Știri
Știri din categoria Politică monetară
Berlinul reia discuția despre o taxă digitală pe companiile americane de tehnologie, pe fondul noilor amenințări tarifare ale președintelui SUA, Donald Trump, potrivit POLITICO. Mișcarea este alimentată mai puțin de cancelarie și mai mult de presiuni din interiorul coaliției conduse de cancelarul Friedrich Merz și din blocul conservator.
Trump a amenințat sâmbătă cu tarife împotriva a opt țări, inclusiv Germania, în contextul disputei legate de Groenlanda. În acest cadru, Berlinul nu grăbește, deocamdată, propuneri formale privind un răspuns la nivelul Uniunii Europene, iar discuțiile guvernamentale s-au concentrat pe reținere și evitarea reacțiilor „emoționale”.
Poziția oficială rămâne precaută. Un purtător de cuvânt al guvernului a spus luni, într-o conferință de presă, că Merz este „o persoană rațională care nu pune ștampila pe relațiile internaționale”, iar cancelarul a pledat pentru un răspuns măsurat.
În paralel, vicecancelarul Lars Klingbeil (SPD) a indicat că ar putea fi analizate măsuri mai ferme, făcând trimitere la „trusa” europeană de apărare comercială, inclusiv Instrumentul anti-coerciție (un mecanism al UE conceput pentru a răspunde presiunilor economice din partea unor state terțe, încă netestat în practică).
„Ar trebui să examinăm acum utilizarea acestor măsuri”, a declarat Klingbeil, referindu-se la instrumentele UE de apărare comercială, inclusiv Instrumentul anti-coerciție.
În interiorul taberei creștin-democrate, unii parlamentari cer explicit măsuri de retorsiune care să vizeze firmele americane de tehnologie. Sepp Müller, lider adjunct al grupului parlamentar al CSU (partidul bavarez aliat CDU), a cerut luni o taxă digitală și chiar interdicții la import pentru produse americane.
Ralph Brinkhaus, responsabilul conservatorilor pe politici digitale, a spus că subiectul „va ajunge cu siguranță pe masă”, dar a subliniat că orice decizie trebuie să fie „cântărită și bine gândită”. De partea cealaltă, social-democrații par dispuși să redeschidă angajamente mai vechi: deputatul SPD Johannes Schätzl a declarat pentru POLITICO că acorduri anterioare, prin care UE se angajase să nu introducă o taxă pe infrastructura digitală, ar trebui acum reevaluate.
Pe fundal, există deja propuneri tehnice: proiecte pentru o taxă digitală germană, pregătite de ministrul Culturii, Wolfram Weimer, se află la Ministerul de Finanțe din decembrie, potrivit unor persoane familiarizate cu procesul. Ministerul condus de Klingbeil a analizat anterior dacă o astfel de măsură ar antagoniza inutil Washingtonul și nu a precizat dacă evaluarea s-a schimbat între timp, în condițiile în care ministrul Digitalizării, Karsten Wildberger, a avertizat împotriva escaladării publice și a cerut, mai întâi, dialog.
Recomandate
Banca Centrală Europeană va face „tot ce este necesar” pentru a menține inflația sub control , în contextul tensiunilor generate de războiul din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută de președinta instituției, Christine Lagarde , care citează informații transmise de AFP. Lagarde a subliniat că banca centrală este pregătită să acționeze pentru a preveni o nouă spirală a inflației, similară celei declanșate în anii 2022–2023 după invazia Rusiei în Ucraina. Oficialul a afirmat că obiectivul BCE este ca europenii să nu se confrunte din nou cu creșteri accelerate ale prețurilor. Incertitudini generate de conflict Președinta BCE a evitat să spună dacă instituția va majora dobânzile, însă a recunoscut că evoluțiile din Orientul Mijlociu creează un nivel ridicat de incertitudine și volatilitate pe piețele internaționale. Următoarea ședință de politică monetară a BCE este programată pentru 19 martie 2026 , la o zi după reuniunea Rezervei Federale a SUA (Fed). Lagarde a precizat că situația actuală diferă de criza inflaționistă din urmă cu câțiva ani, deoarece inflația din zona euro este în prezent sub control, iar economia europeană se dovedește relativ rezistentă. Evoluția inflației în zona euro Datele publicate de Eurostat indică o scădere a inflației în zona euro: inflația anuală: 1,7% în ianuarie 2026, față de 2% în decembrie 2025 inflația de bază: 2,2%, în scădere de la 2,3% Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale energiei și alimentelor, este indicatorul urmărit atent de BCE atunci când decide politica monetară. Volatilitate pe piața petrolului Declarațiile vin într-un moment în care piața petrolului este puternic afectată de tensiunile geopolitice. Prețul petrolului Brent a crescut recent cu aproape 30% , apropiindu-se de 120 de dolari pe baril , înainte de a coborî din nou spre aproximativ 87,8 dolari . Fluctuațiile accentuate ale cotațiilor energetice sunt unul dintre principalele riscuri pentru evoluția inflației în Europa. [...]
Datele publicate de BNR la început de martie 2026 conturează o piață monetară stabilă, dar ferm ancorată într-un regim restrictiv. Mișcările zilnice sunt marginale, însă semnalul de fond este clar: costul banilor rămâne ridicat, iar segmentul lung al curbei randamentelor începe să încorporeze prime de risc suplimentare. ROBOR și piața monetară: stabilitate la niveluri restrictive ROBOR 3M a urcat la 5,76%, iar 6M la 5,79%, în timp ce 12M rămâne la 5,92%. Variațiile sunt de doar 1 punct de bază, dar poziționarea aproape de 6% confirmă că piața nu pricează reduceri de dobândă în trimestrul următor. Scadență 02.03.2026 03.03.2026 1M 5,64% 5,65% 3M 5,75% 5,76% 6M 5,78% 5,79% 12M 5,92% 5,92% Diferența față de facilitatea de depozit (5,50%) arată că lichiditatea nu este excesivă, dar nici tensionată. Este un echilibru controlat. Lichiditatea interbancară: volum în creștere, fără presiune pe dobândă Indicator Feb. 2026 (medie) 2 martie 2026 Stoc mediu zilnic 2.360 mil. lei 2.401 mil. lei Tranzacții zilnice 444 mil. lei 819 mil. lei Rata medie 5,68% 5,68% Volumul tranzacțiilor aproape s-a dublat față de media lunii februarie, dar rata a rămas identică. Aceasta este o indicație clară că sistemul bancar are lichiditate funcțională, fără presiuni de funding. Titluri de stat: curbă în mișcare ascendentă Segmentul lung transmite un mesaj mai relevant decât piața monetară. La ultimele licitații: Scadență Randament mediu 2030 ~6,08–6,09% 2040 ~6,64% În paralel, randamentul de referință la 10 ani a urcat de la 6,32% la 6,49% în câteva zile. Avem o deplasare ascendentă a curbei și o ușoară accentuare a pantei. Aceasta sugerează: creșterea primei de termen ajustarea anticipațiilor privind inflația percepție mai prudentă asupra riscului fiscal Pe termen scurt, BNR controlează partea frontală a curbei. Pe termen lung, piața începe să ceară o compensație mai mare. Politica monetară: fără spațiu imediat de relaxare Dobânda-cheie rămâne la 6,50%, cu coridor 5,50% – 7,50%. IRCC este la 5,68%. Transmisia monetară este complet funcțională, iar costul creditării rămâne ridicat pentru populație și companii. În lipsa unei dezinflații accelerate, reducerea dobânzii-cheie în următoarele luni pare improbabilă. Concluzie Piața monetară este stabilă, dar nu relaxată. Curba randamentelor urcă pe segmentul lung, iar investitorii cer o primă suplimentară pentru maturități îndepărtate. Mesajul agregat al datelor este unul de prudență: regimul restrictiv continuă, iar scenariul de bază rămâne „dobânzi ridicate pentru mai mult timp”. [...]
Piața monetară rămâne ancorată la dobânzi ridicate, iar curba randamentelor indică prudență pe termen lung , potrivit celor mai recente date publicate de BNR la 24 februarie 2026 . Deși indicatorii s-au stabilizat, nu există încă semnale clare de relaxare monetară accelerată. 1. ROBOR și ROBID – stabilitate în jurul pragului de 6% Ratele interbancare arată o consolidare a dobânzilor pe termen scurt și mediu, cu variații minime față de ziua anterioară. Rate ROBOR (24.02.2026) Scadență ROBOR (% p.a.) O/N 5,64 1 lună 5,67 3 luni 5,77 6 luni 5,81 12 luni 5,97 ROBOR la 3 luni, reper pentru majoritatea creditelor în lei acordate companiilor, rămâne la 5,77%, iar cel la 12 luni se apropie de 6%. Diferența dintre 3M și 12M indică anticipații de menținere a dobânzilor la niveluri ridicate în următoarele trimestre. IRCC (T3 2025) este 5,68%, foarte apropiat de ROBOR 3M, ceea ce înseamnă că povara creditelor populației rămâne consistentă. Dobânda-cheie BNR este 6,50%, cu facilitatea de creditare la 7,50% și cea de depozit la 5,50%. Piața evoluează confortabil în interiorul coridorului monetar. 2. Titluri de stat – finanțare peste 6% pe termen lung Ministerul Finanțelor continuă să atragă sume importante la randamente ridicate, în special pentru maturități lungi. Ultimele licitații (piața primară) Scadență Valoare adjudecată (mil. lei) Randament mediu (% p.a.) Cupon (%) 26 apr. 2028 850,0 5,87 6,30 30 oct. 2033 863,0 6,28 7,20 Randamentul de 6,28% pentru scadența 2033 arată că investitorii solicită o primă de risc semnificativă pentru maturități lungi. Curba rămâne ascendentă, ceea ce reflectă incertitudini legate de deficitul bugetar și perspectivele fiscale. Rate de referință (fixing 23.02.2026 – BID) Maturitate Randament (% p.a.) 3 ani 5,97 5 ani 6,09 10 ani 6,36 Diferența de aproape 40 puncte de bază între 3 și 10 ani sugerează că piața nu vede o reducere rapidă a dobânzilor structurale. 3. Lichiditatea interbancară – volum moderat, cost stabil Fluxurile din piața monetară indică un echilibru relativ, fără tensiuni acute de finanțare. Piața interbancară – 23 februarie 2026 Indicator Valoare Volum mediu zilnic tranzacții 493,4 mil. lei Rată medie tranzacții 5,53% Stoc mediu zilnic 2.160,4 mil. lei Rată medie stoc 5,68% Comparativ cu media din ianuarie, se observă o ușoară scădere a volumelor, însă dobânzile rămân stabile. Aceasta sugerează că BNR gestionează eficient lichiditatea, fără presiuni suplimentare în sistem. Concluzie: echilibru controlat, dar fără spațiu amplu de relaxare Indicatorii monetari arată o piață stabilă, dar rigidă în jurul pragului de 6%. Costurile de finanțare pentru stat rămân peste acest nivel pe termen lung, iar dobânzile interbancare nu indică o relaxare iminentă. Pentru companii, mediul rămâne unul de finanțare relativ scumpă. Pentru populație, IRCC și ROBOR sugerează rate ale creditelor încă ridicate. În absența unei scăderi accelerate a inflației sau a unei consolidări fiscale credibile, spațiul pentru reducerea dobânzii-cheie pare limitat pe termen scurt. [...]
Mugur Isărescu respinge ideea unei creșteri economice bazate pe facilități fiscale pe termen lung și avertizează că România se află într-o situație economică „fragilă”, potrivit Agerpres . Guvernatorul Băncii Naționale a României a declarat, miercuri, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, că nu susține o strategie de creștere economică fundamentată pe facilități fiscale acordate pe 10-20 de ani. „Dacă creșterea economică înseamnă din nou facilități fiscale, eventual pereniale, eu personal nu o susțin” , a afirmat Isărescu. El a explicat că BNR a ales să păstreze rata dobânzii de politică monetară, fără a o înăspri, dar nici a o reduce, pentru a evita transmiterea unui semnal că inflația nu mai este o prioritate. Potrivit guvernatorului, o înăsprire accentuată ar fi redus inflația mai rapid, însă ar fi generat o recesiune severă. România a înregistrat o recesiune tehnică – două trimestre consecutive de scădere a PIB – însă, pe ansamblul anului trecut, economia a crescut cu 0,6%, față de 0,9% în 2024, evitând o contracție anuală. „Mergem pe o gheață destul de subțire”, a spus Isărescu, subliniind fragilitatea contextului economic. Guvernatorul a arătat că reducerea consumului, vizibilă inclusiv în HoReCa, trebuie compensată prin investiții publice consistente. Totuși, a avertizat că: volumul consumului este de câteva ori mai mare decât cel al investițiilor; pentru a compensa scăderea consumului, investițiile ar trebui să crească cu două cifre; efectele investițiilor publice apar în timp, în timp ce scăderea consumului se reflectă imediat în PIB. În opinia sa, investițiile publice sunt „singurele care pot da creștere economică fără să genereze inflație și dezechilibre externe”, însă contextul rămâne delicat pentru 2026. [...]
Banca Națională a României intră în 2026 cu un mesaj hotărât: inflația scade, dar lent, iar costul dezinflației este o economie care funcționează sub potențial. În Raportul asupra inflației – februarie 2026 , instituția confirmă că rata anuală a IPC a încheiat 2025 la 9,69%, ușor sub nivelul din septembrie, însă încă departe de ținta de 2,5% ±1 pp. În același timp, Consiliul de administrație a decis menținerea ratei cheie la 6,50%, semnalând că mixul actual – fiscal restrictiv, monetar prudent – este considerat adecvat în acest stadiu al ciclului. Inflația: dezinflație tehnică în 2026, revenire în țintă abia în 2027 Proiecția centrală indică o traiectorie descendentă cu sincope. BNR anticipează 9,2% în martie 2026, o revenire temporară spre 9,8% în T2 (efecte de bază la energie), urmată de o corecție amplă în T3, când ies din calcul șocurile fiscale și liberalizarea energiei din vara lui 2025. La final de 2026, IPC ar ajunge la 3,9%, iar în decembrie 2027 la 2,9%. Practic, reintrarea în intervalul țintei este împinsă spre T2 2027, ușor mai târziu decât se estima anterior. Inflația de bază (CORE2 ajustat) rămâne mai încăpățânată: 8,5% în decembrie 2025, cu o scădere graduală spre 4,0% la final de 2026 și 2,1% în 2027. BNR admite că majorarea TVA și accizelor din august 2025 a generat efecte mai ample decât o simplă transmitere contabilă, inclusiv prin rotunjiri de preț și ajustări întârziate în servicii. Pentru un analist financiar, mesajul e limpede: dezinflația vine în principal din efecte de bază și din cerere slabă, nu dintr-o normalizare rapidă a structurii prețurilor. Cererea internă, principalul canal de transmisie Economia a intrat tehnic în contracție în T3 2025 (-0,2% trimestrial), iar deficitul de cerere agregată s-a adâncit. BNR vede stagnare și la început de 2026, pe fondul consolidării fiscale și al erodării venitului real. Consumul privat încetinește, investițiile devin principalul motor – sprijinite de fonduri europene – iar exportul net ar putea avea contribuție marginal pozitivă în 2026. Deficitul bugetar s-a redus la 7,6% din PIB în 2025, de la 8,7% în 2024. Corecția fiscală este însă explicit recunoscută ca fiind costisitoare în termeni de creștere. În limbaj de piață: BNR și Ministerul Finanțelor joacă un joc coordonat de „hard landing controlat”. Politica monetară: stabilitate, nu experiment Rata de politică monetară rămâne la 6,50%, cu facilitățile la 7,50% (Lombard) și 5,50% (depozit). Argumentul central: șocurile din 2025 au fost preponderent de ofertă (energie, taxe), iar o înăsprire suplimentară ar fi comprimat și mai mult activitatea fără efecte rapide asupra inflației. Dobânzile interbancare au coborât ușor în T4 2025, randamentele titlurilor de stat pe termen lung au atins minimele ultimelor 12-14 luni, iar cursul leu/euro a avut o tendință moderat ascendentă, cu volatilitate controlată. Mesajul pentru investitori: BNR încearcă să evite destabilizarea pieței de titluri, în timp ce menține ancora antiinflaționistă. Riscuri: energie, fiscal, geopolitic Raportul subliniază trei zone de risc: liberalizarea completă a pieței gazelor (amânată pentru casnici până în 2027); eventuale măsuri fiscale compensatorii care ar relaxa prematur consolidarea; volatilitatea prețurilor la energie și tensiunile geopolitice. În plus, BNR recunoaște explicit că a subestimat anterior persistența inflației de bază și impactul măsurilor fiscale din 2025. E un exercițiu de transparență rar întâlnit în regiune și relevant pentru credibilitate. În esență, banca centrală pariază pe faptul că disciplina fiscală și cererea slabă vor face „munca murdară” a dezinflației. Dobânzile nu scad pentru că inflația nu este încă structural rezolvată, dar nici nu cresc pentru că economia deja încetinește vizibil. Pentru 2026, scenariul de bază rămâne unul de dezinflație lentă, creștere modestă și volatilitate gestionată – un echilibru fragil, dar calculat. [...]
Lichiditatea din piața monetară rămâne ridicată, iar randamentele pe termen lung se stabilizează sub 6,5% , potrivit datelor transmise de Banca Națională a României . Setul de informații publicat la 18 februarie 2026 indică o ușoară comprimare a cotațiilor ROBOR pe scadențe medii, în paralel cu o curbă a randamentelor încă înclinată pozitiv, semn că piața anticipează menținerea unei politici monetare restrictive pe termen scurt, dar fără presiuni suplimentare majore. 1. Piața monetară: stabilizare în jurul ratei-cheie ROBOR vs. dobânda de politică monetară Dobânda-cheie este 6,50%, iar coridorul facilităților permanente rămâne 5,50% – 7,50%. Cotațiile interbancare se poziționează sub rata-cheie, reflectând un excedent de lichiditate. Scadență ROBOR 17 feb. ROBOR 18 feb. Variație 3M 5,81% 5,80% -0,01 pp 6M 5,85% 5,84% -0,01 pp 12M 6,03% 6,01% -0,02 pp Interpretare: piața monetizează deja o primă de risc redusă, iar spread-ul față de facilitatea de creditare (7,50%) sugerează absența tensiunilor de funding. IRCC pentru T3 2025 este 5,68%, ceea ce va ancora costurile creditelor populației în trimestrele următoare sub nivelul ROBOR la 3 luni. 2. Lichiditate și tranzacții interbancare Volumul mediu zilnic al depozitelor a scăzut în 17 februarie la 339,7 mil. lei, față de media din ianuarie (505,3 mil. lei), iar rata medie a coborât la 5,52%. Această dinamică indică: normalizarea fluxurilor de numerar post-început de an; o poziție structurală confortabilă a sistemului bancar; presiune redusă pe piața repo, unde ultimele operațiuni BNR (la 6,50%) confirmă rolul ratei-cheie drept pivot al curbei scurte. 3. Piața titlurilor de stat: cerere solidă pe maturități lungi La licitațiile din 18 februarie 2026: Scadență Valoare totală Randament mediu Cupon iulie 2031 616,8 mil. lei 6,11% 7,65% iulie 2040 421,7 mil. lei 6,64% 7,25% Randamentele sub nivelul cupoanelor indică tranzacționare peste paritate (prețuri >100), ceea ce semnalează apetit investițional consistent și aplatizarea segmentului lung al curbei. Pe piața secundară, fixing-ul la 10 ani a coborât la 6,42% (BID), în scădere față de 6,45% cu o zi înainte. Curba rămâne ascendentă (6 luni: 5,84% vs. 10 ani: 6,42%), reflectând o primă de termen moderată. 4. Piața valutară: echilibru al fluxurilor Volumul total mediu zilnic în ianuarie 2026 a fost 3,44 mld. euro, relativ stabil față de decembrie. Diferența redusă între cumpărări și vânzări sugerează absența unor presiuni direcționale asupra cursului. Concluzie de analist Indicatorii sugerează un regim de politică monetară „higher for longer”, dar fără stres de lichiditate. Elemente-cheie: ROBOR sub rata-cheie → lichiditate excedentară; randamente suverane în ușoară comprimare → percepție de risc stabilă; volum solid pe piața secundară (4,93 mld. lei în 17 feb.) → piață funcțională și adâncă. În absența unui șoc extern sau a unei deteriorări fiscale, scenariul de bază rămâne unul de stabilitate a costurilor de finanțare pe termen scurt, cu posibilă aplatizare suplimentară a curbei dacă inflația continuă traiectoria descendentă în 2026. [...]
