Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Donald Trump condiționează sprijinul SUA în NATO de „reciprocitate”, sugerând că Washingtonul ar putea să nu vină în ajutorul unor aliați dacă aceștia solicită asistență, pe fondul nemulțumirii că nu i-au susținut operațiunea militară împotriva Iranului , potrivit Economica . Declarațiile au fost făcute luni, în Biroul Oval, în timpul unui schimb cu presa. Trump a invocat costurile suportate de SUA și a susținut că, atunci când Washingtonul ar cere „un pic de ajutor”, aliații ar refuza. „Am cheltuit toţi aceşti bani. Iar apoi, când vrem să avem poate un pic de ajutor pentru un lucru mic (…) ei spun nu, preferăm să nu ajutăm.” În același context, președintele american a adăugat că o astfel de poziție ar putea fi reciprocă, sugerând că SUA ar putea răspunde la fel în situații viitoare. „Este o prostie să spui asta, pentru că şi noi le putem spune acelaşi lucru, şi chiar am putea să o facem.” De ce contează: semnal de risc pentru predictibilitatea angajamentelor de securitate Mesajul ridică semne de întrebare privind predictibilitatea sprijinului american în cadrul NATO, într-un moment în care alianța se bazează pe principiul apărării colective. În plan economic, orice percepție de slăbire a garanțiilor de securitate poate amplifica incertitudinea pentru statele membre, inclusiv prin presiuni pentru creșterea cheltuielilor de apărare și prin reevaluarea riscurilor în regiune. Ce urmează: summit NATO în iulie, în Turcia Trump urmează să participe la summitul celor 32 de state membre NATO, programat în Turcia, în luna iulie. Potrivit materialului, declarațiile sale vin pe fondul nemulțumirii legate de lipsa sprijinului aliaților pentru operațiunea militară americană împotriva Iranului. [...]

Eșecul învestirii Guvernului Veștea împinge România spre o fereastră de 60 de zile în care riscul de alegeri anticipate crește , iar miza imediată pentru partide devine găsirea unei formule de guvernare care să treacă de Parlament fără să blocheze deciziile economice, potrivit Economica . După consultări, președintele urmează să semneze un nou decret de desemnare a unui premier. Din momentul publicării în Monitorul Oficial, premierul desemnat are 10 zile să vină cu echipa de miniștri și programul de guvernare, care reiau traseul parlamentar: depunere, audieri în comisii și vot în plenul reunit. Anticipatele, condiționate de un al doilea eșec și de trecerea a 60 de zile Constituția permite dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate (art. 89), dar doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții, notează Digi24 (citată de Economica): să treacă cel puțin 60 de zile de la prima solicitare de învestitură (votul pentru Guvernul Veștea); Parlamentul să respingă cel puțin două solicitări de învestitură. Până la instalarea unui guvern cu puteri depline, țara este administrată de executivul interimar condus de Ilie Bolojan, cu atribuții limitate: nu poate emite ordonanțe de urgență și nu poate promova proiecte de legi organice, potrivit aceleiași surse. Liniile roșii și propunerile partidelor: guverne minoritare și „pact” pe 6 luni PSD: disponibilitate pentru consultări, refuz pentru un guvern minoritar PNL–USR–UDMR Președintele PSD, Sorin Grindeanu, spune că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să cheme partidele la consultări pentru desemnarea unui nou premier, potrivit Agerpres. El a susținut că respingerea Guvernului Veștea apropie scenariul anticipatelor și a precizat că PSD nu va vota un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR. Întrebat despre o eventuală nominalizare a sa, Grindeanu a evitat un răspuns direct, menționând însă că PSD „nu fuge” de responsabilitate, conform Digi24 (citată de Economica). În același context, fostul secretar general al PSD, Paul Stănescu, este citat cu opinia că Grindeanu ar trebui să fie următoarea propunere de premier. PNL/Bolojan: guvern minoritar și acord politic pentru deficit și PNRR Ilie Bolojan a avansat ideea unui „pact pentru România” pe următoarele șase luni, care să permită adoptarea unor legi legate de absorbția fondurilor din PNRR și menținerea deficitului la „niveluri rezonabile”. El a descris drept opțiuni fie un guvern minoritar condus de PSD (susținut la învestitură de alte partide), fie o formulă PNL–USR–UDMR. În mesajul transmis după respingerea Guvernului Veștea, Bolojan a cerut „urgent” un guvern cu puteri depline și a reiterat varianta unui guvern minoritar sprijinit de un pact național cu priorități pe șase luni. USR: consultări „transparente” și disponibilitate pentru guvern minoritar Președintele USR, Dominic Fritz, cere consultări „transparente”, „fără surprize” și afirmă că USR este gata să intre într-un guvern minoritar, potrivit Agerpres. În mesajul său, Fritz critică modul în care a fost gestionată tentativa de învestire și susține că este nevoie de o echipă care să continue reformele. AUR: majorități pe termen scurt sau anticipate Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, apreciază că criza politică va continua până în 2028 sau până la anticipate, pe care le consideră „mai aproape ca oricând”, potrivit Agerpres. În viziunea sa, fără anticipate, ar fi posibile doar majorități pe termen scurt (maximum șase luni), cu obiective „clare și puține”. Ce urmează, practic În scenariul descris de Economica, următoarele repere sunt decisive: desemnarea rapidă a unui nou premier și reluarea procedurii de învestire în termenul constituțional de 10 zile; dacă și a doua încercare eșuează, se deschide calea către anticipate, dar numai după împlinirea pragului de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură; până atunci, guvernarea rămâne în regim interimar, cu capacitate redusă de decizie, ceea ce crește presiunea pentru o soluție parlamentară, chiar și temporară, de tip guvern minoritar susținut printr-un acord politic. [...]