BIS avertizează că stimulentele fiscale prelungite pot împinge băncile centrale spre dobânzi mai mari, într-un context în care șocurile energetice și tensiunile geopolitice riscă să reaprindă inflația și să frâneze creșterea economică, potrivit Agerpres.

Pablo Hernandez de Cos, directorul general al Băncii Reglementelor Internaționale (BIS), a spus într-un interviu pentru publicația japoneză Nikkei, citat de Reuters, că țările ar trebui să mențină cheltuielile fiscale „țintite și temporare”. În opinia sa, măsurile de stimulare „persistente” și „extinse” ar putea amplifica riscurile inflaționiste și ar putea obliga băncile centrale să majoreze dobânzile.

De ce contează: politica fiscală poate forța mâna băncilor centrale

Mesajul BIS este că sprijinul bugetar, dacă devine prea larg și de durată, poate alimenta inflația tocmai în momentul în care băncile centrale încearcă să stabilizeze așteptările privind evoluția prețurilor. În acest scenariu, creșterea dobânzilor ar deveni mai probabilă, cu efecte directe asupra costului creditării și, implicit, asupra ritmului de creștere economică.

„Sprijinul fiscal trebuie să fie țintit și temporar. Dacă devine mai extins și mai persistent, sporesc considerabil riscurile inflaționiste, posibil forțând băncile centrale să majoreze dobânzile, ceea ce, în schimb, va afecta creșterea economică.”

Riscuri suplimentare: Orientul Mijlociu, datoria publică și corecții pe piețe

De Cos a mai avertizat că perturbările prelungite din Orientul Mijlociu pot deveni un risc pentru stabilitatea financiară globală. El a indicat și faptul că majorarea datoriei publice din ultimii 15 ani a fost „în mare măsură intermediată” de instituții financiare non-bancare, inclusiv fonduri speculative cu grad ridicat de îndatorare.

În același timp, șeful BIS a atras atenția că optimismul recent al piețelor — alimentat de așteptările legate de inteligența artificială și de o posibilă soluționare rapidă a conflictului din Orientul Mijlociu — poate fi vulnerabil la schimbări bruște de sentiment.

„Dacă aceste așteptări se dovedesc a fi greșite, pot cu ușurință să văd potențial pentru corecții abrupte pe piețe.”

Ce ar trebui să facă băncile centrale, potrivit BIS

În fața unui șoc temporar negativ de aprovizionare, băncile centrale ar trebui „să analizeze în mod transparent” situația pentru a evita destabilizarea așteptărilor inflaționiste și „efecte secundare dureroase”, a spus De Cos. Totuși, el a avertizat că, dacă șocul persistă, această abordare devine mai greu de susținut, iar amintirile inflației de după pandemie pot amplifica riscul de efecte secundare.

Context: speculații privind viitoarea conducere a BCE

De Cos a refuzat să comenteze informațiile din presă potrivit cărora ar fi luat în calcul ca posibil candidat la șefia Băncii Centrale Europene. Mandatul actualei președinte, Christine Lagarde, se încheie în octombrie 2027, iar analiștii citați de Agerpres menționează și alte nume vehiculate pentru succesiune, între care Klaas Knot, Joachim Nagel și Isabel Schnabel, precum și François Villeroy de Galhau și Fabio Panetta.