Știri
Știri din categoria Diverse
China încearcă să depășească limita „funcționării pe termen scurt” a reactoarelor de fuziune prin HL-4, un tokamak aflat în construcție la Shanghai, proiectat pentru operare continuă („steady-state”) fără supraîncălzire, potrivit Interesting Engineering. Miza este una operațională: dacă instalația își atinge obiectivul, ar valida o rută tehnologică mai apropiată de utilizarea industrială a fuziunii, nu doar de experimente de laborator cu durată limitată.
HL-4 a fost prezentat prin planuri și imagini conceptuale la Shanghai Fusion Energy Conference & Fusion Week 2026. Conceptul rămâne cel al tokamakului – un dispozitiv care folosește câmpuri magnetice în formă de „inel” pentru a confina plasma supraîncălzită – însă diferența-cheie față de generațiile anterioare este trecerea la magneți superconductori de înaltă temperatură (HTS), adică materiale care pot conduce curentul fără pierderi semnificative la temperaturi mai ridicate decât superconductoarele clasice, ceea ce ajută la obținerea unor câmpuri magnetice puternice cu încălzire mai mică.
Interesting Engineering notează că HL-3, deși reproduce fizica unui reactor „burning” (în care reacția se autosusține), folosește bobine convenționale din cupru, care se supraîncălzesc rapid și limitează funcționarea continuă. HL-4 este gândit tocmai ca răspuns la acest blocaj: să atingă „burning” în regim stabil, fără opriri impuse de încălzirea magnetului.
Instalația este descrisă ca urmând să devină „prima platformă experimentală din lume” de tip „high-field steady-state burning” bazată pe HTS, adică un sistem care combină câmp magnetic foarte puternic cu funcționare continuă.
Inginerii de la China Fusion Energy indică trei avantaje majore ale proiectului, conform aceleiași surse:
Publicația mai precizează că realizarea unui astfel de sistem magnetic ridică dificultăți inginerești semnificative, iar echipele fac în prezent dezvoltări preliminare de proces la fața locului pentru a menține calendarul de construcție.
Cercetătorii ar urma să se relocheze anul viitor într-o facilitate dedicată din Shanghai. Platforma media de stat CGTN, citată de Interesting Engineering, relatează că până în iunie anul viitor echipa de cercetare și dezvoltare se va muta într-o „super-fabrică” de 500 de metri lungime, unde ar începe producția și testarea la scară completă a magneților.
Ținta imediată a proiectului este validarea fiabilității magneților HTS în condiții complexe de fuziune, iar HL-4 este descris ca un dispozitiv de validare inginerească „la scară redusă”, nu ca un produs final. În logica programului, după această etapă ar urma un reactor demonstrativ, înainte de faza comercială, potrivit declarației lui Chen Zhe, director adjunct în departamentul de proiectare inginerească pentru fuziune din cadrul China Fusion Energy.
Recomandate
Guvernul propus de Siegfried Mureșan pornește cu un deficit de 47 de voturi în Parlament , iar ecuația majorității împinge negocierile spre PSD și readuce în discuție varianta unei „rotative” la Palatul Victoria, potrivit Știrile Pro TV . Președintele Nicușor Dan urmează să semneze sâmbătă decretul de desemnare a lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar documentul va fi publicat luni în Monitorul Oficial . De la acel moment începe să curgă termenul de 10 zile în care premierul nominalizat trebuie să prezinte programul de guvernare și lista de miniștri. Mureșan a avut deja primele discuții cu liderii PNL, USR și UDMR, partidele care îl susțin, iar acestea spun că vor încerca să aducă și PSD la masa negocierilor. În paralel, a reapărut varianta unei rotative la conducerea Guvernului, însă social-democrații nu par convinși. Aritmetica votului: 186 disponibile, 233 necesare Testul decisiv rămâne votul de învestitură. PNL, USR, UDMR și minoritățile au împreună 186 de voturi, în timp ce pentru instalarea Guvernului sunt necesare cel puțin 233. Diferența este de 47 de voturi, ceea ce face ca sprijinul PSD să devină, în acest moment, principala țintă a negocierilor. În debutul discuțiilor, Mureșan a indicat că vrea să pornească de la programul de guvernare și abia apoi să caute susținere în Parlament. „Mulțumesc președintelui pentru această desemnare, pe care o accept. Obiectivul nostru este ca la începutul săptămânii viitoare să vă prezentăm prioritățile programului de guvernare și obiectivul nostru este ca pe baza priorităților programului de guvernare, să avem o discuție cu parlamentarii din Parlamentul României.” PSD cere program și măsuri economice, nu „împărțirea guvernării” USR a transmis că rămâne deschis la discuții cu PSD, iar UDMR a reluat ideea că o formulă de tip rotativă ar putea fi o soluție pentru o „construcție politică solidă”. PSD, prin Sorin Grindeanu , a criticat însă premisele negocierilor și a cerut un plan concret, cu accent pe economie și politici publice. „N-au program, au o rotativă. Mă așteptam ca premierul desemnat și liderii dreptei să aibă deja pregătit un lucru elementar: un plan pentru România. Un plan care să ne spună cum intenționează să redreseze economia, ce politică fiscală propune, ce măsuri are pentru protejarea puterii de cumpărare, pentru susținerea investițiilor și păstrarea locurilor de muncă.” Ce urmează: fereastra de 10 zile după publicarea în Monitorul Oficial După publicarea decretului în Monitorul Oficial, Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a veni în fața Parlamentului cu: programul de guvernare; lista miniștrilor. Până atunci, miza imediată rămâne strângerea celor 47 de voturi lipsă, într-un context în care PSD condiționează orice sprijin de prezentarea unui program cu măsuri, inclusiv pe zona de redresare economică și politică fiscală. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că nu își depune mandatul chiar dacă nu strânge majoritatea , ceea ce prelungește incertitudinea politică într-un moment în care formarea rapidă a unui guvern este esențială pentru funcționarea administrației și pentru predictibilitatea deciziilor economice, potrivit Digi24 . Mureșan a declarat vineri seară, întrebat ce va face dacă la finalul perioadei în care trebuie să prezinte Cabinetul constată că nu are voturile necesare, că nu ia în calcul depunerea mandatului. „Nu, nu iau în calcul să-mi depun mandatul.” El a insistat că „în niciun scenariu” nu se va ajunge la depunerea mandatului. „Nu am în vedere depunerea mandatului, nu.” Aritmetica votului: pragul de 233 de voturi În același context, Digi24 notează că „aritmetica parlamentară” indică dificultăți în atingerea pragului necesar pentru învestirea guvernului: 233 de voturi în Parlament. Calendarul nominalizării și ce urmează Siegfried Mureșan a fost nominalizat joi de președintele Nicușor Dan pentru a forma Guvernul, în încercarea de a debloca criza politică. Șeful statului a precizat ulterior că va semna decretul de nominalizare abia sâmbătă, iar documentul urmează să fie publicat luni în Monitorul Oficial. În lipsa unei majorități conturate, miza imediată rămâne dacă premierul desemnat reușește să construiască sprijinul parlamentar necesar până la momentul prezentării Cabinetului și a programului de guvernare. [...]
Acceptarea rapidă a mandatului de premier de către Siegfried Mureșan mută presiunea pe formarea unei majorități funcționale , după o perioadă de tensiuni interne și episoade pe care el le descrie drept „traumatice” în tentativa anterioară de constituire a Guvernului, potrivit Digi24 . Într-un interviu exclusiv, Mureșan susține că nu a existat „nicio ezitare sau răzgândire” și că PNL, USR și UDMR stabiliseră încă de la finalul lunii iunie că sunt pregătite să formeze Guvernul. Mureșan a relatat că președintele Nicușor Dan l-a contactat „ieri” (joi) și l-a informat că intenționează să îl nominalizeze pentru a forma Guvernul. El spune că a acceptat imediat, dar a cerut o discuție „așezată”, în condițiile în care nu discutaseră în această perioadă despre formarea Executivului. Cei doi au agreat să se întâlnească săptămâna următoare, la revenirea în țară a președintelui, iar până atunci au avut o primă discuție de „calibrare” a punctelor de vedere. Coordonare în coaliție și lecția tentativei eșuate După discuția cu șeful statului, Mureșan afirmă că l-a informat pe președintele PNL, Ilie Bolojan, și că a urmărit ca partenerii de coaliție, USR și UDMR, să fie la rândul lor informați. El pune accent pe „deschidere” și „transparență” în relația dintre partide, invocând drept motiv experiența anterioară a încercării de formare a Guvernului condus de Adrian Veștea, pe care o numește „traumă” pentru PNL. În același context, Mureșan spune că a existat și o a doua discuție cu președintele, după care Nicușor Dan i-a comunicat că va face anunțul public, „și exact așa au decurs lucrurile”. „Nu a existat nicio ezitare”: cronologia invocată de Mureșan Întrebat ce ar fi făcut dacă Ilie Bolojan i-ar fi cerut să nu accepte mandatul, Mureșan a răspuns că nu crede că o asemenea situație ar fi fost posibilă. El afirmă că, împreună cu PNL, a decis „în urmă cu 85 de zile” să înainteze candidatura sa pentru funcția de prim-ministru, iar USR și UDMR ar fi luat decizii similare în forurile lor statutare. În plus, respinge ideea că ar fi avut nevoie de timp de gândire pentru a accepta nominalizarea, numind-o „o interpretare eronată”. Potrivit lui, discuția cu președintele și acceptarea s-au succedat rapid: „Dumnealui m-a anunțat că mă va nominaliza, eu am anunțat că accept și dumnealui a făcut anunțul.” Ce urmează, potrivit declarațiilor din interviu Din relatarea lui Mureșan rezultă că următorul pas este o întâlnire cu președintele Nicușor Dan, programată după revenirea acestuia în țară, „săptămâna viitoare”. În paralel, miza imediată rămâne consolidarea sprijinului politic în interiorul formulei PNL–USR–UDMR, pe care Mureșan o descrie ca fiind pregătită pentru guvernare încă de la finalul lunii iunie. [...]
Pentagonul analizează reducerea prezenței militare SUA în Europa , un scenariu vizând retragerea a aproximativ 25.000 de soldați, cu posibilitatea de a ajunge la 40.000, potrivit Digi24 . Miza practică pentru aliații europeni este dublă: o eventuală redistribuire a capabilităților americane (inclusiv echipamente) și o presiune politică mai mare pentru creșterea responsabilității europene în apărarea convențională. Nu există încă o decizie finală. Generalul Alexus Grynkewich, comandantul Comandamentului European al SUA și comandant suprem al forțelor aliate din Europa, urmează să prezinte vineri o evaluare inițială secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . În prezent, aproximativ 80.000 de soldați americani sunt staționați în Europa, dintre care circa 10.000 în Polonia. Potrivit informațiilor citate de Digi24, pe lângă trupe ar putea fi retrase și aeronave, nave și alte echipamente militare, iar Germania, Italia și Spania se numără printre țările care ar putea fi cele mai afectate. Relocare spre Est, nu doar retragere NBC News , citat în material, indică faptul că opțiunile analizate includ reduceri ale forțelor aeriene, navale și terestre, dar și varianta ca o parte din trupe și capabilități să fie relocate în țările NATO din Europa de Est, mai aproape de Rusia. O recomandare finală ar urma să ajungă la Pete Hegseth până pe 6 noiembrie, iar analiza ar fi început în iunie, în cadrul eforturilor administrației Trump de a determina aliații europeni să își asume mai mult din povara apărării convenționale. Congresul poate bloca o reducere amplă a efectivelor Posibilitatea unor reduceri de această amploare a generat îngrijorare în Congres, inclusiv în rândul republicanilor, potrivit NBC. Un membru republican citat a calificat reducerea cu 25.000 de soldați drept „absolut inacceptabilă”. „Nu poți descuraja rușii cu bani puțini.” În paralel, există și o constrângere bugetară: un proiect de lege privind politica anuală de apărare pentru 2026 ar limita posibilitatea Pentagonului de a menține efectivele din Europa sub 76.000 de soldați pentru mai mult de 45 de zile, cu excepția cazului în care sunt prezentate Congresului evaluări și certificări de securitate, urmate de o perioadă de așteptare de 60 de zile. Context: Polonia, în discuții pentru o bază permanentă Raportul apare la o zi după ce președintele Donald Trump a vorbit despre „progrese majore” privind înființarea unei baze permanente a Armatei SUA în Polonia și a spus că amplasamentul ar putea fi anunțat „foarte curând”, dacă planul va fi dus la bun sfârșit. [...]
Samsung își mută o parte din producția de module DDR5 către parteneri pentru a elibera capacitate internă destinată memoriei HBM, mai profitabilă și cerută de centrele de date AI , potrivit Mobilissimo . Schimbarea are miză operațională și de piață: pe fondul „crizei globale de memorie” alimentate de AI, reorientarea liniilor poate menține presiunea pe prețurile memoriei pentru consumatori. Compania nu ar renunța la fabricarea cipurilor DRAM, ci ar muta în exterior mai ales etapele de asamblare, testare și producție pentru modulele standard (în special DDR5), pentru a face loc în fabricile proprii proceselor necesare HBM (memorie cu lățime mare de bandă, folosită în acceleratoare AI). Ce se schimbă în lanțul de producție Samsung poartă discuții cu mai mulți parteneri din Asia, pe care îi încurajează să finalizeze mai devreme liniile DDR5 aflate în construcție și să investească în capacități suplimentare: Dreamtech (India) : pregătește o linie capabilă să producă peste 50 de milioane de module anual ; Hanyang Digitech (Vietnam) ; SFA Semicon (Filipine) : ar urma să mute echipamente DDR5 din Coreea de Sud în Filipine. Capacitatea și echipamentele eliberate în fabricile Samsung din Cheonan și Onyang ar putea fi folosite pentru „ambalarea avansată” a memoriei HBM (etape de împachetare/integrare a cipurilor, critice pentru produsele de vârf). De ce contează: presiune pe prețuri și disponibilitate la RAM „de consum” În contextul în care HBM este produsă prin suprapunerea mai multor cipuri DRAM, iar generațiile recente au randamente mai mici și consumă multă capacitate, marii producători (Samsung, SK hynix și Micron) prioritizează HBM, memoria pentru servere și contractele pe termen lung cu clienți precum NVIDIA, Microsoft și Google. Potrivit TrendForce (citat de Mobilissimo), stocurile furnizorilor sunt la niveluri foarte scăzute, iar oferta suplimentară este direcționată în principal către servere. În acest cadru, prețurile contractuale pentru DRAM convențională sunt estimate să mai crească cu 13–18% trimestrial , iar memoria destinată consumatorilor este printre cele mai afectate. Pentru consumatori, publicația notează o consecință probabilă: RAM-ul, laptopurile, PC-urile și chiar telefoanele cu multă memorie ar putea rămâne scumpe , iar unele configurații pot deveni mai greu de găsit. Pentru producătorii mai mici, scumpirile pot însemna reducerea cantității de RAM în configurațiile standard, majorări de preț sau amânări de lansări. Beneficii și riscuri pentru Samsung Din perspectiva companiei, mutarea are logică financiară: HBM4 ar putea aduce venituri mai mari decât memoria standard, iar cererea depășește capacitatea actuală a industriei. În același timp, Mobilissimo indică și riscuri: control mai dificil al calității, dependență mai mare de parteneri externi și o concentrare geografică mai mare a lanțului de aprovizionare în India și Asia de Sud-Est. [...]
România intră într-un efort NATO de sprijin pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei și va dona Kievului interceptoare pentru sistemele Patriot, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de președintele Nicușor Dan, aflat în Ucraina, după participarea la summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică . Șeful statului a spus că donația României va fi parte dintr-un „efort comun” al țărilor NATO care dețin interceptoare Patriot, precizând că aportul va fi „proporțional” cu al celorlalți aliați care au astfel de capabilități. Context: finanțare europeană pentru interceptoare Patriot Declarația vine pe fondul unei decizii recente la nivelul Uniunii Europene: UE a anunțat că a acceptat ca Ucraina să cumpere rachete interceptoare pentru sistemele antiaeriene americane Patriot folosind 3,2 miliarde de euro din programul european de asistență financiară de 90 de miliarde de euro, conform informațiilor prezentate de Digi24. Producția de drone: discuții între firme ucrainene și MApN Pe componenta operațională, Nicușor Dan a afirmat că există deja un contact între firme ucrainene și Ministerul Apărării Naționale pentru producția de drone, iar partea de documente ar fi „mult simplificată” în cadrul existent. Tot în legătură cu sprijinul pentru Ucraina, președintele a spus că în programul SAFE există „o componentă de 200 de milioane de euro” pentru drone și că, în discuțiile bilaterale cu Volodimir Zelenski, au analizat stadiul procesului astfel încât banii să fie transformați „cât mai repede” în echipamente. Incidentul din Portul Constanța: raport intern și întrebări către Ucraina Întrebat despre incidentul în care o dronă s-a autodetonat în zona Portului Constanța, președintele a declarat că a fost întocmit un raport intern al instituțiilor implicate, cu o parte publică și o componentă militară secretă. Pe baza acestuia, România a transmis un set de întrebări către partea ucraineană, iar analiza este încă în curs, potrivit declarațiilor citate. Miza economică: tranzitul de cereale și eficientizarea rutelor În discuțiile cu partea ucraineană a fost abordat și tranzitul de cereale, atât pe cale feroviară, cât și pe Dunăre, cu obiectivul de eficientizare. Președintele a indicat că este „un tranzit care aduce companiilor românești sume destul de importante”. În paralel cu întâlnirea bilaterală, Nicușor Dan a menționat și o întâlnire cu etnici români din Transcarpatia, axată pe colaborarea în educație și nevoile curente ale comunității. [...]
