Știri
Știri din categoria Cripto
Christine Lagarde avertizează că un stablecoin legat de euro ar putea amplifica riscurile financiare, într-un semnal de prudență care poate influența direcția viitoarei reglementări și a proiectelor private din zona euro, potrivit Agerpres.
Președinta Băncii Centrale Europene (BCE) și-a exprimat vineri scepticismul privind „necesitatea” unei monede digitale stabile (stablecoin – criptomonedă concepută să își mențină valoarea prin legarea de un activ, în acest caz euro) în zona euro. În evaluarea sa, un astfel de instrument ar putea afecta activitatea BCE și ar putea exacerba turbulențele financiare.
Mesajul vine într-un moment în care stablecoin-urile sunt văzute de o parte a industriei ca infrastructură de plăți mai rapidă și mai ieftină, inclusiv pentru tranzacții transfrontaliere. O poziție rezervată din partea BCE ridică însă miza pe componenta de stabilitate financiară și pe rolul băncii centrale în arhitectura monetară.
Pentru companiile care dezvoltă produse cripto sau servicii de plăți în zona euro, scepticismul exprimat de șefa BCE sugerează un mediu mai precaut, în care autoritățile ar putea privi cu atenție efectele asupra intermedierii financiare și asupra mecanismelor de transmitere a politicii monetare.
Materialul disponibil public indică doar poziția de principiu a Christinei Lagarde și argumentele generale invocate (impact asupra activității BCE și potențial de amplificare a turbulențelor). Articolul integral este accesibil doar abonaților, astfel că nu sunt disponibile public detalii suplimentare despre contextul exact al declarațiilor sau despre eventuale măsuri concrete discutate.
Recomandate
Parlamentarii din comisia economică a Parlamentului European cer Comisiei Europene să evalueze dacă DeFi, stakingul, împrumuturile cripto și NFT-urile ar trebui aduse sub reguli mai stricte , într-un demers care poate lărgi, în timp, aria de aplicare a reglementării MiCA , fără să o modifice imediat, potrivit Cointelegraph . Recomandările apar într-un raport depus vineri pentru vot în plen și includ, pe lângă evaluarea unor activități cripto care nu sunt acoperite complet de MiCA, și obiective precum promovarea tokenizării în serviciile financiare și încurajarea stablecoin-urilor denominate în euro (monede digitale cu preț legat de o monedă tradițională). Ce se votează și ce efect are (deocamdată) Raportul este o rezoluție „din inițiativă proprie” a Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON) , redactată de europarlamentarul belgian Johan Van Overtveldt. Documentul urmează să ajungă la vot în plenul Parlamentului European, așteptat pe 7 iulie, conform articolului. Dacă va fi adoptată, rezoluția devine poziția oficială a Parlamentului pe politica privind activele digitale, însă nu modifică MiCA și nu creează obligații legale noi pentru companii sau utilizatori. Documentele procedurale sunt publice pe site-ul Parlamentului European, inclusiv raportul depus ( European Parliament ) și fișa de procedură ( European Parliament ). Miza pentru piață: presiune pentru extinderea MiCA și aplicare uniformă Dincolo de semnalul politic, raportul cere explicit: evaluarea reglementării pentru DeFi, staking, lending/borrowing (creditare/împrumut cripto), NFT-uri ; aplicarea consecventă a MiCA în toate statele membre, pentru a menține condiții egale de concurență; avertizarea statelor membre să nu introducă cerințe naționale „peste MiCA”, care ar putea fragmenta piața UE. În paralel, Comisia Europeană derulează deja o revizuire a MiCA. Cointelegraph notează că, în mai, Comisia a lansat o consultare publică privind posibila extindere a cadrului către DeFi, staking, lending, NFT-uri și active financiare tokenizate, inclusiv redeschiderea discuției despre interdicția MiCA privind stablecoin-urile purtătoare de dobândă. Context imediat: se încheie perioada de tranziție MiCA Articolul amintește și un reper operațional apropiat: perioada de tranziție a MiCA se încheie la 1 iulie , după care furnizorii de servicii cripto (CASP) trebuie, în general, să aibă autorizație pentru a continua să opereze în UE. Stablecoin-uri în euro și „banii digitali” ai UE Raportul susține dezvoltarea stablecoin-urilor denominate în euro, argumentând că acestea ar putea completa depozitele bancare tokenizate și monedele digitale ale băncilor centrale pentru plăți „en-gros”, cu potențial de plăți transfrontaliere mai rapide și mai ieftine. În logica documentului, o adopție mai largă ar putea sprijini competitivitatea piețelor financiare din UE și rolul internațional al euro. În același registru, ECON a susținut recent legislația pentru un euro digital, într-o abordare în care formele publice și private de bani digitali ar trebui să coexiste, nu să concureze, potrivit materialului. Ce urmează: votul din plen din 7 iulie va arăta cât de puternic este mandatul politic pentru Comisie de a împinge, în etapa următoare, către reguli mai explicite pentru zonele cripto rămase în afara MiCA sau insuficient acoperite. [...]
Grecia pregătește o taxă de 15% pe câștigurile din criptomonede , într-o mișcare care ar aduce activele digitale în codul fiscal, dar fără ca autoritățile să poată estima deocamdată impactul bugetar, din cauza utilizării masive a platformelor din afara țării, potrivit Reuters . Ministerul de Finanțe lucrează la un proiect de lege care ar urma să fie trimis Parlamentului „în lunile următoare”, au declarat pentru Reuters doi oficiali guvernamentali familiarizați cu subiectul. Unul dintre ei a spus că obiectivul este includerea criptomonedelor în sistemul de impozitare al Greciei, în condițiile în care țara nu are în prezent un cadru legal cuprinzător pentru taxarea acestui tip de active. Cum ar urma să funcționeze impozitarea Conform informațiilor citate de Reuters, planul prevede: o taxă de 15% pe câștigurile de capital (profitul obținut din creșterea valorii activului) din criptomonede; primii 500 de euro (aprox. 2.500 lei) din câștiguri ar fi neimpozabili ; taxa nu s-ar aplica minării individuale de criptomonede, dar s-ar aplica dacă activitatea de minare este desfășurată de o entitate înregistrată ca societate . De ce contează și ce rămâne neclar Inițiativa vine într-un context în care statele din Uniunea Europeană nu au un sistem unitar de taxare pentru criptomonede, iar nivelurile de impozitare diferă semnificativ: de la 8% în Cipru până la 30% în Franța, de regulă pe câștiguri de capital, notează Reuters. Pentru Grecia, problema majoră rămâne măsurarea pieței: cei doi oficiali au spus că este „foarte dificil” de estimat dimensiunea investițiilor în criptomonede, deoarece majoritatea investitorilor folosesc platforme din afara țării . În acest moment, nu există o proiecție privind veniturile la buget care ar putea rezulta din noua taxă. [...]
Creșterea utilizării stablecoin-urilor ar putea întări dominația globală a dolarului și ar putea slăbi capacitatea unor bănci centrale de a-și transmite politica monetară în economie, avertizează Isabel Schnabel , membră în boardul Băncii Centrale Europene , potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute la o conferință a Băncii Coreei, la Seul. Schnabel a spus că, deși utilizarea stablecoin-urilor (criptomonede legate de un activ, de regulă o monedă, pentru a-și menține o valoare stabilă) este încă relativ redusă, aceasta a crescut rapid, iar modele realizate de analiști indică posibilitatea unei răspândiri accelerate. De ce contează: stablecoin-urile sunt, în majoritate, „dolari digitali” Marea majoritate a stablecoin-urilor sunt ancorate la dolarul american, iar o creștere rapidă a emisiunii ar putea încetini sau chiar inversa declinul din ultimele două decenii al rolului dolarului în lume, arată analiza citată de Reuters. Schnabel a pus accent pe mecanisme care pot consolida această poziție chiar și fără o îmbunătățire a fundamentelor economice ale SUA: „Dominația dolarului ar fi consolidată, nu neapărat datorită unor fundamente economice mai puternice, ci din cauza efectelor de rețea, a scării și a avantajelor de prim venit.” Impact asupra politicii monetare: risc mai mare în economiile cu credibilitate scăzută Potrivit oficialului BCE, efectele ar fi cele mai puternice în țările unde politica monetară „nu are credibilitate”. În astfel de economii, populația ar putea fi atrasă mai ușor de stablecoin-uri bazate pe dolar, ceea ce ar slăbi și mai mult capacitatea băncii centrale de a transmite schimbările de politică monetară către economia reală. Schnabel a descris și un posibil mecanism de tip cerc vicios: cu cât crește preferința pentru stablecoin-uri în dolari în economiile cu probleme de credibilitate, cu atât se reduce eficiența instrumentelor monetare locale. Ce înseamnă pentru Europa: presiune pe rolul euro în finanțele tokenizate Deși impactul ar fi mai mare în economiile vulnerabile, Schnabel a spus că implicațiile pot ajunge și la euro. În timp, dominația persistentă a stablecoin-urilor în dolari ar putea avea consecințe nedorite dacă întărește facturarea în dolari și deținerile globale de lichiditate în dolari. „Dintr-o perspectivă europeană, acest lucru ar putea limita în cele din urmă rolul euro în forme emergente de finanțe tokenizate și în sistemul monetar internațional, mai general.” Context: declinul ponderii dolarului în rezervele valutare Reuters notează că ponderea dolarului în rezervele valutare a scăzut anul trecut sub 57%, de la 70% la începutul anilor 2000, potrivit datelor FMI, pe fondul creșterii ponderii unor monede mai mici. În acest context, Schnabel avertizează că expansiunea stablecoin-urilor ancorate la dolar poate deveni un factor care să refacă influența globală a monedei americane. [...]
O fermă clandestină de minare a criptomonedelor a generat un consum de energie de circa 7 milioane de lei în nouă luni , deși la adresa verificată nu era declarată activitate economică, potrivit Mediafax . Cazul, descoperit de inspectorii ANAF Antifraudă într-o clădire dezafectată din Satu Mare, indică un risc fiscal major asociat operațiunilor de „minare” (producere de active digitale prin procesare informatică intensivă) desfășurate în afara evidențelor contabile. Ce a găsit ANAF Antifraudă la fața locului Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au identificat o locație în care se desfășura „în mod sistematic și nedeclarat” activitate de minare a criptomonedelor, cu sute de echipamente specializate care funcționau permanent și produceau un consum ridicat de electricitate. Controlul a fost declanșat, conform ANAF, după „analize complexe de risc” și verificări operative care au arătat neconcordanțe între activitatea reală și datele declarate autorităților fiscale. De ce contează: consum industrial, fără venituri declarate ANAF indică drept element central faptul că, în perioada august 2025 – aprilie 2026, locația verificată a avut un consum de energie electrică estimat la aproximativ 7 milioane de lei, „specific unei activități economice de amploare”, însă fără activități economice raportate și fără venituri declarate. „Un element deosebit de relevant constatat de inspectori îl reprezintă faptul că, în perioada august 2025 – aprilie 2026, locația verificată a înregistrat un consum de energie electrică estimat la aproximativ 7 milioane de lei, specific unei activități economice de amploare. Cu toate acestea, nu au fost raportate activități economice și nu au fost declarate niciun fel de venituri (...).” Instituția mai arată că operațiunea era organizată pentru funcționare continuă, cu echipamente de procesare, sisteme de răcire și instalații electrice dimensionate pentru consumuri ridicate, similare celor industriale. Confiscări și posibil dosar penal Inspectorii ANAF Antifraudă au confiscat infrastructura folosită pentru producerea activelor digitale: 407 echipamente de minare, cu o valoare estimată de peste 2 milioane de lei. În paralel, ANAF spune că desfășoară verificări pentru stabilirea veniturilor nedeclarate și a obligațiilor fiscale sustrase de la plată. În funcție de concluziile controlului, pot fi dispuse măsuri legale, inclusiv sesizarea organelor de urmărire penală, dacă sunt întrunite condițiile unei infracțiuni. „Economia digitală nu reprezintă o zonă fără reguli fiscale. Veniturile generate din exploatarea activelor virtuale sunt supuse obligațiilor de declarare și fiscalizare ca orice altă activitate economică.” [...]
Regulatorii americani conturează reguli AML pentru emitenții de stablecoin-uri, dar fără să ceară verificarea identității pentru utilizatorii din piața secundară , potrivit unei analize Gizmodo . Propunerea ar obliga emitenții să aplice verificări de tip bancar doar pentru clienții direcți (cei care cumpără sau răscumpără stablecoin-uri de la emitent), lăsând însă transferurile „peer-to-peer” (între utilizatori) să funcționeze în continuare fără colectarea de date personale de către emitent. Documentul este, deocamdată, în faza de „request for comment” (cerere de comentarii publice), nu o regulă finală. Propunerea vine de la un grup comun de autorități federale, inclusiv FinCEN , OCC, Federal Reserve Board, FDIC și National Credit Union Administration, și urmărește implementarea cerințelor din GENIUS Act : emitenții de „permitted payment stablecoins” ar urma tratați ca instituții financiare în sensul Bank Secrecy Act și să mențină un program eficient de identificare a clienților (Customer Identification Program – CIP). Ce se schimbă pentru emitenți și ce rămâne la fel pentru utilizatori În termeni practici, autoritățile fac o separație explicită între: piața primară : emitentul emite sau răscumpără stablecoin-uri direct pentru un client; aici ar fi obligatorii verificările de identitate; piața secundară : tokenurile circulă între alte părți, iar emitentul nu este implicat direct (în afară de funcționarea contractului inteligent asociat); aici, propunerea indică faptul că emitentul nu ar trebui să fie obligat să identifice fiecare utilizator . Regulatorii argumentează că extinderea obligației CIP la fiecare transfer ar însemna, în esență, o obligație globală de colectare și verificare a identității tuturor utilizatorilor, lucru pe care îl consideră „aproape imposibil” de implementat și care „ar putea paraliza industria”, potrivit textului citat în analiză. De ce contează: un compromis de reglementare care păstrează funcționarea actuală Miza este una de reglementare și de model operațional: propunerea sugerează că autoritățile încearcă să „închidă” stablecoin-urile într-un cadru apropiat de cel bancar (AML și identificare la intrare/ieșire), fără să rupă mecanismul de circulație al tokenurilor pe blockchain, unde transferurile între utilizatori sunt o funcție de bază. Gizmodo notează că, deși verificarea universală în piața secundară ar fi disruptivă, nu ar fi neapărat imposibil de impus dacă autoritățile ar decide asta în viitor – de exemplu prin „whitelisting” de adrese (permiterea transferurilor doar către portofele care au trecut controale AML/KYC). Semnalul important, în forma actuală, este că regulatorii nu aleg această rută acum . Presiune din partea băncilor și semnale de posibilă extindere spre piața secundară În fereastra de comentarii de 60 de zile, este posibil ca băncile tradiționale să ceară reguli mai dure, pe fondul diferențelor de conformare dintre sistemul bancar și stablecoin-uri. În acest context, Gizmodo îl citează pe guvernatorul Rezervei Federale Michael S. Barr , care își exprimă îngrijorarea că cadrul GENIUS Act „nu face suficient” pentru a aborda riscurile de finanțare ilicită prin tranzacții din piața secundară și spune că va analiza comentariile privind eventuala extindere a unor părți din regula CIP către activitatea din piața secundară. Context: transparență pe blockchain și controlul emitenților asupra tokenurilor Analiza mai arată că, deși transferurile pot fi pseudonime (adresele nu sunt automat legate de identități civile de către emitent), rețelele publice sunt transparente, iar firmele de analiză blockchain pot corela portofele cu persoane sau instituții; în plus, activitatea este concentrată în jurul burselor centralizate și custozilor reglementați, care colectează deja date despre utilizatori. În paralel, stablecoin-urile nu sunt „necontrolabile” din perspectiva emitenților: aceștia pot îngheța sau lista neagră fonduri. Ca exemplu, este menționat cazul în care Tether a înghețat 344 milioane de dolari (aprox. 1,6 miliarde lei) legați de Iran, la solicitarea guvernului SUA. Ce urmează Pe termen scurt, propunerea intră în consultare publică, iar direcția finală va depinde de comentariile primite și de modul în care autoritățile vor decide să aplice cerințele GENIUS Act. Punctul sensibil rămâne dacă, și în ce formă, obligațiile de identificare ar putea fi împinse mai departe spre tranzacțiile din piața secundară. [...]
Polymarket ar fi plătit creatori pentru clipuri înșelătoare cu pariuri și câștiguri „mari”, un risc direct pentru încrederea în piețele de predicție și pentru modul în care utilizatorii evaluează „dovezile” virale din social media, potrivit The Verge , care citează o investigație The Wall Street Journal . Investigația The Wall Street Journal susține că Polymarket a plătit persoane să se filmeze în timp ce plasează pariuri false și să posteze apoi reacții la câștiguri tot false. WSJ spune că a identificat peste 1.100 de clipuri înșelătoare și a discutat cu creatori care, deși nu au menționat în mod explicit în videoclipuri acest lucru, au confirmat că au fost plătiți de companie pentru a le produce. Ce arată verificările WSJ și de ce contează economic Potrivit aceleiași investigații, niciunul dintre pariurile din cele peste 1.100 de clipuri analizate nu ar fi fost real. În 118 dintre videoclipuri, creatorii apar reacționând la pariuri câștigătoare care, cumulat, ar totaliza aproape 900.000 de dolari (aprox. 4,1 milioane lei). În realitate, susține WSJ, acele pariuri ar fi pierdut 166.000 de dolari (aprox. 760.000 lei). Miza pentru platforme de tip „prediction markets” (piețe de predicție) este una operațională și comercială: astfel de clipuri pot influența percepția publică asupra ușurinței de a câștiga și pot atrage utilizatori pe baza unor rezultate fabricate, ceea ce erodează încrederea în produs și în integritatea pieței. Indicii de fals și reacția după întrebările jurnaliștilor WSJ notează că unele clipuri par convingătoare la prima vedere, dar includ semne subtile de fraudă. Un exemplu menționat este un videoclip în care apare accesarea „poiymarket.com”, nu polymarket.com. După ce WSJ a început să adreseze întrebări, „mulți creatori” și-ar fi șters videoclipurile de pe conturi, iar Polymarket ar fi închis site-uri precum „poiymarket”, folosite în schemă, potrivit investigației citate de The Verge. [...]
