Știri
Știri din categoria Politică
Premierul desemnat Adrian Veștea condiționează calendarul formării Guvernului de un acord pe program, cu accent pe echilibru bugetar, într-un moment în care intrarea PSD la guvernare rămâne în așteptare, potrivit Agerpres.
Veștea a transmis că nu este „momentul deciziilor pripite” și că va folosi „responsabil” timpul disponibil pentru a construi „un acord solid” asupra programului de guvernare. În mesajul publicat pe Facebook, el a indicat drept obiective ale viitorului program relansarea economiei, creșterea nivelului de trai și „restabilirea echilibrului bugetar”.
Premierul desemnat a spus că își asumă continuarea dialogului și a negocierilor cu partidele politice până la finalizarea programului de guvernare și a echipei guvernamentale, invocând faptul că românii așteaptă „soluții și rezultate” după „mai bine de o lună și jumătate de instabilitate politică”.
În același mesaj, Veștea a insistat că deciziile trebuie analizate „cu responsabilitate” și luate în interesul pe termen lung, respingând „improvizațiile”, „excesele” și deciziile „dictate de emoție sau de grabă”.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul va decide în Consiliul Politic Național dacă va face parte din Guvernul propus de Adrian Veștea. Grindeanu a precizat că PSD nu are „nimic împotriva persoanei” premierului desemnat, dar că hotărârea de a intra sau nu la guvernare va fi luată după convocarea forurilor statutare și după discuții asupra programului de guvernare.
Potrivit declarației sale, Grindeanu și-ar dori ca dezbaterile interne să fie închise duminică după-amiază, când ar urma să aibă loc Consiliul Politic Național în care PSD să decidă dacă intră sau nu în Executiv.
Recomandate
PSD condiționează decizia de intrare la guvernare de credibilitatea negocierilor , după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan că „l-a mințit” pe președintele Nicușor Dan și că și-a schimbat pozițiile de la o zi la alta, potrivit Antena 3 . Grindeanu a declarat că social-democrații vor stabili în Consiliul Politic Național dacă vor face parte din Guvernul propus de Adrian Veștea, însă a legat blocajul politic de modul în care, susține el, Bolojan a relaționat cu șeful statului și de schimbarea repetată a condițiilor privind susținerea guvernului. Ce reproșează Grindeanu și de ce contează pentru formarea guvernului În intervenția citată, liderul PSD a susținut că Bolojan ar fi promis inițial intrarea într-un „guvern tehnocrat”, pentru ca apoi să revină cu condiții succesive, inclusiv legate de componența și arhitectura guvernării (de la acuzația de „proxy PSD” până la cerințe privind secretari de stat și prefecți), iar în final să ajungă la refuzul de a vota guvernul pe motiv că „nu este politic”. „Dacă ești președinte de partid și îl minți pe președintele României, dacă nu îți asumi ceea ce spui (...), atunci există o problemă.” Grindeanu a afirmat că „a minți președintele și a veni de la o zi la alta cu alte scenarii și alte dorințe” ar fi motivul pentru care „suntem în această situație”, adăugând că „lumea este sătulă” de faptul că Bolojan „se gândește doar la el”. Context: decizia PSD rămâne în așteptare În același timp, Grindeanu a reiterat că PSD urmează să decidă în forurile interne dacă intră sau nu în executivul propus de Adrian Veștea. În declarațiile prezentate, el a precizat că nu comentează deciziile interne ale PNL, pe care le consideră „treaba lor”. [...]
PSD amână până duminică decizia privind intrarea la guvernare, ceea ce complică calendarul de învestire al Cabinetului Veștea , potrivit Stirile Pro TV . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că partidul „stă și analizează” programul de guvernare și dacă merită să intre „într-o asemenea majoritate”. În același timp, premierul desemnat Adrian Veștea a fost informat că PSD nu ia încă o decizie, iar liderul social-democraților a indicat că forurile statutare ale partidului urmează să fie convocate în zilele următoare, cu un Consiliu Politic Național programat, „în principiu”, pentru duminică după-amiază. „PSD trebuie să judece foarte bine dacă mai intră sau nu într-o asemenea majoritate (...) L-am informat că decizia PSD de a intra sau nu se mai lasă așteptată”, a declarat Sorin Grindeanu, după ședința PSD. Miza: majoritatea parlamentară rămâne incertă Contextul descris de publicație arată că, după ce UDMR și USR au transmis că nu vor susține guvernul, iar din PNL ar putea veni doar o parte din voturi, Veștea ar fi putut conta, la acel moment, pe 180 de voturi (PSD, neafiliați și grupurile UPR și PACE), calculele indicând un deficit de 53 de voturi. Negociatorii premierului desemnat susțineau însă că încearcă să atragă suplimentar: 30 de aleși de la PNL; 14 de la AUR; 17 de la Minorități. În scenariul în care sprijinul PSD s-ar menține, Guvernul Veștea ar trece cu 8 voturi peste pragul minim necesar, mai notează sursa. Ce urmează Adrian Veștea urma să depună joi la Parlament lista de miniștri și Programul de guvernare. Între timp, pozițiile publice anunțate până acum indică opoziție la învestire din partea PNL, USR și UDMR, iar un anunț similar a fost făcut și de liderii AUR, conform informațiilor din articol. [...]
Depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri mută negocierile în zona „impact bugetar” , după ce premierul desemnat Adrian Veștea a indicat că documentele vor ajunge joi dimineață la Parlament , potrivit Digi24 . Veștea a transmis că programul este în „etapa finală de definitivare” și că fiecare măsură este evaluată prin prisma impactului asupra bugetului, astfel încât să fie respectate țintele asumate privind deficitul și să rezulte un plan „realist, aplicabil și sustenabil”. În aceeași logică, el a spus că echipa sa caută „echilibrul corect” între nevoile societății și posibilitățile bugetare ale statului. De ce contează: programul devine testul de credibilitate fiscală Dincolo de calendarul politic, accentul pus pe „impact bugetar” sugerează că pachetul de măsuri va fi construit cu constrângeri fiscale explicite, ceea ce poate limita spațiul pentru promisiuni costisitoare și poate împinge discuția către prioritizare: ce intră în program și ce rămâne în afara lui, tocmai pentru a nu deraia țintele de deficit. În acest context, depunerea documentelor la Parlament este un pas procedural care poate accelera clarificarea conținutului programului și a responsabilităților pe portofolii, odată cu publicarea listei de miniștri. Ce urmează Conform anunțului, programul de guvernare și lista Cabinetului ar urma să fie depuse joi, în prima parte a zilei, la Parlament. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre componența listei sau despre măsurile concrete din program, dincolo de criteriul de evaluare bugetară invocat de premierul desemnat. [...]
Criza desemnării premierului riscă să împingă politica spre un „consens” fără conținut, în care miza devine doar cine administrează aceleași decizii , într-un context în care partidele evită să discute schimbări de fond precum fiscalitatea sau întărirea capacității statului, potrivit unei opinii publicate de Libertatea . Textul îl plasează pe președintele Nicușor Dan în centrul acestei dinamici, pe fondul nominalizărilor vehiculate pentru funcția de premier, și susține că disputa publică nu se poartă pe programe sau politici, ci pe nume care ar urma să continue „fix tot aia”. În același registru, autorul indică drept simptom lipsa de reacție la manifestația profesorilor, pe care o leagă de o „perioadă de maximă desolidarizare”. Ce lipsește din dezbatere: decizii cu impact bugetar și administrativ Un fir principal al opiniei este că agenda politică evită subiectele care ar schimba distribuția costurilor în societate și ar produce efecte bugetare și administrative. Sunt menționate, ca exemple de „curaj” absent, teme precum: „impozite corecte”; întărirea statului și a angajaților; modificarea „trocului” în recoltarea datoriilor de către ANAF. În paralel, autorul susține că există o convergență în jurul ideii de a nu „tăia” de la zonele cu putere și resurse (sunt enumerate, în text, bogații, SRI, respectiv menținerea unor persoane în funcții), în timp ce presiunea ar rămâne pe categoriile largi. PSD, absent din discuția despre premier, și AUR ca variabilă de negociere Opinia notează că PSD ar fi „marele absent” din discuția despre desemnarea premierului, deși este descris ca partidul cu cele mai multe voturi la ultimele alegeri. În acest context, autorul afirmă că președintele ar fi trebuit să forțeze o nominalizare directă (este menționat numele lui Sorin Grindeanu ), iar restul scenariilor sunt caracterizate drept „abureli”. O altă idee cu potențial de impact politic este introducerea explicită a AUR în ecuația negocierilor: în text se afirmă că Adrian Veștea ar fi anunțat că ar negocia și cu AUR, ceea ce ar transforma partidul într-o „variabilă” în calculele prezidențiale. În același context este invocată o analiză Financial Times despre AUR și George Simion, menționată ca semnal relevant privind repoziționarea și încercarea de „deradicalizare” a liderului AUR. De ce contează: risc de blocaj și de politici „pe pilot automat” Din perspectiva consecințelor, opinia descrie un climat în care competiția politică se reduce la administrarea aceluiași set de opțiuni, fără asumarea unor schimbări care ar afecta echilibre bugetare, fiscalitatea sau capacitatea instituțiilor. Într-un asemenea cadru, discuția despre premier devine, în esență, un mecanism de menținere a status quo-ului, iar tensiunile sociale (precum cele din educație) rămân fără răspuns politic vizibil. [...]
PSD amână votul pentru Guvernul Veștea pe fondul tensiunilor cu UDMR , iar Sorin Grindeanu le-a transmis parlamentarilor că are „o mare problemă” să mai construiască majorități cu Uniunea, potrivit stenogramelor prezentate de Digi24 . În ședința de joi dimineață cu aleșii PSD, Grindeanu a intrat „nervos” și i-a atacat pe liderii PNL, USR și UDMR, acuzându-i că „sunt preocupați doar să înjure PSD-ul” și că și-au schimbat pozițiile privind susținerea unui guvern tehnocrat versus un guvern politic. Înainte de ședință, întrebat pe holurile Parlamentului dacă PSD a găsit „un premier marionetă”, Grindeanu a răspuns: „Pe Ilie Bolojan ”. În spatele ușilor închise, liderul PSD le-a spus parlamentarilor că votul privind învestirea Guvernului Veștea se amână, deși planul inițial era ca procedura să fie accelerată „zilele acestea”. Conform calendarului prezentat în discuție, duminică ar urma o ședință a conducerii extinse a PSD, iar luni-marți „ar trebui să înceapă procedurile” pentru învestire. Miza: majoritatea parlamentară și formula de guvernare Mesajul central al lui Grindeanu a vizat explicit relația cu USR și UDMR, în contextul în care Kelemen Hunor a anunțat că UDMR nu votează Cabinetul Veștea, lucru care i-a nemulțumit pe social-democrați. „Dacă vom mai face guvern, îl vom face fără USR! Și am o mare problemă să mai facem majorități cu UDMR, după modul în care s-au comportat în ultimele zile.” În aceeași intervenție, Grindeanu a criticat și poziționarea lui Ilie Bolojan, afirmând că „nu îl interesează economia României” și invocând, între altele, faptul că Guvernul „nu are lege de abilitare” și că Parlamentul este în vacanță până săptămâna viitoare. Ce urmează, potrivit discuțiilor din PSD Grindeanu le-a mai spus parlamentarilor PSD că, „de fapt”, ar avea voturile necesare pentru învestirea Guvernului Veștea, însă vrea să „cântărească situația”. În acest context, amânarea mută decizia politică în ședința de duminică și prelungește incertitudinea privind aritmetica parlamentară și partenerii cu care PSD ar accepta să construiască o majoritate. [...]
Ilie Bolojan respinge ideea unui guvern de tehnocrați și încearcă să închidă public disputa cu PSD , într-un moment în care negocierile pentru formarea majorității rămân tensionate, potrivit Digi24 . Mesajul liderului PNL vizează direct acuzațiile lansate de Sorin Grindeanu , care a susținut că Bolojan ar fi acceptat inițial un executiv tehnocrat, pentru ca ulterior să se răzgândească. Într-o postare pe Facebook, Bolojan afirmă că „niciodată” nu și-a dat acordul, „nici măcar de principiu”, pentru învestirea unui guvern de tehnocrați. El precizează că a vorbit public doar despre posibilitatea teoretică a unei astfel de soluții constituționale, condiționată însă de îndeplinirea unor criterii care, spune el, „nu au fost îndeplinite”. „Observ că se rostogolesc în spațiul public o serie de invenții toxice. Ca să fie clar: niciodată nu am formulat vreun acord, nici măcar de principiu, pentru învestirea unui guvern tehnocrat.” Miza: controlul deciziei în PNL și negocierea politică Bolojan își construiește replica și pe ideea de procedură internă și legitimitate a deciziilor din partid, susținând că PNL hotărăște prin forurile statutare și „vot deschis”, nu prin aranjamente informale. „Și, cel mai important, în și pentru PNL decide PNL, prin forurile statutare și prin vot deschis. Deciziile în și pentru PNL nu se iau pe sub masă, oricât de importantă ar fi aceasta.” Tot în aceeași intervenție, liderul PNL respinge și ideea unei negocieri pe funcții, afirmând că nu a „tranzacționat” nicio poziție pentru el sau pentru altcineva în schimbul unui acord care, susține el, „nu a fost vreodată în discuție”. Contextul acuzațiilor: Grindeanu și Tomac invocă lipsa de consecvență a PNL În relatarea Digi24, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi că Ilie Bolojan l-ar fi „mințit” pe șeful statului, Nicușor Dan, în privința acceptării unui guvern tehnocrat, ceea ce ar fi contribuit la blocajul actual. Grindeanu a mai susținut că liderul PNL ar fi venit „de la o zi la alta” cu scenarii și cerințe diferite pentru susținerea guvernării, acceptate în negocieri, pentru ca în final să invoce faptul că nu este vorba despre un guvern politic. O poziție „asemănătoare”, notează Digi24, a avut și premierul desemnat Eugen Tomac, care a spus că PNL nu ar fi rămas consecvent cu abordarea inițială de la consultări, fără a detalia, motivând că nu a putut intra în toate aceste aspecte cât timp au existat negocieri. Ce urmează Din informațiile prezentate, schimbul de acuzații între PNL și PSD se suprapune peste dificultățile de a strânge voturile necesare pentru învestirea unui nou guvern. În acest cadru, intervenția lui Bolojan pare să urmărească limitarea costurilor politice pentru PNL și fixarea unei linii oficiale: partidul nu își asumă un acord pentru un executiv tehnocrat și își revendică decizia exclusiv prin mecanisme interne. [...]
