe mandatul negociind cu prietenii Rusiei”, potrivit G4Media . Declarația vine imediat după ce Adrian Veștea a anunțat că merge la discuții cu AUR, într-un moment în care formarea unei majorități parlamentare este esențială pentru învestirea Guvernului. Mureșan își construiește mesajul în jurul ideii că „responsabilitatea” invocată în negocieri ar trebui să însemne, în primul rând, o majoritate proeuropeană, nu apelul la un partid care „a contestat constant direcția europeană a României”. „În numele «responsabilității» se caută acum sprijinul AUR. Responsabilitatea înseamnă să construiești majorități proeuropene, nu să cauți sprijin la cei care au contestat constant direcția europeană a României.” „Responsabilitatea înseamnă un guvern format din cei care vor să ducă România înainte, nu din cei care vor să o țină pe loc.” „România nu are nevoie de un guvern care își începe mandatul negociind cu prietenii Rusiei.” De ce contează: semnal politic cu potențial de impact extern Miza depășește disputa internă din coaliție: asocierea, fie și punctuală, a negocierilor de guvernare cu AUR poate alimenta percepții externe despre direcția politică a României, într-un context în care legitimitatea și stabilitatea unei majorități sunt urmărite atent la nivel european. În material sunt menționate și relatări similare ale HotNews și Agerpres, care indică faptul că mesajul lui Mureșan a fost publicat pe Facebook și că întâlnirea Veștea–Simion era programată în seara de luni. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol, următorul pas imediat este continuarea consultărilor pentru obținerea sprijinului parlamentar necesar învestirii. Nu sunt oferite detalii despre rezultatul discuțiilor cu AUR sau despre o decizie finală privind formula de majoritate. [...]
Învestirea Guvernului Veștea depinde de o majoritate de 233 de voturi, iar fără sprijinul AUR nu există, în acest moment, suficiente voturi , susține fostul ministru liberal al Culturii Gigel Știrbu , într-o postare citată de HotNews , înaintea ședinței comune a Parlamentului programate la 21:30. Știrbu afirmă că „Guvernul Veștea a murit înainte de a se naște” și își bazează argumentul pe „matematica parlamentară”, susținând că, „la această oră”, cabinetul condus de Adrian Veștea nu ar avea majoritatea necesară pentru a trece de votul de învestitură fără voturile AUR. În aceeași postare, el critică negocierile politice din jurul votului, pe care le descrie drept o „alergătură disperată după voturi”, cu „funcții împărțite înainte de vot” și „demnități promise înainte de învestire”. „La această oră, fără voturile AUR, guvernul Adrian Veștea nu dispune de majoritatea necesară pentru a trece de Parlament, este un fapt politic evident.” Ce urmează în Parlament: ședință comună de la 21:30, vot secret cu bile Cele două Camere ale Parlamentului se reunesc în ședință comună pentru învestirea Guvernului Veștea luni, de la ora 21:30. Potrivit deciziei Birourilor Permanente, agenda include prezentarea Programului și a listei Guvernului de către Adrian Veștea, dezbaterile și votul asupra cererii de acordare a încrederii pentru întregul cabinet. Dezbaterile se vor desfășura până la finalizare, cu participare fizică și online, însă votul secret cu bile va avea loc exclusiv cu prezență fizică. Pentru învestire, Guvernul are nevoie de 233 de voturi. Miza: majoritatea parlamentară, nu programul de guvernare În lectura lui Știrbu, votul de luni seara este mai puțin despre conținutul programului și mai mult despre aritmetica parlamentară și capacitatea candidatului desemnat de a strânge o majoritate. El susține că lipsa unei majorități ar echivala automat cu imposibilitatea formării guvernului și că rezultatul ar confirma „probabil” o realitate deja vizibilă în ultimele zile. [...]
