Știri
Tag: riscuri inflationiste

ING Groep își întărește politica de remunerare a acționarilor printr-un program de răscumpărare de 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), după un profit trimestrial peste așteptările pieței , potrivit Economica . În primele trei luni ale anului, banca a raportat un profit net de 1,56 miliarde de euro, peste estimarea analiștilor de 1,43 miliarde de euro și cu aproximativ 100 de milioane de euro mai mult decât în perioada similară a anului trecut, conform Agerpres. Creșterea a fost susținută de avansul veniturilor, într-un context în care băncile caută să compenseze presiunea dobânzilor mai mici asupra creditării. Directorul general Steven van Rijswijk a declarat că venitul total a urcat cu 3%, „susținut de veniturile puternice din dobânzi și de o creștere de 13% față de anul precedent a veniturilor din comisioane”. Comisioanele câștigă teren pe fondul dobânzilor mai mici ING a indicat că majorarea „cu două cifre” a veniturilor din comisioane a fost alimentată parțial de o activitate comercială mai intensă a clienților. Din perspectivă operațională, acest lucru sprijină obiectivul băncii de a crește veniturile nete din comisioane și taxe într-un moment în care dobânzile mai reduse afectează veniturile din creditare. Context: așteptări de dobânzi mai ridicate și riscuri inflaționiste După stagnarea dobânzilor în 2025, pe fondul reducerilor de rate operate de Banca Centrală Europeană odată cu temperarea inflației, analiștii UBS se așteaptă ca dobânzile să crească din nou în 2026 și 2027. În același timp, riscurile inflaționiste asociate tensiunilor din Orientul Mijlociu, care afectează comerțul cu produse de bază, ar putea împinge băncile centrale la noi majorări de dobândă, ceea ce ar susține veniturile din dobânzi ale băncilor. În aceeași zi, Societe Generale și Credit Agricole au publicat rezultate trimestriale, iar în cazul Credit Agricole performanța nu a atins așteptările, pe fondul unor provizioane mai mari în contextul incertitudinii legate de războiul din Iran. ING Bank România face parte din ING Groep, grup care oferă servicii bancare pentru peste 38 de milioane de clienți în peste 40 de țări. [...]

BCE semnalează că ar putea înăspri politica monetară dacă șocul energetic împinge inflația peste țintă pe termen mai lung , iar riscul major este „de-ancorarea” așteptărilor inflaționiste, care ar face mai dificilă readucerea prețurilor sub control, potrivit Economica , cu puțin timp înaintea ședinței de politică monetară din 30 aprilie. Christine Lagarde a spus că instituția este pregătită să acționeze dacă va fi necesar, subliniind că războiul din Orientul Mijlociu a crescut incertitudinea și a amplificat riscurile la adresa inflației, dar și riscurile negative pentru evoluția economiei. Impactul imediat este așteptat să vină prin prețuri mai mari la energie, în timp ce efectele pe termen mediu depind de intensitatea și durata conflictului. Ce urmărește BCE și de ce contează pentru dobânzi Lagarde a reiterat că BCE nu se angajează în avans la o traiectorie specifică a ratei dobânzii, iar deciziile vor depinde de date. Mesajul central este că, dacă banca centrală ajunge să se aștepte la o abatere „semnificativă și persistentă” a inflației de la țintă, răspunsul ar trebui să fie „corespunzător de puternic sau persistent”, pentru a evita slăbirea ancorării așteptărilor inflaționiste. „Dacă ne aşteptăm ca rata inflaţiei să devieze semnificativ şi persistent de ţintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării aşteptărilor inflaţioniste va deveni acut.” În acest context, BCE caută „semne timpurii” că șocul energetic se transmite în restul economiei și se reflectă în dinamici mai largi ale inflației, inclusiv prin salarii și așteptările inflaționiste. Context: inflația a urcat în martie, iar scenariile BCE rămân tensionate Inflația anuală în zona euro a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie, pe fondul șocului energetic, conform Eurostat . Ținta BCE pe termen mediu este 2%. În scenariul de bază al BCE, inflația este estimată la 2,6% anul acesta, față de aproximativ 2% anul trecut. În scenariul „nefavorabil”, inflația ar depăși 4% în semestrul doi din 2026, dar ar reveni la țintă până la mijlocul anului viitor, iar în scenariul „sever” ar depăși 6% la începutul anului viitor și nu ar reveni la țintă în anii următori. Luna trecută, BCE a menținut nemodificate ratele dobânzilor, dar a semnalat că urmărește atent riscurile pentru inflație și creștere economică venite din scumpirea petrolului și că este pregătită să acționeze, dacă va fi necesar. În paralel, analiștii citați de Economica se așteaptă la două majorări de dobândă în acest an, pe fondul anticipației că inflația va rămâne peste țintă în următorii ani. [...]