Știri
Știri din categoria Politică

Atacul masiv cu drone asupra Moscovei ridică miza politică a ultimelor ore de vot în alegerile parlamentare din Rusia, pe care Kremlinul le prezintă drept un barometru al sprijinului public pentru războiul din Ucraina, relatează Reuters. Autoritățile ruse spun că atacul a vizat perturbarea scrutinului, în timp ce rezultatul este așteptat să consolideze controlul partidului de guvernământ, Rusia Unită, asupra Dumei de Stat.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a descris loviturile drept „cel mai mare atac” cu drone asupra capitalei și a afirmat că încercarea de a afecta procesul electoral a eșuat. Potrivit acestuia, „de ieri” au fost doborâte peste 1.600 de drone „pe toate fronturile”, dintre care 450 se îndreptau spre Moscova.
Autoritățile locale au anunțat că două persoane au murit în regiunea din jurul Moscovei și că rafinăria de petrol a capitalei a fost lovită din nou. Jurnaliști Reuters au auzit explozii în Moscova și au văzut coloane de fum deasupra zonei rafinăriei; amploarea pagubelor nu era clară. Ucraina nu a comentat imediat.
Votul pentru Duma de Stat este primul scrutin parlamentar de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Reuters notează că Rusia Unită este așteptată să-și păstreze fără dificultăți dominația într-un sistem politic despre care criticii spun că nu tolerează disidența, iar Kremlinul ar urma să folosească rezultatul ca dovadă a susținerii publice pentru politicile lui Vladimir Putin și pentru război.
În paralel, autoritățile justifică înăsprirea controlului intern prin contextul confruntării cu Occidentul și prin ceea ce Moscova numește „operațiune militară specială”, susținând că unitatea națională și o anumită cenzură sunt necesare.
Reuters arată că majoritatea candidaților anti-război au fost împiedicați să intre în cursă. Cei care au candidat din partea partidului liberal Iabloko au spus că se tem pentru libertatea lor, după ce instanțele au dat pedepse lungi cu închisoarea pentru doi lideri ai partidului, pentru declarații despre conflict considerate ilegale de autorități. În Rusia, „discreditarea armatei” sau răspândirea a ceea ce autoritățile numesc „știri false” se pedepsește cu ani grei de închisoare.
Într-un gest simbolic, liderul Iabloko, Nikolai Rîbakov, și-a anulat în mod demonstrativ buletinul de vot, scriind numele partidului și sloganul „Pentru pace”.
Pe fondul tensiunilor și al „presiunii economice”, think-tank-ul NEST din Berlin a avertizat că anxietatea și frustrarea acumulate ar putea alimenta voturi pentru partidele de „opoziție sistemică” acceptate de Kremlin. În analiza citată de Reuters, Partidul Comunist și partidul Oameni Noi ar putea atrage voturi pe care autoritățile ar prefera să le vadă la Rusia Unită, chiar dacă ambele formațiuni au votat constant alături de partidul de guvernământ pe marile teme.
Oficialii electorali ruși au raportat, sâmbătă, un atac cibernetic asupra sistemului de vot online din Moscova. Primele rezultate ar urma să apară duminică în jurul orei 21:00 (ora României), iar rezultate mai complete sunt așteptate luni, potrivit Reuters.
Recomandate

Kremlinul își pregătește aparatul politic pentru un final de război care să poată fi prezentat drept „victorie”, inclusiv prin disciplinarea deputaților și construirea din timp a unei narațiuni publice care să mascheze lipsa câștigurilor decisive, potrivit Kyiv Post . Potrivit publicației ruse Vedomosti , care citează surse familiarizate cu evenimentul, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale ruse le-au cerut deputaților din partidul Rusia Unită să se pregătească pentru „victorie” în războiul împotriva Ucrainei. Discuțiile ar fi avut loc la un seminar organizat vineri și sâmbătă la Senezh Management Workshop, în regiunea Moscova. La seminar ar fi participat și Serghei Kirienko , prim-adjunct al șefului Administrației Prezidențiale, care ar fi insistat pe necesitatea de a lucra cu participanții la ceea ce Rusia numește „operațiune militară specială” (SVO). Unul dintre interlocutorii citați de Vedomosti afirmă că mesajul transmis a fost că „toată lumea trebuie să fie pregătită pentru victorie”, inclusiv pentru momentul în care combatanții se vor întoarce din război. Un deputat prezent la seminar a declarat pentru RBC (menționat de Kyiv Post) că li s-a reamintit membrilor Rusia Unită că funcționează în continuare în condiții de război și că „acest lucru rămâne neschimbat”. O altă sursă citată susține că reprezentanții Kremlinului ar fi transmis că, atât timp cât operațiunile militare continuă, deputații „nu au dreptul” să ia pauze sau să trăiască pentru plăceri personale. De ce contează: pregătirea unei „victorii” fără obiectivele inițiale Kyiv Post notează că Kremlinul ar fi început să pregătească societatea rusă pentru posibilitatea ca războiul din Ucraina să se încheie fără „victoria amplă” promisă inițial de Moscova. Publicația invocă un raport al Dossier Center din mai, potrivit căruia oficiali din Administrația Prezidențială ar fi lucrat la narațiuni de propagandă menite să prezinte un eventual acord de pace drept „victorie”, în pofida pierderilor și a câștigurilor teritoriale limitate. În același cadru, o prezentare arătată personalului care lucrează sub coordonarea lui Kirienko ar fi avertizat, potrivit relatării, că menținerea războiului ar necesita mobilizare la scară largă și trecerea completă la o economie de război, cu riscul epuizării resurselor și al agravării problemelor economice și demografice existente. Ce narațiuni ar fi luate în calcul Strategia descrisă în material ar include redefinirea obiectivelor inițiale ale „SVO”, mutând accentul de la capturarea Kievului și răsturnarea guvernului ucrainean către păstrarea controlului asupra zonelor ocupate din Donbas, Zaporojie și Herson. Totodată, „denazificarea” ar urma să fie prezentată ca „realizată” prin simplul fapt că forțele ruse au luptat cu armata ucraineană și au ucis soldați ucraineni, potrivit aceleiași relatări. Kyiv Post mai scrie că Kremlinul ar fi preocupat de o posibilă reacție negativă din partea naționaliștilor pro-război și a bloggerilor militari, care ar putea interpreta un rezultat fără o victorie decisivă ca pe un eșec. Pentru a limita nemulțumirile, oficialii ar lua în calcul să convingă bloggeri loiali să susțină noua narațiune și să marginalizeze vocile mai radicale. În paralel, ar fi analizate modalități de a direcționa combatanții întorși de pe front către proiecte susținute de stat, inclusiv reconstrucție în teritoriile ocupate sau serviciu în așa-numitul „Africa Corps” al Rusiei. Context: negocieri și mesaje publice dure Materialul menționează că cele mai recente negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de SUA, au avut loc miercuri și joi la Abu Dhabi. După discuții, șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a declarat că Rusia își va recupera „fiecare centimetru” de teritoriu în Ucraina și că ar fi mulțumit doar când „vom fi câștigat și vom fi semnat un acord de pace în termenii noștri”. Kyiv Post mai notează că, potrivit unor relatări din presă, Moscova ar fi prezentat cereri maximaliste, inclusiv revenirea NATO la granițele din 1997 și transformarea Republicii Moldova într-o republică federală. [...]

România condiționează „pacea durabilă” din Ucraina de securitatea la Marea Neagră , poziție pe care președintele Nicușor Dan o va susține joi, la Berlin, la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina, potrivit Mediafax . Miza pentru București este ca un eventual acord să nu lase regiunea expusă și să nu permită Rusiei pârghii asupra deciziilor de securitate ale statelor din zonă. Reuniunea are loc la invitația cancelarului german Friedrich Merz , iar Administrația Prezidențială arată că șeful statului va argumenta că un acord de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Europei”, în special ale țărilor de pe Flancul Estic al NATO, precum România. Ce cere România în negocierile pentru pace Conform poziției prezentate de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan va susține la Berlin trei idei principale: un acord de pace „solid” trebuie să consolideze securitatea Europei, cu accent pe Flancul Estic al NATO și regiunea Mării Negre; o pace durabilă în Ucraina presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”; Rusiei „nu i se poate permite” să aibă influență asupra deciziilor de securitate și de politică externă ale țărilor din regiune. Context: ce este Coaliția de Voință Coaliția de Voință (Coalition of the Willing) reunește state care s-au angajat să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace. Inițiativa include și discuții despre garanții de securitate pentru Ucraina, astfel încât un eventual acord să fie durabil și să reducă riscul unei noi agresiuni. Inițiativa este condusă de Regatul Unit și Franța și a fost lansată în martie 2025. [...]

Decizia din Monitorul Oficial care îi dă lui Marian Neacșu control pe avize bugetare și coordonare pe ministere-cheie mută centrul de greutate al Guvernului , iar acest lucru ridică semne de întrebare despre cine gestionează, în practică, prioritățile cu impact financiar și administrativ, potrivit News . Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL) susține că, prin atribuțiile delegate vicepremierului PSD, premierul Luca Niculescu devine „prim-ministrul României cu cea mai mică influență asupra propriului Guvern de la Revoluție încoace”. Mureșan afirmă că „Sorin Grindeanu este prim-ministrul de facto al României”, în condițiile în care PSD ar controla „tot Guvernul”, iar vicepremierul Marian Neacșu primește atribuții extinse asupra aparatului guvernamental și a unor ministere pe care liberalul le numește „cheie”. Ce prevede decizia: filtru pe actele cu impact bugetar și coordonare funcțională Publicația notează că miercuri a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie semnată de premierul Luca Niculescu privind stabilirea atribuțiilor lui Marian Neacșu (viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne). Documentul îi dă lui Neacșu, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”, rolul de a aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de o listă amplă de ministere, între care: Transporturi și Infrastructură Finanțe Afaceri Externe Justiție Apărare Națională Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism Energie Agricultură și Dezvoltare Rurală Mediu, Ape și Păduri Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație Investiții și Proiecte Europene Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială Sănătate Educație și Cercetare Cultură În plus, decizia stabilește că Neacșu „asigură coordonarea funcțională” pentru mai multe ministere și structuri, inclusiv Transporturi, Justiție, Apărare, Economie, Agricultură, Mediu, Dezvoltare, Investiții și Proiecte Europene, Muncă, Sănătate și ministerul delegat pentru învățământ preuniversitar. Documentul mai prevede că vicepremierul „coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului” și că are obligația de a informa permanent prim-ministrul despre aplicarea prevederilor. Totodată, este abrogată o decizie anterioară din 2025 privind atribuțiile lui Marian Neacșu. Miza politică invocată de PNL: cine are puterea reală în executiv În interpretarea eurodeputatului PNL, această arhitectură de atribuții arată că PSD își consolidează controlul asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv asupra celor cu impact bugetar, iar premierul ar rămâne fără „putere reală”. „Un premier lipsit de putere nu va putea reprezenta credibil România în Europa în aceste momente importante, cu un război la graniță, provocări economice și negocieri decisive privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene.” Mureșan mai spune că Luca Niculescu ar fi „un prim-ministru fără sprijinul unui partid propriu”, iar Sorin Grindeanu ar conduce „informal” Guvernul și ar anunța „cele mai importante decizii”. În materialul citat nu apar reacții ale premierului Luca Niculescu, ale lui Marian Neacșu sau ale PSD la acuzațiile formulate de eurodeputatul PNL. [...]

Vicepremierul Marian Neacșu primește control pe avizele bugetare ale ministerelor , printr-o decizie semnată de premierul Luca Niculescu și publicată în Monitorul Oficial, ceea ce mută un filtru-cheie al cheltuielilor și inițiativelor guvernamentale către un singur centru de decizie, potrivit Digi24 . Decizia îi dă lui Neacșu atribuții de avizare a proiectelor ministerelor cu impact bugetar și de coordonare a activității unor portofolii din Guvern. În plus, el va coordona instituțiile publice și structurile din aparatul de lucru al Guvernului și va asigura „informarea permanentă” a prim-ministrului cu privire la aplicarea prevederilor stabilite. Ce se schimbă, concret, în circuitul deciziilor cu impact bugetar Miza imediată este una operațională și financiară: proiectele de acte normative care implică bani publici trec printr-un aviz suplimentar concentrat la nivelul vicepremierului. În formularea din documentul citat de Digi24, atribuția vizează avizarea proiectelor cu impact bugetar elaborate de ministere, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”. În reacțiile politice prezentate de Digi24, această repoziționare este interpretată ca o diminuare a rolului premierului în negocierea priorităților și alocărilor, în condițiile în care decizia prevede explicit că vicepremierul îl informează pe prim-ministru. Reacții politice: acuzații de „premier din umbră” și critică pe concentrarea puterii Deputatul USR Oana Țoiu a susținut, într-o postare pe Facebook citată de Digi24, că PSD ar prelua „practic rolul de șef al Guvernului” prin Marian Neacșu, argumentând că miniștrii nu ar mai negocia direct cu premierul prioritățile și alocările bugetare, ci cu vicepremierul care avizează proiectele. Și senatorul PNL de Arad Glad Varga a comentat, tot pe Facebook, că documentul îi acordă lui Neacșu atribuții extinse de avizare pentru proiecte cu impact bugetar de la 15 ministere, inclusiv de la Finanțe, și că acesta ar urma să coordoneze zece ministere și ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, în timp ce premierul este „ținut la curent” prin informare. Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a reacționat, de asemenea, pe Facebook, cu o formulare ironică despre rolurile celor doi. Contextul juridic invocat în decizie În textul redat de Digi24, decizia este emisă în temeiul art. 29 din OUG nr. 57/2019 (Codul administrativ) și al art. 1 alin. (2) și (3) din OUG nr. 40/2026 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale. Ce nu reiese din informațiile publicate de Digi24 este cum va funcționa, în practică, acest filtru în raport cu avizele existente (de exemplu, cele tehnice sau interministeriale) și dacă vor exista termene sau proceduri interne suplimentare; materialul indică însă explicit transferul de atribuții către vicepremier și mecanismul de informare a premierului. [...]

Disputa politică din Parlament riscă să împingă în plan secund implementarea măsurilor UE de securitate antidrone , într-un moment în care Marea Neagră și zona Dunării sunt invocate ca spații cu incidente și amenințări directe, potrivit Digi24 . Schimbul de replici dintre USR și AUR a avut loc în timpul dezbaterii unui proiect de hotărâre privind opinia Camerei Deputaților la planul de acțiune al Comisiei Europene pentru securitatea în materie de drone și soluții antidrone. Dezbaterea s-a tensionat după intervenția deputatei SOS Verginia Vedinaș, care a contestat descrierea Mării Negre ca fiind „cea mai periculoasă din lume”. În acest context, parlamentari USR și AUR au urcat la tribună și s-au atacat reciproc, mutând accentul de pe conținutul tehnic și de securitate al documentului pe acuzații politice. Ce s-a discutat: planul UE pentru drone și soluții antidrone Pe ordinea de zi s-a aflat proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la „Planul de acțiune privind securitatea în materie de drone și soluții antidrone”, document al Comisiei Europene adresat Parlamentului European și Consiliului. Textul proiectului este disponibil în forma publicată de Camera Deputaților, la linkul către proiectul de Hotărâre . În intervenția sa, deputatul USR Allen Coliban a invocat situația de securitate din regiune și a afirmat că în Marea Neagră au fost „570 de nave lovite și 40 de marinari morți în 2026”, susținând că sunt „cifre superioare celor din Strâmtoarea Ormuz” și atribuind degradarea situației „agresorului numit Rusia”. Miza politică: Rusia, „suveranismul” și industria de apărare Fosta ministră de Externe Oana Țoiu (USR) a criticat o parte dintre politicienii care se declară „suveraniști”, acuzând lipsa de poziționări publice împotriva Rusiei și legând tema de inviolabilitatea granițelor, inclusiv prin referiri la drone care ar fi explodat la Galați și la atacuri în zona Mării Negre, inclusiv în apele teritoriale și pe Dunăre. Replica liderului AUR, George Simion , a mutat disputa către acuzații legate de guvernare și numiri în sistemul diplomatic, dar și către industria de apărare. Simion a susținut că „industria de apărare românească” ar fi ajuns „praf” și a atacat referirile la „SAFE”, pe care l-a asociat cu „corupție”, invocând inclusiv Uzina Mecanică Sadu și numele Viorel Salvador Caragea (administrator special, potrivit textului Digi24). Tot el a acuzat că banii ar fi fost trimiși „la Rheinmetall în Germania”. Țoiu a revenit cu o replică la adresa lui Simion, afirmând că acesta ar fi „făcut de râs” România în deplasări externe și apărând corpul diplomatic. În același timp, a susținut că USR este o „forță politică reformistă” și a acuzat AUR că evită să critice „rețele corupte”, făcând „opoziție tot opoziției”. De ce contează: semnalul pentru decizii cu impact de securitate Schimbul de acuzații arată cât de ușor poate fi politizată o temă cu componentă tehnică și de securitate – apărarea antidrone – chiar în cadrul unei dezbateri formale despre poziția Camerei Deputaților față de un plan al Comisiei Europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau efectele concrete ale hotărârii, rămâne neclar ce pași urmează procedural și ce impact imediat va avea votul asupra implementării măsurilor la nivel național. [...]

Ilie Bolojan contestă „gaura din buget” invocată de PSD și susține că nu au existat facturi întârziate la plată în mod premeditat , într-un mesaj care mută disputa politică în zona credibilității datelor fiscale și a continuității investițiilor publice, potrivit Digi24 . Președintele PNL a afirmat, marți seară, că PSD este obișnuit să „rostogolească” promisiunile și să le amâne, „în speranța că vor fi uitate”, avertizând că o astfel de abordare poate genera un „vot penalizator puternic”. Declarațiile au fost făcute la Digi24, în contextul discuțiilor despre măsuri guvernamentale și tensiunile dintre partide. Disputa pe „gaura din buget” și facturile neplătite Întrebat despre „gaura din buget” reclamată de PSD, Bolojan a numit tema „prima fumigenă a guvernării – greaua moștenire” și a susținut că, „în termeni reali”, nu au existat facturi întârziate la plată în mod deliberat. El a dat ca exemplu situația de la Ministerul Dezvoltării, unde ar fi existat facturi neplătite dintr-un motiv procedural: după demiterea guvernului, nu s-a mai putut face rectificarea bugetară pentru a muta fonduri între capitole. În acest context, Bolojan a menționat suma de 1,4 miliarde blocată la un capitol bugetar, în timp ce în altul existau facturi emise și neplătite. Totodată, liderul PNL a susținut că guvernul pe care l-a condus „a încheiat PNRR ”, a avut „un record de investiții” și a lăsat „o traiectorie fiscală” care ar duce către „ținta de deficit”. Semnal către mediul economic: listarea companiilor de stat Bolojan a criticat PSD și pe tema listării unor pachete din companiile de stat (listarea înseamnă vânzarea de acțiuni pe bursă), acuzând o schimbare de poziție: după ce ar fi atacat anterior intenția de listare, actualul guvern PSD ar fi anunțat că vede o soluție în această direcție. Ce spune PNL despre măsurile guvernului În același timp, Bolojan a afirmat că PNL nu va bloca inițiativele guvernului dacă acestea sunt „lucruri bune”, argumentând că important este efectul măsurilor, nu cine le propune. O parte dintre declarațiile sale sunt redate și de Agerpres, fără elemente suplimentare față de pasajele citate de Digi24 în materialul publicat. [...]