Știri
Știri din categoria Politică
Atacul masiv cu drone asupra Moscovei ridică miza politică a ultimelor ore de vot în alegerile parlamentare din Rusia, pe care Kremlinul le prezintă drept un barometru al sprijinului public pentru războiul din Ucraina, relatează Reuters. Autoritățile ruse spun că atacul a vizat perturbarea scrutinului, în timp ce rezultatul este așteptat să consolideze controlul partidului de guvernământ, Rusia Unită, asupra Dumei de Stat.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a descris loviturile drept „cel mai mare atac” cu drone asupra capitalei și a afirmat că încercarea de a afecta procesul electoral a eșuat. Potrivit acestuia, „de ieri” au fost doborâte peste 1.600 de drone „pe toate fronturile”, dintre care 450 se îndreptau spre Moscova.
Autoritățile locale au anunțat că două persoane au murit în regiunea din jurul Moscovei și că rafinăria de petrol a capitalei a fost lovită din nou. Jurnaliști Reuters au auzit explozii în Moscova și au văzut coloane de fum deasupra zonei rafinăriei; amploarea pagubelor nu era clară. Ucraina nu a comentat imediat.
Votul pentru Duma de Stat este primul scrutin parlamentar de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Reuters notează că Rusia Unită este așteptată să-și păstreze fără dificultăți dominația într-un sistem politic despre care criticii spun că nu tolerează disidența, iar Kremlinul ar urma să folosească rezultatul ca dovadă a susținerii publice pentru politicile lui Vladimir Putin și pentru război.
În paralel, autoritățile justifică înăsprirea controlului intern prin contextul confruntării cu Occidentul și prin ceea ce Moscova numește „operațiune militară specială”, susținând că unitatea națională și o anumită cenzură sunt necesare.
Reuters arată că majoritatea candidaților anti-război au fost împiedicați să intre în cursă. Cei care au candidat din partea partidului liberal Iabloko au spus că se tem pentru libertatea lor, după ce instanțele au dat pedepse lungi cu închisoarea pentru doi lideri ai partidului, pentru declarații despre conflict considerate ilegale de autorități. În Rusia, „discreditarea armatei” sau răspândirea a ceea ce autoritățile numesc „știri false” se pedepsește cu ani grei de închisoare.
Într-un gest simbolic, liderul Iabloko, Nikolai Rîbakov, și-a anulat în mod demonstrativ buletinul de vot, scriind numele partidului și sloganul „Pentru pace”.
Pe fondul tensiunilor și al „presiunii economice”, think-tank-ul NEST din Berlin a avertizat că anxietatea și frustrarea acumulate ar putea alimenta voturi pentru partidele de „opoziție sistemică” acceptate de Kremlin. În analiza citată de Reuters, Partidul Comunist și partidul Oameni Noi ar putea atrage voturi pe care autoritățile ar prefera să le vadă la Rusia Unită, chiar dacă ambele formațiuni au votat constant alături de partidul de guvernământ pe marile teme.
Oficialii electorali ruși au raportat, sâmbătă, un atac cibernetic asupra sistemului de vot online din Moscova. Primele rezultate ar urma să apară duminică în jurul orei 21:00 (ora României), iar rezultate mai complete sunt așteptate luni, potrivit Reuters.
Recomandate
Alegerile regionale din Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest pot destabiliza poziția cancelarului Friedrich Merz , într-un moment în care CDU riscă să piardă voturi în favoarea AfD, după victoria extremei drepte în Saxonia-Anhalt , potrivit Biziday . Scrutinul are loc duminică, iar miza depășește nivelul local: un rezultat slab al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), partidul condus de Merz, ar putea afecta capacitatea acestuia de a-și păstra funcția de cancelar după doar 16 luni la putere. În acest context, AfD, descris ca partid cu politici anti-imigrație și pro-Kremlin, urmărește noi câștiguri electorale, notează The Guardian . În Berlin au drept de vot aproximativ 2,5 milioane de persoane, iar în Mecklenburg-Pomerania de Vest aproape 1,3 milioane. Secțiile de votare s-au deschis la ora 8:00, ora locală (9:00 în România), și se închid la ora 18:00 (19:00 în România). De ce contează pentru guvernarea federală Alegerile vin la două săptămâni după scrutinul cu „impact major” din Saxonia-Anhalt, unde AfD a obținut o victorie. Pe acest fundal, publicația britanică anticipează că AfD ar putea atrage din nou voturi de la CDU, ceea ce ar amplifica presiunea politică asupra cancelarului. Ce scenarii sunt puse în discuție Conform informațiilor citate, un rezultat slab al CDU ar putea declanșa: un proces de înlocuire a lui Merz din funcția de cancelar; sau chiar discuții despre alegeri anticipate, scenariu considerat în prezent improbabil, dar „nu exclus”. [...]
Siegfried Mureșan își asumă continuarea liniei Bolojan, cu ținte economice explicite potrivit Antena 3 , într-un mesaj public în care premierul desemnat promite că nu va „stinge lumina” aprinsă de Ilie Bolojan „în cămara cu șmecherii” și că va „curăța” dezordinea acumulată „în peste 30 de ani” în statul român. În postarea de duminică dimineață, Mureșan spune că demersul nu este „împotriva cuiva anume”, ci „pentru toți oamenii cinstiți din România”, care muncesc și „merită să beneficieze la maxim” de pe urma muncii lor. „Premierul Ilie Bolojan a aprins lumina în cămara cu șmecherii. Dacă cineva se așteaptă ca eu să sting lumina, se înșeală amarnic. Vom păstra lumina aprinsă și vom curăța toată dezordinea care s-a adunat în peste 30 de ani în statul român.” Ce înseamnă, în termeni de guvernare: trei obiective economice Dincolo de mesajul politic, Mureșan indică trei direcții care țin direct de agenda economică și de costul vieții: reducerea inflației; creșterea economiei; îmbunătățirea nivelului de trai. El afirmă că va „construi pe baza lucrurilor bune” făcute de Guvernul Bolojan și că România ar urma să intre „într-o etapă de creștere”, după ce Bolojan „a stabilizat țara”. Context: desemnarea pentru funcția de premier Antena 3 amintește că președintele României, Nicușor Dan , a anunțat joi, 17 septembrie, că îl propune pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. În acest moment, mesajele publice ale premierului desemnat conturează mai ales continuitatea de direcție și prioritățile declarate, fără detalii despre măsuri concrete sau calendar. [...]
PSD testează public opțiunea de a bloca în Parlament Guvernul Mureșan , printr-un sondaj pe Facebook care indică, până acum, o majoritate covârșitoare împotriva votului, potrivit Euronews . Mișcarea are relevanță directă pentru aritmetica parlamentară, în condițiile în care cabinetul propus de PNL, USR și UDMR ar avea nevoie de voturi suplimentare pentru a trece. Sondajul a fost lansat de secretarul general al PSD, Claudiu Manda , cu întrebarea: „Credeți că PSD ar trebui să voteze Guvernul Siegfried Mureșan?”. La momentul relatării, 93% dintre respondenți au indicat că PSD nu ar trebui să voteze, iar 7% că ar putea susține guvernul. Decizia politică se mută în Biroul Permanent Național Demersul din social media vine înaintea unei ședințe a Biroului Permanent Național al PSD, programată luni, în care conducerea partidului urmează să analizeze propunerea „dreptei” privind noul guvern. Grindeanu: PSD ar vota „toți cei 127” doar dacă decide să susțină guvernul Liderul PSD, Sorin Grindeanu, spune că se așteaptă ca partidul să decidă să nu voteze cabinetul, dar condiționează orice discuție de existența unui program de guvernare și de o eventuală schimbare de direcție. „Când PSD va hotărî, și sunt convins că aceasta va fi hotărârea, să nu voteze acest guvern, dar aș vrea să văd un program de guvernare, dacă cumva se gândesc să schimbe direcția asta greșită, dacă vom lua noi o decizie să votăm un guvern, vom vota toți cei 127” Grindeanu a mai afirmat că acest guvern „va pica cu cel mai mic număr de voturi din istoria post-revoluționară”, posibil „la bătaie cu guvernul Cioloș ”, și a respins ideea unor înțelegeri de tip rotație la guvernare. „România are nevoie de un guvern stabil, dar nu de orice guvern și orice prim-ministru. Nu faci un guvern doar de dragul de a face guverne sau să vii să faci trocuri politice, «vă propunem noi vouă la PSD, știți stăm noi șase luni, apoi veniți voi încă șase luni». Pe noi nu ne interesează lucrurile acestea” În lipsa altor detalii despre sprijinul parlamentar, semnalul transmis de PSD prin sondaj și declarațiile conducerii indică, deocamdată, o poziționare de blocaj, cu impact imediat asupra șanselor Guvernului Mureșan la votul de învestitură. [...]
Un sondaj lansat de secretarul general al PSD indică o presiune internă pentru respingerea guvernului propus de Siegfried Mureșan, înaintea deciziei oficiale de luni , potrivit HotNews . Claudiu Manda a publicat pe Facebook o întrebare despre dacă PSD ar trebui să voteze un guvern condus de eurodeputatul PNL, desemnat premier. Contextul este unul cu miză de guvernare: președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Siegfried Mureșan, candidatul susținut de PNL-USR-UDMR, pentru funcția de prim-ministru. Până la momentul redactării știrii, rezultatul sondajului era covârșitor împotriva susținerii: 377 de respondenți (98%) au indicat că PSD nu ar trebui să voteze guvernul, iar 5 (2%) s-au pronunțat pentru. Decizia formală: ședință PSD luni, la ora 11 PSD a anunțat că va discuta poziționarea într-o ședință a Biroului Permanent Național , programată luni, de la ora 11. În paralel, liderul PSD Sorin Grindeanu a sugerat, vineri seară, la Antena 3 , că în partid există reticență față de votarea guvernului, în lipsa unor argumente „extrem de solide”. „Dacă e să mă iau după reacțiile colegilor mei, lăsând la o parte părerea mea, personală, dar dacă ar fi să mă iau după reacțiile colegilor mei de până acum, ar trebui să existe argumente extrem de solide, și nu pentru PSD, ci pentru români, astfel încât să votăm acest guvern”, a declarat liderul PSD. Mesajul premierului desemnat: „momentul adevărului” pentru PSD Tot vineri seară, la Digi24, Siegfried Mureșan a legat decizia PSD de o alegere strategică, descriind-o drept un „moment al adevărului” pentru partid, între susținerea unui guvern proeuropean și consolidarea parteneriatului cu AUR. „PSD va trebui să aleagă dacă susține un guvern proeuropean sau dacă își consolidează parteneriatul cu AUR. Eu voi fi deschis și dispus să le prezint viziunea noastră pentru România. Da, mă bucur să avem o discuție francă, deschisă și cu colegii de la PSD”, a declarat Siegfried Mureșan. [...]
AUR împinge criza spre anticipate, mizând pe eșecul învestirii Guvernului Mureșan , într-un scenariu în care PNL ar urma să suporte costul politic fie prin retragerea premierului desemnat, fie printr-un vot pierdut în Parlament, potrivit HotNews . Dan Dungaciu , prim-vicepreședinte AUR, susține că premierul desemnat Siegfried Mureșan nu va strânge susținerea necesară pentru învestirea unui guvern și că ieșirea din blocaj ar fi declanșarea alegerilor anticipate. Mureșan, eurodeputat liberal și propunerea PNL–USR–UDMR pentru funcția de premier, a declarat la Digi24 că nu va merge la AUR să ceară voturi, dar că nu poate controla votul individual al parlamentarilor. „Două tipuri de umilință” pentru PNL, în lectura AUR Într-o intervenție la Antena 3 , Dungaciu a spus că PNL ar urma să aleagă între două variante, ambele cu cost politic: depunerea mandatului de către Siegfried Mureșan (retragerea din postura de premier desemnat); eșecul la votul de învestitură din Parlament. „Acest «episod-pilot» se va derula între decizia pe care trebuie să o ia PNL în a depune mandatul, deci un tip de umilință, sau nu a primi voturile în Parlament, al doilea tip de umilință.” Dungaciu a mai afirmat că „finalul este deja anunțat” și că „filmul real” ar începe odată cu o a doua nominalizare de premier, care ar aduce „tensiuni” suplimentare. Anticipatele, miza declarată: pragul de 233 de voturi și calendarul constituțional Prim-vicepreședintele AUR a indicat explicit că Mureșan nu ar putea obține cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului. În această logică, el plasează soluția la nivel constituțional, invocând mecanismul care poate duce la dizolvarea Parlamentului și la alegeri anticipate. Conform articolului 89 din Constituția României , președintele Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În declarațiile citate, Dungaciu a numit anticipatele „soluția europeană” și a cerut renunțarea la izolarea politică a AUR (descrisă prin formule precum „cordon sanitar” sau „zid de foc”), pentru a permite negocieri între toate partidele după un nou scrutin. [...]
Traian Băsescu a refuzat să indice vreo decizie „de evitat” din 2004 , susținând că nu vrea să ofere presei „un motiv” pentru a-i folosi ulterior declarațiile, potrivit news.ro . Poziționarea contează prin efectul ei de imagine: fostul președinte evită explicit o discuție despre erori și regrete, într-un moment în care evaluarea moștenirii politice rămâne un subiect recurent în spațiul public. Întrebat într-o emisiune la Digi 24 ce i-ar spune lui „Traian Băsescu din 2004” să nu facă, fostul șef al statului a răspuns, râzând, că „a fost perfect” și a motivat refuzul de a detalia prin relația conflictuală cu presa. „Cred că am fost perfect. De ce să vă dau vouă, presei, un motiv să mă tocaţi cu vorbele mele?” Ce spune despre greșeli și despre exercitarea puterii Băsescu a afirmat că nu a făcut „niciodată nimic incorect în mod deliberat”, admițând totuși posibilitatea unor greșeli, fără a indica una concretă pe care să o regrete și astăzi. Totodată, el a spus că după încheierea mandatului a învățat că „puterea trebuie exercitată cu blândețe, dar exercitată”. Cum își descrie identitatea politică și „moștenirea” Fostul președinte a mai declarat că nu este naționalist, ci patriot. În privința moștenirii sale, a indicat că evaluarea va fi făcută de istorici și de presă și a enumerat câteva repere pe care le consideră durabile, între care desecretizarea arhivelor fostei Securități, condamnarea comunismului, parteneriatele strategice cu SUA, Franța și Turcia, precum și scutul de la Deveselu. [...]
