Știri
Știri din categoria Politică
PNL își resetează conducerea și regulile interne printr-un congres extraordinar pe 21 iunie, după ce Consiliul Național a votat atât convocarea congresului, cât și modificarea statutului partidului, potrivit HotNews.
Convocarea congresului extraordinar a fost aprobată cu 85% dintre voturile exprimate: 566 pentru, 97 împotrivă și 19 abțineri. Congresul este programat duminică, 21 iunie, de la ora 12, la Romexpo, cu participarea a 2.500 de delegați. Termenul-limită pentru depunerea moțiunilor este 20 iunie 2026, ora 17.
A doua decizie majoră a fost modificarea Statutului PNL, votată cu 551 pentru, 128 împotrivă și 3 abțineri. PNL indică drept obiectiv evitarea „fragmentării interne” și întărirea responsabilității politice, printr-o formulă în care candidaturile sunt construite pe moțiuni (președinte împreună cu o echipă).
Potrivit comunicatului partidului, principalele modificări includ:
Ilie Bolojan a anunțat că va candida din nou la șefia partidului și că își va depune candidatura împreună cu echipa în cursul zilei de sâmbătă.
„Până mâine după-amiază îmi voi depune candidatura, împreună cu echipa alături de care voi merge mai departe.”
Într-o postare pe Facebook, Bolojan a susținut că noile prevederi sunt gândite pentru a reduce fragmentarea internă și pentru a încuraja responsabilitatea politică, menționând și intenția de a „deschide PNL către oameni valoroși” și de a susține meritocrația.
Deputatul Ionel Bogdan a spus că eventualele decizii de excludere din partid vor fi luate de conducerea care va fi aleasă duminică. El a afirmat că cele două decizii au fost adoptate cu majoritățile cerute de statut și că, din acest motiv, „nu există un motiv pentru atacarea în instanță”.
În același context, Bogdan a indicat că partidul a luat „de patru ori” decizia de a nu participa la o guvernare alături de PSD și de a nu învesti un guvern condus de Adrian Veștea, iar eventualele sancțiuni pentru membrii care ar intra într-un astfel de guvern sau ar vota învestirea ar urma să fie decise de noua conducere.
Bogdan a respins și ideea că termenul strâns ar face congresul neconform statutar, susținând că prevederile privind convocarea Consiliului Național extraordinar (cu 48 de ore înainte) au fost respectate și că pentru congresul extraordinar nu există un termen prevăzut în statut, acesta fiind stabilit prin vot.
Recomandate
PNL anunță demararea imediată a negocierilor pentru o majoritate care să instaleze Guvernul Mureșan , după desemnarea europarlamentarului Siegfried Mureșan ca premier de către președintele Nicușor Dan , potrivit Agerpres . Mesajul vine de la premierul interimar Ilie Bolojan, care leagă miza politică a următoarelor zile de formarea rapidă a unei majorități parlamentare. Într-o postare pe Facebook, Bolojan a susținut că nominalizarea lui Mureșan oferă României „șansa de a continua pe calea corectă”, printr-o guvernare „reformistă, responsabilă și ferm proeuropeană”. El l-a descris pe premierul desemnat drept „un om politic cu viziune”, cu „anvergură europeană”, și a spus că se așteaptă ca acesta să vină în Parlament cu „o echipă puternică” și un program de guvernare care să răspundă „provocărilor perioadei următoare” și așteptărilor de reformă și modernizare. Negocieri PNL–USR–UDMR pentru majoritate Bolojan a precizat că PNL va începe „imediat” discuțiile cu USR și UDMR pentru constituirea unei majorități parlamentare care să sprijine instalarea noului Guvern. În același mesaj, liderul PNL a avertizat că, „având în vedere configurația politică actuală”, misiunea nu va fi una ușoară, dar și-a exprimat încrederea în echipa care urmează să fie formată și în capacitatea viitorului executiv de a răspunde așteptărilor publice. Context: desemnarea premierului Joi, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a acceptat propunerea, mai notează Agerpres. Următorul pas, conform practicii constituționale, este conturarea unei majorități și prezentarea în Parlament a echipei guvernamentale și a programului de guvernare pentru votul de învestitură. [...]
România rămâne cu un Executiv interimar de peste patru luni , iar consultările de la Cotroceni intră într-o etapă în care președintele încearcă să strângă sprijin politic pentru desemnarea unui nou premier, potrivit Agerpres . Joi, președintele Nicușor Dan a discutat cu delegația PNL, în cadrul rundelor de consultări cu partidele parlamentare. Delegația PNL a fost formată din Ilie Bolojan (președintele partidului), Dan Motreanu, Mircea Abrudean, Ciprian Ciucu, Oana Gheorghiu și Robert Sighiartău. Consultările au loc după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai, prin moțiune de cenzură. În consecință, România se află de peste patru luni în situația unui guvern interimar, ceea ce prelungește incertitudinea privind capacitatea de decizie a Executivului. Calendarul consultărilor și miza imediată Înaintea discuției cu PNL, șeful statului a avut consultări cu PSD și AUR. Pe lista întâlnirilor programate urmează: USR UDMR Grupul parlamentar al minorităților naționale Partidul S.O.S. România Partidul Oamenilor Tineri (POT) Grupul parlamentar Uniți pentru România Grupul parlamentar PACE – Întâi România parlamentarii neafiliați Miza acestor consultări este desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru, pas necesar pentru formarea unui nou guvern care să obțină votul de învestitură în Parlament. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de schimbarea politicilor economice și bugetare , după desemnarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , susține că o formulă „stabilă” de guvernare trebuie construită „în jurul PSD” și avertizează că partidul nu va accepta „aceleași politici” promovate în perioada în care Ilie Bolojan a condus guvernarea. Manda a criticat modul în care s-a ajuns la nominalizarea lui Mureșan, afirmând că acesta i-ar fi transmis președintelui Nicușor Dan că are nevoie de „timp de gândire”, deși fusese prezentat public de liderul PNL, Ilie Bolojan, drept soluție pentru funcția de premier. În acest context, liderul PSD pune sub semnul întrebării dacă a fost o propunere reală sau „o minciună politică”. Linia roșie a PSD: „aceleași politici” economice și bugetare Pe fondul unei crize politice pe care o plasează la „patru luni”, Manda afirmă că România are nevoie de stabilitate, redresare economică și de un guvern „cu puteri depline”. În mesajul său, el leagă explicit sprijinul PSD de direcția economică a viitorului executiv și respinge continuitatea politicilor actuale sub un alt premier. „PSD nu va accepta aceleași politici, împachetate diferit și prezentate românilor drept un nou început. Nu vom accepta ca românii să plătească din nou pentru decizii greșite.” Miza politică: majoritatea din Parlament și negocierile pentru guvern Manda mai susține că, deși președintele „poate alege pe cine desemnează”, nu poate schimba „realitatea politică din Parlament”, argumentând că PSD este „cel mai mare partid” și că orice formulă stabilă trebuie să țină cont de acest fapt. Totodată, el îl atacă pe Ilie Bolojan, acuzându-l că a cerut „sacrificii” și că a numit drept reforme politici care au pus presiune suplimentară pe oameni și pe economie. În final, Manda îi cere lui Siegfried Mureșan să precizeze dacă intenționează să schimbe direcția guvernării sau să continue politicile promovate de Ilie Bolojan și face o comparație între președintele Nicușor Dan și fostul șef al statului Klaus Iohannis, susținând că actualul președinte ar fi nominalizat într-un an la fel de mulți premieri liberali cât Iohannis în 10 ani. [...]
Președintele Nicușor Dan anunță la 17.00 direcția pentru desemnarea premierului , după consultări de aproape șase ore cu partidele, într-un moment în care opțiunile de guvernare sunt condiționate de linii roșii pe finanțe și de refuzul unor formațiuni pentru varianta tehnocrată, potrivit HotNews . Administrația Prezidențială a comunicat că șeful statului va susține o declarație de presă la Palatul Cotroceni la ora 17.00, transmisă „live pe sistemul unic și pe site-ul Administrației Prezidențiale”. Anunțul vine la finalul consultărilor cu partidele pentru desemnarea unui premier. Miza imediată este dacă președintele va putea contura o majoritate funcțională în jurul unei propuneri, în condițiile în care partidele au intrat la negocieri cu poziții încă rigide, iar discuțiile au scos la suprafață condiționări explicite legate de formula de guvernare și de controlul asupra finanțelor publice. Propunerile oficiale și numele discutate Pe masa președintelui sunt două propuneri oficiale, conform informațiilor din articol: Sorin Grindeanu (PSD); Siegfried Mureșan (PNL–USR–UDMR). În discuțiile din partide și cu Nicușor Dan au mai fost vehiculate, pe o „listă scurtă”, încă două nume de posibili premieri: Alexandru Nazare; Luca Niculescu. Liniile roșii care complică formarea guvernului Negocierile au fost marcate de condiții care pot influența direct arhitectura viitorului executiv: PSD și AUR i-au transmis președintelui că nu votează un guvern tehnocrat; PNL a indicat că va discuta cu premierul desemnat dacă acesta va păstra controlul asupra finanțelor publice; USR a propus două guverne minoritare cu același premier. HotNews anunță că va transmite în format „Livetext” principalele declarații ale președintelui, care ar urma să indice pașii următori în procesul de desemnare a prim-ministrului. [...]
USR condiționează ieșirea din blocajul guvernamental de o nominalizare rapidă a premierului , iar dacă președintele Nicușor Dan nu îl desemnează pe Siegfried Mureșan , formațiunea spune că e dispusă să discute un alt nume, potrivit Antena 3 . Mesajul vine după consultările de la Cotroceni și indică o încercare de a debloca rapid formarea guvernului, cu accent pe testarea unei majorități în Parlament. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că propunerea comună USR–PNL–UDMR rămâne Siegfried Mureșan, dar că partidul ar accepta discuții despre o altă nominalizare dacă șeful statului are o altă opțiune. „Numele propus de noi e Siegfried Mureșan. Dacă Nicușor Dan are alt nume, vom discuta”, a conchis liderul USR. Varianta USR: două guverne minoritare succesive Fritz a reluat ideea depășirii crizei politice prin două guverne minoritare, unul după altul: mai întâi un executiv format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern PSD, ambele conduse de un premier nominalizat de președinte și acceptat de toate părțile. În argumentația sa, liderul USR a invocat faptul că PSD ar fi agreat deja o „rotativă” în 2027 și a susținut că, în această logică, venirea PSD la guvernare „acum” ar fi nejustificată. Miza imediată: verificarea unei majorități și scenariul anticipatelor Liderul USR a insistat că desemnarea unui premier este necesară pentru a putea fi verificată existența unei majorități parlamentare. În lipsa unei soluții, Fritz a adus în discuție și varianta alegerilor anticipate, pe care le vede ca opțiune dacă partidele nu reușesc să ajungă la un acord. Totodată, el a respins scenariul în care ar exista un guvern separat de o majoritate parlamentară PSD–AUR, afirmând că USR nu acceptă o astfel de configurație. În acest moment, din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia președintelui privind nominalizarea pentru funcția de prim-ministru și de capacitatea acestei nominalizări de a coagula o majoritate în Parlament. [...]
După peste patru luni fără un Guvern cu puteri depline, președintele Nicușor Dan este așteptat să facă o nouă desemnare de premier după consultările de la Cotroceni , în condițiile în care partidele au venit cu poziții divergente privind formula de guvernare și sprijinul parlamentar, potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va susține declarații de presă la ora 17:00 , după încheierea discuțiilor, care au durat peste șase ore. Consultările au avut loc pe fondul unei crize politice care durează de 135 de zile, după demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului condus de Ilie Bolojan, iar Executivul a rămas între timp cu atribuții limitate. Președintele a spus anterior că „nu putem să mai așteptăm” și că va urma o desemnare, urmând să aleagă varianta cu cele mai mari șanse de a strânge o majoritate în Parlament. Ce au cerut partidele și grupurile parlamentare: majoritate, tehnocrat sau condiții de vot În consultări, PSD a transmis că este pregătit să preia guvernarea și a susținut că este îndreptățit să conducă Executivul, invocând statutul de cel mai mare grup parlamentar și rezultatul alegerilor din 2024. Sorin Grindeanu a afirmat că România are nevoie de „un Guvern stabil” și „un act de guvernare coerent”, criticând modul în care Ilie Bolojan a condus Guvernul în ultimul an. AUR a exclus susținerea unui executiv din care nu face parte, condiționând explicit votul din Parlament. „O să rezulte faptul că AUR nu votează niciun guvern din care nu face parte”, a afirmat George Simion. PNL a cerut un premier „credibil”, miniștri „competenți” și un program care să țină cont de „realitățile economiei”, iar Ilie Bolojan a indicat drept provocări majore controlul finanțelor publice și limitarea datoriei, a deficitelor. USR a reiterat o formulă în doi pași, cu două guverne minoritare succesive: mai întâi unul format din USR, PNL și UDMR, urmat ulterior de un guvern minoritar PSD, potrivit declarațiilor lui Dominic Fritz. UDMR a susținut că prioritatea este instalarea unui guvern stabil „cu drepturi depline”, deși a arătat că alegerile anticipate rămân o soluție constituțională. Kelemen Hunor a descris profilul premierului ca fiind unul cu autoritate în Guvern și capabil să dialogheze cu partidele din Parlament, avertizând că altfel proiectele nu pot trece. Grupul POT a anunțat că ar susține un guvern tehnocrat desemnat de președinte, iar grupul parlamentar Uniți pentru România și-a menținut propunerea ca Victor Ponta să fie desemnat candidat la funcția de prim-ministru. Ponta a spus că, dacă ar fi nominalizat, crede că poate face majoritate, adăugând că, dacă premierul desemnat nu trece, președintele va face o altă nominalizare. Contextul blocajului și ce urmează Criza politică a început pe 5 mai, când Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR și adoptată cu 281 de voturi „pentru”, iar de atunci Executivul a funcționat cu atribuții limitate. Președintele Nicușor Dan a făcut anterior două desemnări pentru funcția de premier: Eugen Tomac (care și-a depus ulterior mandatul) și Adrian Veștea (al cărui cabinet nu a obținut voturile necesare în Parlament). În acest context, declarațiile anunțate pentru ora 17:00 sunt așteptate să indice direcția următoarei desemnări și, implicit, dacă există o formulă cu șanse reale de majoritate sau dacă negocierile riscă să prelungească perioada fără un guvern cu puteri depline. [...]
