Știri
Știri din categoria Politică

Conflictul intern din PNL riscă să blocheze rapid învestirea unui nou guvern și să prelungească incertitudinea politică, cu efecte directe asupra agendei de finanțare și reforme, în condițiile în care premierul desemnat Adrian Veștea acuză conducerea partidului că forțează un congres „pe repede înainte” și că urmărește inclusiv blocarea formării Executivului, potrivit Stirile Pro TV.
Veștea susține că decizia de a organiza un congres extraordinar duminică, 21 iunie, în locul unei reuniuni la finalul săptămânii viitoare (28 iunie), ar reduce timpul pentru o „dezbatere reală” și ar pune în pericol „libertatea” și „dezbaterea democratică” în partid. În mesajul publicat pe Facebook, el afirmă că PNL riscă „să își piardă propria identitate” dacă procedura este grăbită.
În aceeași intervenție, Veștea indică două obiective pe care le atribuie demersului inițiat în partid:
Veștea leagă explicit această posibilă blocare de riscul de a continua „blocaje” în proiecte și demersuri pe care le enumeră: PNRR, SAFE și OCDE. El adaugă că agențiile de rating urmăresc instabilitatea politică din România, iar prelungirea tensiunilor ar putea menține presiunea de percepție asupra țării.
Veștea mai afirmă că, în viziunea sa, Ilie Bolojan ar urmări ca un PNL „reașezat după un val de excluderi” să poată fi folosit ca „instrument împotriva Președintelui României”. El spune că a propus, ca direcție, un „parteneriat politic onest și corect” cu șeful statului.
Potrivit aceleiași surse, mesajul lui Veștea vine la câteva ore după ce acesta a dat în judecată PNL și a cerut daune morale de 4 milioane de lei, pentru el și alți 15 colegi care îl susțin în disputa internă. În articol este menționat că cei 16 sunt asociați cu un „puci” pentru schimbarea puterii în partid.
Ce urmează depinde de deciziile din partid privind congresul extraordinar și de capacitatea taberelor de a evita escaladarea conflictului într-un blocaj politic care să întârzie formarea Guvernului.
Recomandate

Un amendament votat în Senat la legea decarbonizării riscă să redeschidă un jalon PNRR deja închis și să blocheze plăți viitoare , potrivit HotNews , care relatează acuzațiile PNL la adresa PSD și poziția social-democraților. Propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptată marți de Senat, for decizional în acest caz, însă – pe fondul modificărilor substanțiale – urmează să fie înaintată Camerei Deputaților pentru a fi pusă în acord, nu președintelui pentru promulgare, potrivit unor surse politice citate de publicație. Miza: bani din PNRR și penalități, pe fondul schimbării unei reforme „deja plătite” PNL susține că amendamentele susținute de PSD „intervin asupra unui jalon PNRR deja îndeplinit, validat și plătit de Comisia Europeană” și pot bloca accesul României „la miliarde de euro” din PNRR. În comunicatul PNL, Ilie Bolojan (premier interimar și lider al partidului) este citat spunând că anumite capacități nu pot fi închise în această toamnă, deoarece România nu are încă surse care să le înlocuiască, iar liberalii dau ca exemplu centrala de la Craiova, care ar trebui să rămână în funcțiune pentru ca orașul să nu rămână fără încălzire, în lipsa investițiilor din ultimii ani. PNL afirmă că situația ar fi putut fi gestionată prin negocieri cu Comisia Europeană, cu asumarea unor penalități pentru întârziere, însă amendamentul PSD ar modifica legislația care a stat la baza închiderii Jalonului 114, pentru care România ar fi primit deja bani prin Cererea de plată nr. 2. Ce prevede amendamentul PSD votat în Senat Un amendament introdus de PSD stabilește că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea realiza numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare, potrivit Agerpres . Ce consecințe invocă PNL PNL susține că România riscă „consecințe extrem de grave”, între care: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR; penalități de până la 770,8 milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei); punerea în pericol a fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură; afectarea credibilității țării și a evaluărilor agențiilor de rating. În comunicatul citat, Ilie Bolojan avertizează asupra unor penalități suplimentare ca urmare a intervenției pe un jalon „închis”. „Nu rezolvăm nimic votând un astfel de amendament. Riscăm să avem alte penalități suplimentare, ca urmare a intervenției pe un jalon care este închis.” Replica PSD: termenul din PNRR „nu se poate întâmpla” în contextul actual Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, susține că necesitatea amendamentului a apărut din situația creată încă de la adoptarea PNRR și că România nu își permite să închidă aceste capacități în contextul războiului și al crizei energetice. El i-a acuzat pe Florin Cîțu, Cristian Ghinea și Virgil Popescu pentru angajamentele privind închiderea capacităților pe cărbune până la 31 august 2026. „Domnul Cristian Ghinea și cu domnul Virgil Popescu au angajat România la închiderea capacităților pe cărbune cu final 31 august 2026. Ei bine, lucrul ăsta evident că nu se poate întâmpla, având în vedere toată perioada parcursă de atunci – a apărut războiul, avem criza energetică.” Ce urmează Deoarece proiectul a fost modificat substanțial în Senat, acesta ar urma să ajungă la Camera Deputaților pentru a fi pus în acord, conform informațiilor citate de HotNews. În paralel, disputa politică se mută pe terenul riscului de conformare cu PNRR: PNL susține că amendamentul poate afecta plățile viitoare, în timp ce PSD argumentează că închiderea capacităților pe cărbune la termenul asumat nu este realistă în condițiile actuale. [...]

Discuțiile despre un guvern tehnocrat arată că blocajul politic prelungește interimatul și amână decizii-cheie , într-un moment în care partidele nu reușesc să contureze o majoritate pentru un nou executiv, potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a declarat la Digi24 că, în ultimele două săptămâni, au existat discuții politice care „nu au apărut în spațiul public” privind formarea guvernului, iar una dintre variantele luate în calcul de președintele Nicușor Dan ar fi un guvern tehnocrat. Ciucu a spus că PNL ia în calcul „toate variantele”, cu excepția refacerii unei alianțe cu PSD. În același context, liderul liberal a indicat că ar putea reveni în discuție și scenariul unor „guverne consecutive minoritare”, deși a susținut că, din discursul președintelui, ar rezulta că acesta „nu agreează ideea de guvern minoritar”. Ciucu a avansat ipoteza unui guvern minoritar PSD, urmat de unul PNL-USR-UDMR, dar a punctat că „e timp scurt”. Ce înțelege PNL prin „tehnocrat pe bune” Ciucu a condiționat sprijinul pentru o formulă tehnocrată de profilul miniștrilor și de distanța față de partide, inclusiv prin excluderea unor persoane percepute ca fiind apropiate politic. „Dacă vor fi tehnocrați pe bune, putem discuta pentru un guvern care să fie de șase luni sau chiar de mai mult timp.” El a definit tehnocratul ca o persoană cu „viață profesională” recunoscută în domeniul portofoliului, fără legături de partid sau asocieri publice repetate cu un partid, menționând explicit PSD. Totodată, Ciucu a spus că PNL nu ar accepta o nominalizare care ar urmări „preluarea ostilă” a partidului, dând ca exemplu nominalizarea lui Adrian Veștea. Context: desemnări eșuate și interimat prelungit Potrivit informațiilor prezentate, președintele Nicușor Dan a făcut două desemnări oficiale de premier: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul înainte de vot) și Adrian Veștea (respins în Parlament). Ulterior, șeful statului a respins propunerile Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (PNL), motivând că nu există o majoritate. De la demiterea guvernului prin moțiunea PSD-AUR din 5 mai, premierul Ilie Bolojan se află într-un interimat care a depășit recordul anterior, iar consultările de la Cotroceni (18 mai, 23 iunie și 13 iulie) s-au încheiat fără acord politic. În acest cadru, varianta tehnocrată apare ca soluție de avarie într-un blocaj care, deocamdată, nu are o ieșire anunțată public. [...]

PNL spune că nu acceptă prelungirea unui guvern „fără puteri depline” , iar discuțiile politice iau în calcul fie un executiv tehnocrat, fie o formulă de guverne consecutive minoritare, potrivit News . Mesajul a fost transmis de Ciprian Ciucu , care a indicat că liberalii vor relua discuțiile pentru o soluție de guvernare, dar exclud o nouă alianță cu PSD. Miza: capacitatea Guvernului de a lua decizii și de a trece măsuri Ciucu a spus că PNL este nemulțumit de situația în care România are un guvern fără puteri depline și că „toate variantele” sunt pe masă. În acest context, el a enumerat două scenarii discutate în spațiul politic: un guvern tehnocrat (condus de un premier din afara partidelor); guverne consecutive, minoritare , ca alternativă la o coaliție largă. În același timp, Ciucu a reiterat poziția PNL că nu va mai face alianță cu PSD, ceea ce limitează opțiunile de majoritate și împinge negocierile spre formule mai fragile politic. Premier tehnocrat și nume vehiculate: „s-au avansat niște nume”, dar fără detalii Întrebat despre varianta unui premier tehnocrat, Ciucu a afirmat că în discuții politice care nu au fost publice „s-au avansat nume”, însă a precizat că nu știe care sunt acestea și nu a oferit alte detalii. PNL și propunerea de premier: Sigfried Mureșan, nu Ilie Bolojan Întrebat dacă PNL îl va susține pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier, Ciucu a spus că liberalii ar trebui să își mențină ultima propunere, Sigfried Mureșan , și a susținut că există „o campanie extrem de agresivă” concentrată pe Ilie Bolojan, inclusiv în online și în mass-media. Despre Ilie Bolojan, Ciucu a mai declarat că a discutat cu acesta și că „nu se agață de putere”, afirmând că Bolojan și-ar fi asumat obiective și că, la nivel personal, situația nu ar fi ușoară în contextul unui guvern minoritar. [...]

Reducerea consumului cu 200–300 MW în orele de seară din ultimele zile arată că apelurile Guvernului pentru economisirea energiei au avut efect imediat, într-un context de secetă și importuri limitate, potrivit Biziday . Premierul Ilie Bolojan a spus că scăderea este vizibilă în special seara și a mulțumit „românilor, companiilor, instituțiilor” care au răspuns solicitării. Declarațiile au fost făcute vineri dimineață, la RFI, după ce premierul a cerut repetat populației, firmelor și instituțiilor să-și reducă consumul. Bolojan a precizat că, în afară de ziua cu cele mai ridicate temperaturi („alaltăieri”), „în fiecare zi” s-au înregistrat reduceri. De ce contează: seceta și importurile limitate împing spre managementul cererii Premierul a legat explicit economisirea de constrângerile din sistem: „atunci când este secetă” și „capacitatea de a importa este limitată”, „soluția de bază este să reduci consumul la nivelul la care poți asigura producția și la care se adaugă importul”. Ca ordin de mărime, el a comparat scăderea de 200–300 MW cu un consum „într-o zi normală din anul trecut” de 7.700–8.000 MW. Alte teme atinse de premier În aceeași intervenție, Bolojan a vorbit și despre: analiza rapidă a Curții Constituționale asupra legii integrității, cu posibilitatea retrimiterii la Parlament dacă un articol este declarat neconstituțional; condițiile în care PNL ar susține un viitor guvern, inclusiv unul „cu profil tehnocrat”, dacă are o susținere parlamentară stabilă și un program axat pe controlul cheltuielilor și reducerea deficitelor. [...]

PSD cere menținerea și repornirea centralelor pe cărbune ca măsură de urgență , susținând că România se află într-o „situație de forță majoră” care impune soluții temporare pentru securitatea energetică, potrivit Antena 3 . Miza politică și de reglementare este potențialul conflict cu angajamentele de decarbonizare din PNRR , în condițiile în care repornirea grupurilor pe cărbune fusese legată de un jalon asumat. Într-un comunicat transmis presei și citat de Agerpres, PSD afirmă că legea promovată în Parlament pentru menținerea și repornirea centralelor pe cărbune este „soluția obligatorie” la o „criză energetică profundă”, pe care „nu poate fi gestionată eficient de un guvern demis, cu atribuții limitate”. Social-democrații leagă demersul de ideea activării unui mecanism european de urgență și cer ca premierul interimar Ilie Bolojan să susțină „cauza României la Bruxelles”. Legătura cu PNRR și „planul de urgență energetică” al Guvernului PSD susține că necesitatea unor reglementări de tipul celor propuse de partid ar fi fost confirmată chiar de „Planul pentru situația de urgență energetică” anunțat recent de Ilie Bolojan. Conform comunicatului, planul ar prevedea utilizarea tuturor capacităților de producție „din toate sursele”, inclusiv cărbunele, precum și repornirea grupurilor aflate în rezervă – „respectiv cele închise pentru îndeplinirea jalonului decarbonizării din PNRR”. Pe acest fond, PSD acuză „duplicitatea” premierului demis, afirmând că, în timp ce ar aplica soluțiile propuse de PSD, ar critica partidul pentru riscul de a pune în pericol fonduri europene prin neîndeplinirea jalonului din PNRR privind decarbonizarea. Ce solicită PSD la nivel european În comunicat, PSD spune că a cerut Comisiei Europene activarea mecanismului de urgență pentru securitatea energetică a României, care ar permite „soluții temporare” pentru alimentarea cu energie electrică a populației și a economiei. Totodată, partidul afirmă că premierul ar trebui să pledeze în fața Comisiei Europene că România se află într-o situație de forță majoră, care ar impune „reevaluarea unor termene convenite în PNRR”. [...]

PSD susține că 771 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fonduri europene riscă să rămână blocate după ce PNL și USR ar fi contestat la Curtea Constituțională Legea integrității , potrivit Economica . Miza imediată, dincolo de disputa politică, este una financiară: accesul la o tranșă de bani europeni asociată acestei legi. Într-un comunicat transmis joi, PSD acuză USR și PNL că au „suspendat” 771 de milioane de euro destinate României „în tentativa de a salva un președinte de partid” de sancțiuni legale, după o condamnare definitivă pentru conflict de interese. Social-democrații susțin că demersul de sesizare a CCR ar fi motivat politic și ar pune în pericol interese economice ale țării. Ce spune PSD despre efectul economic: bani europeni „blocați” PSD califică sesizarea la CCR drept o „sfidare” la adresa contribuabililor și afirmă că, dacă România pierde suma aferentă Legii integrității, USR ar deveni vinovat „de al doilea cel mai mare prejudiciu asupra României”, după achiziția de vaccinuri COVID, conform comunicatului citat de Economica. Tot în aceeași poziție publică, PSD leagă USR și de „blocarea finalizării unor hidrocentrale aflate într-un stadiu foarte avansat de construcție”, susținând că acest lucru ar vulnerabiliza securitatea energetică a României. Textul nu oferă însă detalii suplimentare despre proiecte sau stadiile lor, dincolo de această afirmație. Disputa juridică: amendamentul PSD și acuzația de „retroactivitate” PSD afirmă că amendamentul său privind o „normă tranzitorie” nu ar acționa retroactiv și că prevede explicit că persoanele condamnate definitiv, cu sancțiuni în desfășurare la momentul intrării în vigoare a noii legi, „nu vor scăpa de răspunderea legală” și vor suporta sancțiunile aplicabile pe vechea legislație. Potrivit PSD, amendamentul ar viza „toate condamnările definitive”, nu doar conflictele de interese, ci și incompatibilitățile. În acest context, partidul susține că sesizarea la CCR „nu are la bază un temei real de neconstituționalitate”, ci ar urmări protejarea liderului USR, „chiar cu prețul pierderii banilor europeni ai României”. Ce urmează: CCR discută sesizarea pe 12 august Curtea Constituțională a României urmează să discute pe 12 august sesizarea privind legea de modificare și completare a unor acte normative în domeniul integrității, au precizat oficiali ai CCR pentru AGERPRES, conform informațiilor din articol. Decizia CCR va fi relevantă inclusiv prin efectul de calendar: până la o soluționare, disputa politică se suprapune peste riscul de întârziere sau blocaj în accesarea fondurilor europene invocate de PSD. [...]