Știri
Știri din categoria Diverse
O investigație germană indică o tentativă de asasinat cu miză de securitate pentru industria dronelor, după ce serviciile secrete ruse ar fi plănuit eliminarea directorului producătorului german Donaustahl, iar în dosar a fost arestată și o româncă, potrivit Digi24.
Informația pornește de la date publicate de Die Zeit, care susține că atacul ar fi fost împiedicat prin reacția rapidă a serviciilor de securitate germane, după o avertizare primită de la agenții de informații din țări partenere. Ținta ar fi fost Stefan Thumann, directorul companiei Donaustahl.
Conform relatării, în primăvara acestui an poliția germană a arestat doi suspecți: un bărbat ucrainean, Serhii N., și o femeie română, Alla S. Ulterior, în martie 2026, a avut loc o operațiune în care Serhii N. a fost reținut în Spania, iar Alla S. a fost arestată în Renania de Nord–Westfalia.
Potrivit anchetatorilor, cei doi l-ar fi supravegheat pe Thumann între decembrie 2025 și martie 2026, în apropierea reședinței sale, fotografiind și filmând locuința și sediul companiei și strângând informații despre el de pe internet, notează Ukrainska Pravda.
Într-un raport al Serviciului Federal de Protecție a Constituției, cazul este menționat ca „presupus atentat planificat”, însă judecătorul de instrucție de la Curtea Federală de Justiție nu ar fi fost convins, astfel că această acuzație nu figurează în mandatul de arestare. În schimb, există suspiciunea de activitate ca agent al serviciilor secrete.
În consecință, procurorul federal i-a acuzat pe suspecți că ar fi acționat ca agenți ai unui serviciu de informații străin. Avocații lor au refuzat să comenteze.
Thumann se află „sub protecție sporită”, iar într-o postare pe LinkedIn a transmis că, „din păcate”, nu poate participa la expoziții „din anumite motive”, dar că se vor reîntâlni „în curând în alte formate”.
Cazul indică un risc operațional direct pentru companiile europene din zona dronelor și a tehnologiilor cu utilizare duală (civilă și militară): securitatea personalului-cheie și a infrastructurii devine parte din costurile și procedurile curente, mai ales când există suspiciuni de implicare a unor servicii de informații străine. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, este informat periodic în legătură cu dosarul, potrivit aceleiași relatări.
Recomandate
China înăsprește controlul exporturilor de componente pentru drone către SUA , o mișcare cu impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare din zona tehnologiilor cu „dublă utilizare” (civilă și militară), în contextul escaladării restricțiilor comerciale dintre cele două economii, potrivit Digi24 . Beijingul a prezentat decizia ca măsură de protejare a securității naționale și ca răspuns la sancțiunile impuse de Washington, inclusiv interdicții de import și includerea unor entități chineze pe liste legate de combaterea „muncii forțate”. Ministerul chinez al Comerțului susține că măsurile americane „încalcă grav dreptul internațional” și afectează suveranitatea și interesele de dezvoltare ale Chinei. Ce presupun noile restricții și de ce contează Ministerul chinez al Comerțului a anunțat că va „înăspri controalele” asupra exporturilor către Statele Unite de bunuri cu dublă utilizare „legate de drone”. În practică, astfel de controale pot însemna proceduri mai stricte de autorizare și limitări suplimentare pentru livrări, cu efecte potențiale asupra companiilor americane care depind de componente fabricate în China. Măsura vine după ce, la sfârșitul lunii iulie, administrația Trump a extins restricțiile de import în SUA, incluzând roboți umanoizi și cvadrupezi (mulți fabricați în China), invocând motive de securitate națională. Contramăsuri: șase entități americane, vizate de sancțiuni În paralel, China a anunțat contramăsuri împotriva a șase entități americane, între care compania de biotehnologie Applied DNA Sciences și compania de cercetare în geoștiințe Stratum Reservoir. Potrivit ministerului, organizațiilor și persoanelor fizice din China le este interzis: să efectueze tranzacții cu entitățile sancționate; să coopereze cu acestea; să desfășoare „orice alte activități” cu ele. Totodată, Beijingul a indicat și alte acțiuni: includerea pe o „listă neagră” din motive de securitate națională a unor companii americane specializate în testarea conformității și lansarea unor anchete privind importurile de imprimante și fotocopiatoare de birou. Context: tensiunile comerciale rămân ridicate SUA au adăugat, la sfârșitul lunii iulie, aproximativ 40 de entități chineze pe o listă legată de combaterea a ceea ce Washingtonul descrie drept „muncă forțată”, cu referire la situația uigurilor din Xinjiang. În acest climat, vicepremierul chinez He Lifeng i-a transmis secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, „profunda sa îngrijorare” privind restricțiile comerciale americane. Deși cele două țări au ajuns anterior la un armistițiu după întâlnirea Trump–Xi din octombrie anul trecut, noile decizii indică o reînăsprire a confruntării comerciale, cu efecte directe asupra fluxurilor de bunuri sensibile tehnologic. [...]
Iranul ar putea obține un rol formal de control asupra accesului navelor în Strâmtoarea Ormuz , o schimbare cu potențial direct asupra fluxurilor de energie și a costurilor de transport maritim, potrivit Digi24 . Teheranul susține că a convenit cu Omanul o rută care să permită trecerea navelor, însă surse citate de Reuters spun că mai sunt de stabilit „detalii importante”, inclusiv ce înseamnă concret „controlul”. Ce prevede, în linii mari, înțelegerea discutată Ministerul iranian de Externe a anunțat că a fost convenită o rută cu Oman pentru tranzitul navelor prin strâmtoare. Potrivit unei surse iraniene de rang înalt și a doi oficiali regionali citați de Reuters, acordul aflat pe masa negocierilor ar conferi Iranului control asupra navelor care intră în Golful Persic prin Ormuz, una dintre cele mai mari concesii făcute până acum Iranului. Un punct sensibil rămas în negociere este dacă și în ce formă Iranul ar avea un rol și asupra navelor care se deplasează în sens invers, conform aceleiași surse iraniene. Taxe, inspecții și „plăți voluntare”: miza economică Negociatorii din Golf insistă ca statele din regiune să supravegheze inspecțiile navelor și ca orice plată să fie voluntară. În paralel, un înalt oficial iranian a declarat că Iranul solicită taxe între 5% și 7% din valoarea încărcăturilor navelor care tranzitează strâmtoarea, în timp ce Omanul ar discuta taxe mai mici, de aproximativ 3%. Washingtonul nu ar dori perceperea niciunei taxe, potrivit materialului. Publicația notează că transformarea taxelor în plăți „voluntare”, cel puțin formal, ar putea fi o cale de ieșire din impas, dar avertizează că amenințarea implicită a unor atacuri ar putea face transportatorii reticenți să tranziteze fără să plătească. Reacția SUA și semnalele contradictorii din negocieri Oficiali americani au insistat în repetate rânduri că nu ar accepta un aranjament care să permită Iranului să controleze accesul la „cea mai importantă rută comercială din lume pentru aprovizionarea cu energie”, conform textului. Totuși, președintele american Donald Trump a declarat pentru Fox News că discuțiile „avansează bine” și a susținut că „Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă foarte curând”. Sursele citate de Reuters contrazic ideea unui acord iminent și spun că rămân de convenit detalii. O sursă iraniană de rang înalt a afirmat că este „prea devreme” pentru a spune că s-a ajuns la un acord cu Oman, menționând și că ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, se află în concediu. „Diavolul se ascunde în detalii. Un singur mesaj publicat de Trump ar putea duce la prăbușirea întregii înțelegeri.” Context: tensiuni regionale și efecte în piața petrolului În aceeași zi, prețurile petrolului au crescut ușor după ce mișcarea houthi din Yemen, aliată Iranului, a spus că a tras asupra unui petrolier sub pavilion saudit în Marea Roșie, un nou episod care perturbă transportul maritim și aprovizionarea globală cu energie. Totuși, cotațiile globale rămân aproape de cele mai scăzute niveluri de la începutul lunii iulie, după scăderile din ultimele două zile, pe fondul deciziei lui Trump de a renunța la noi atacuri asupra Iranului, invocând discuții care ar putea pune capăt conflictului. În lipsa unui răspuns imediat din partea Washingtonului la dezvăluirile despre acordul propus, rămâne de urmărit dacă părțile reușesc să definească „controlul” și regimul taxelor astfel încât să evite o nouă escaladare și să reducă riscul de blocaje pe ruta energetică. [...]
Articolul despre OMV Petrom nu este accesibil (pagina returnează „Eroare 404”) , astfel că informațiile necesare pentru o sinteză lipsesc, potrivit Ziarul Financiar . În forma disponibilă în sursă se vede doar conținut de tip footer (linkuri către „Contact”, „Publicitate”, „Termeni și condiții”, „Politica de confidențialitate”, „Politica de cookies” și „Versiunea mobilă”), fără text editorial, cifre, declarații sau concluzii ale analiștilor BT Capital Partners despre rezultatele semestriale ale OMV Petrom. În aceste condiții, nu se poate stabili un unghi economic/operațional sau de reglementare bazat pe fapte din material (de exemplu: evoluția veniturilor/profitului, recomandări de investiții, ținte de preț, riscuri sau perspective), fără a inventa informații care nu apar în sursă. [...]
Neînrolarea a 919 primării pe Ghiseul.ro riscă să ducă la tăieri de finanțare locală , în condițiile în care termenul legal-limită este 25 august, potrivit Digi24 . Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu spune că peste un sfert dintre primăriile din România nu sunt înrolate în platformă, ceea ce afectează accesul la servicii publice digitale pentru milioane de cetățeni. Conform datelor prezentate de Gheorghiu, 919 primării din totalul de 3.187 nu și-au îndeplinit obligația legală. În consecință, „peste 2,5 milioane de români” nu pot folosi în prezent avantajele digitalizării și sunt nevoiți să se deplaseze fizic la primărie. Termenul legal și sancțiunea: presiune directă pe bugetele locale Gheorghiu afirmă că a transmis un mesaj de reamintire celor 919 primari vizați, subliniind că mai au la dispoziție 20 de zile pentru înrolarea instituțiilor în sistem. În cazul nerespectării termenului de 25 august, vicepremierul interimar arată că legea prevede o sancțiune cu impact bugetar: sistarea alimentării bugetelor locale atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat destinate echilibrării bugetelor locale, „cu câteva excepții”. De ce contează: servicii publice și reformă administrativă Înrolarea tuturor primăriilor este prezentată ca o condiție pentru ca fiecare cetățean, indiferent dacă locuiește în țară sau în străinătate, să poată accesa servicii publice „rapid, simplu și fără drumuri inutile”. Gheorghiu mai susține că digitalizarea aduce „eficiență, transparență și încredere” în instituțiile publice și adaugă că România are nevoie „urgentă” de reformă administrativă și de reducerea numărului de primării. [...]
Votul pe Strategia pentru biodiversitate riscă să devină un blocaj de reglementare pentru proiecte energetice și de infrastructură , în condițiile în care PSD anunță că nu o susține fără amendamente și garanții privind autorizarea investițiilor, potrivit Digi24 . Miza este legată de un jalon din PNRR în valoare de 972 de milioane de euro (aprox. 4,9 miliarde lei), iar Camera Deputaților urmează să dea votul decisiv. Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan spune că PSD nu va vota „în orb” documentul și susține că a depus 20 de amendamente, cu scopul de a evita situații în care „ONG-urile” ar putea bloca proiecte strategice. În mesajul citat de Digi24, Ivan enumeră explicit domenii precum hidrocentralele, exploatarea gazelor naturale, mineritul și coridoarele strategice de energie electrică și gaze. Ce reclamă PSD: costuri „zero” și reguli care pot deveni obligatorii la avizare Ivan critică faptul că strategia ar fi fost adoptată cu „impact bugetar declarat ZERO”, deși ar urma să influențeze autorizarea unor investiții (hidrocentrale, linii electrice, conducte de gaz, autostrăzi și certificate de urbanism). El mai susține că documentul a fost adoptat fără evaluare strategică de mediu, deși în text ar exista prevederea că o viitoare hartă a zonelor incompatibile cu hidroenergia va deveni „bază obligatorie pentru avizare”. Totodată, Ivan afirmă că strategia a fost adoptată de un Guvern demis, la trei săptămâni după expirarea termenului jalonului. Paradoxul invocat: cine plătește pentru biodiversitate și cine e exceptat Un alt punct ridicat de fostul ministru vizează modul în care ar urma să fie finanțată conservarea biodiversității: el susține că hidrocentralele, energia eoliană și mineritul ar putea fi obligate să plătească, în timp ce petrolul și gazul ar fi exceptate explicit. În acest context, Ivan dă ca exemplu proiectul Tarnița-Lăpuștești (1.000 MW și 1 miliard de euro, conform afirmațiilor sale), despre care spune că nu este exceptat clar de la viitoare restricții. Ce cere înainte de vot Ivan precizează că nu solicită respingerea strategiei, ci condiționări înainte de adoptare: studiu de impact economic înainte de vot, nu după; excepție explicită în text pentru proiectele strategice de energie și infrastructură deja aprobate; implicarea Ministerului Energiei și a operatorilor de rețea „cu drept de decizie”, nu doar consultativ. „Un miliard de euro se ia o dată. Un sistem energetic se pierde pe zeci de ani.” Unde este proiectul în Parlament și cine se opune Senatul a votat strategia și planul de acțiune pentru 2026–2030, iar Camera Deputaților este for decizional. AUR a anunțat că a votat împotrivă, acuzând că extinderea ariilor protejate ar afecta șansele de dezvoltare a infrastructurii. În Senat, legea a trecut cu 81 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” și 9 abțineri, iar unele amendamente susținute de PSD și AUR au fost criticate de ministra Mediului, Diana Buzoianu, potrivit aceleiași surse. [...]
România riscă 972 de milioane de euro (aprox. 4,9 miliarde lei) din PNRR din cauza unor amendamente depuse „pe ultima sută de metri” la Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030 , susține ministra Mediului, Diana Buzoianu , într-o reacție citată de Digi24 . Miza este una de finanțare și conformare: strategia reprezintă un angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar schimbarea obiectivelor convenite cu Comisia Europeană ar putea pune sub semnul întrebării îndeplinirea jaloanelor, cu efect direct asupra accesării banilor. Ce reclamă Ministerul Mediului și USR Potrivit articolului, Buzoianu acuză PSD că a depus „sute de amendamente” la strategia adoptată anterior de Senat, cu puțin timp înainte de ședința Comisiei de mediu, avertizând că modificarea obiectivelor asumate la nivel european poate afecta finanțarea prin PNRR. Ministra susține că România nu poate modifica unilateral țintele asumate în fața instituțiilor europene și indică explicit suma legată de jalonul PNRR: 972 de milioane de euro. „Vorbim despre 972 de milioane de euro. Aproape un miliard de euro pe care România riscă să îi piardă din cauza unui amendament depus de PSD cu jumătate de oră înainte de ședința comisiei. Este complet iresponsabil să te joci în acest fel cu banii europeni ai României.” Ministerul Mediului mai afirmă că un document strategic de această importanță nu ar trebui „rescris” printr-un amendament depus în ultimul moment, fără analiză a consecințelor și fără o dezbatere. Ce urmează în Parlament și care este blocajul politic Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030 urma să ajungă miercuri la votul decisiv în Camera Deputaților, conform sursei. În același context, fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan avertizează că PSD nu o va vota „în orb” și cere garanții că proiectele strategice de energie și infrastructură nu vor putea fi blocate de noile prevederi. PSD anunțase anterior că nu va susține documentul în forma actuală. De ce contează: risc financiar și risc de întârziere pe jaloane Din perspectiva PNRR, disputa nu este doar politică: strategia este legată de un jalon cu finanțare de 972 de milioane de euro, iar orice modificare care intră în conflict cu obiectivele agreate cu Comisia Europeană poate complica validarea jalonului și, implicit, fluxul de bani europeni către România. În material nu sunt prezentate detalii despre conținutul exact al amendamentelor, ci doar avertismentul privind efectul lor potențial asupra finanțării. [...]
