Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Publicarea declarației de avere a Mirabelei Grădinaru aduce în prim-plan un profil financiar dominat de venituri salariale și moșteniri imobiliare , cu puține economii în conturi, potrivit datelor prezentate de Libertatea din documentul urcat pe site-ul Administrației Prezidențiale. Nicușor Dan a explicat că decizia de a publica declarațiile partenerei sale a fost luată „în spiritul transparenței” și „pentru a înlătura orice speculații”, conform postărilor sale de pe rețelele de socializare. Venituri: salariu de la Automobile-Dacia Conform declarației de avere, Mirabela Grădinaru a încasat anul trecut 158.360 de lei de la Automobile-Dacia SA, echivalentul unui salariu lunar de 13.196 de lei. Active imobiliare: teren cumpărat în Ilfov și moșteniri în Vaslui La capitolul proprietăți, documentul indică: un teren de 1.152 mp la Moara Vlăsiei (Ilfov), cumpărat; șase terenuri în satul Zăpodeni (Vaslui), moștenite de la bunici; un teren intravilan în municipiul Vaslui, moștenit de la tată. În privința locuințelor, Mirabela Grădinaru a declarat că a moștenit părți din două case de locuit: una în Zăpodeni și alta în Vaslui, moștenite de la tată și bunici. Mașini, conturi și credite: conturi „goale” și două împrumuturi la bancă Declarația menționează două autoturisme: un Renault Clio (2016) și un Opel Vectra (1992). La active financiare, sunt trecute două conturi la ING Bank și Banca Transilvania, dar cu sold zero. În același timp, apare un împrumut acordat în nume personal, de 116.563 de lei, către Asociația S.O.S. ORAȘUL, unde Mirabela Grădinaru este președinte. La datorii, sunt menționate două credite la ING Bank: unul de 1.760 de lei și altul de 50.000 de lei. [...]

Acuzațiile Greciei privind pescuitul ilegal cu traul de fund ridică o problemă de aplicare a regulilor UE în Marea Egee , cu impact direct asupra stocurilor de pește și asupra veniturilor pescarilor locali, potrivit Antena 3 , care citează relatări și date ale Institutului Archipelagos și ale publicației elene Ekathimerini . La mijlocul lunii iulie, nava de cercetare Triton, operată de Institutul de Conservare Marină al Arhipelagului (Archipelagos), a identificat în Marea Egee dovezi ale unei activități extinse de pescuit ilegal: patru traulere turcești observate într-o zonă îngustă de ape internaționale ar fi folosit ulterior zona ca bază pentru a intra în apele teritoriale grecești și a pescui cu traule de fund între Agathonisi, Samos, Fournoi și Patmos, în pofida restricțiilor existente. Conform relatării, chiar și după ce au fost detectate, navele ar fi continuat activitatea zile la rând. De ce contează: presiune economică și socială într-o zonă cu resurse deja epuizate Grecia are în prezent interzisă utilizarea tuturor echipamentelor de pescuit tractate pe fund în apele teritoriale, măsură menită să ofere o șansă de refacere unui stoc de pește descris ca fiind deja epuizat. În acest context, intrările repetate ale traulerelor în apele grecești sunt prezentate ca o problemă cronică pentru pescarii din estul Mării Egee, care reclamă pierderi materiale și degradarea zonelor de pescuit. Un pescar din Samos, Spyros Iliou, spune că navele ar pescui „chiar și la 50 de metri de țărm”, iar el și-ar fi pierdut plasele de două ori, în timp ce Paza de Coastă „îi alungă, dar se întorc”. În aceeași logică, reprezentanți ai asociațiilor de pescari din Samos și Fournoi susțin că lipsa sancțiunilor eficiente încurajează repetarea incidentelor. Lacune de supraveghere și monitorizare: diferențe între regulile UE și capacitatea de control Institutul Archipelagos afirmă că problema este amplificată de limitări operaționale: navele sale pot documenta, fotografia și notifica autoritățile grecești și europene, dar nu pot rămâne permanent pe mare, iar Triton „nu este o navă de patrulare”. Un element tehnic important ține de monitorizare. Spre deosebire de navele care operează în conformitate cu reglementările europene, traulerele turcești nu pot fi urmărite de autoritățile grecești prin Sistemul de Monitorizare a Navelor (VMS) al UE, bazat pe satelit și folosit pentru înregistrarea activității de pescuit. Ele pot fi detectate prin Sistemul de Identificare Automată (AIS), utilizat în principal pentru siguranță maritimă, însă în unele cazuri s-a constatat că AIS ar fi fost dezactivat. Institutul mai susține că nu ar fi nevoie de „noi anunțuri de politici sau de noi legi”, ci de implementarea eficientă a cadrului juridic existent, împreună cu măsuri eficiente de monitorizare și aplicare a legii. Reacția autorităților și riscul de repetare Surse din cadrul Gărzii de Coastă Grecești au declarat pentru Kathimerini că, după reclamațiile recente, autoritățile au decis să consolideze zona cu nave de patrulare suplimentare și să intensifice operațiunile de monitorizare. Aceleași surse au indicat că fiecare incident este documentat, iar autoritățile turce sunt informate prin canalele stabilite, dar au admis că problema nu poate fi abordată doar pe mare și ar necesita inițiative și la nivel diplomatic. Incidente similare ar fi fost înregistrate și în august anul trecut, ceea ce alimentează temerea că tiparul s-ar putea repeta. Miza ecologică: zone protejate și coloniile de corali În 2025, o decizie a Ministerului Mediului a interzis pescuitul cu echipamente tractate pe fund în complexul insular Fournoi Korseon (430 km²), pentru protejarea coloniilor de corali de apă adâncă. Potrivit Anastasiei Miliou, hidrobiolog și șefa departamentului de cercetare științifică la Institutul Archipelagos, aceste colonii găzduiesc peste 1.800 de specii și sunt vitale pentru productivitatea mărilor grecești. Archipelagos afirmă, pe baza propriilor înregistrări și a mărturiilor pescarilor locali, că traulerele detectate la mijlocul lunii iulie ar fi intrat și în zona marină protejată Fournoi, însă amploarea pagubelor „nu a fost încă evaluată”. [...]