Știri
Știri din categoria Diverse
China înăsprește controlul exporturilor de componente pentru drone către SUA, o mișcare cu impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare din zona tehnologiilor cu „dublă utilizare” (civilă și militară), în contextul escaladării restricțiilor comerciale dintre cele două economii, potrivit Digi24.
Beijingul a prezentat decizia ca măsură de protejare a securității naționale și ca răspuns la sancțiunile impuse de Washington, inclusiv interdicții de import și includerea unor entități chineze pe liste legate de combaterea „muncii forțate”. Ministerul chinez al Comerțului susține că măsurile americane „încalcă grav dreptul internațional” și afectează suveranitatea și interesele de dezvoltare ale Chinei.
Ministerul chinez al Comerțului a anunțat că va „înăspri controalele” asupra exporturilor către Statele Unite de bunuri cu dublă utilizare „legate de drone”. În practică, astfel de controale pot însemna proceduri mai stricte de autorizare și limitări suplimentare pentru livrări, cu efecte potențiale asupra companiilor americane care depind de componente fabricate în China.
Măsura vine după ce, la sfârșitul lunii iulie, administrația Trump a extins restricțiile de import în SUA, incluzând roboți umanoizi și cvadrupezi (mulți fabricați în China), invocând motive de securitate națională.
În paralel, China a anunțat contramăsuri împotriva a șase entități americane, între care compania de biotehnologie Applied DNA Sciences și compania de cercetare în geoștiințe Stratum Reservoir.
Potrivit ministerului, organizațiilor și persoanelor fizice din China le este interzis:
Totodată, Beijingul a indicat și alte acțiuni: includerea pe o „listă neagră” din motive de securitate națională a unor companii americane specializate în testarea conformității și lansarea unor anchete privind importurile de imprimante și fotocopiatoare de birou.
SUA au adăugat, la sfârșitul lunii iulie, aproximativ 40 de entități chineze pe o listă legată de combaterea a ceea ce Washingtonul descrie drept „muncă forțată”, cu referire la situația uigurilor din Xinjiang.
În acest climat, vicepremierul chinez He Lifeng i-a transmis secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, „profunda sa îngrijorare” privind restricțiile comerciale americane. Deși cele două țări au ajuns anterior la un armistițiu după întâlnirea Trump–Xi din octombrie anul trecut, noile decizii indică o reînăsprire a confruntării comerciale, cu efecte directe asupra fluxurilor de bunuri sensibile tehnologic.
Recomandate
Declarațiile lui Benjamin Netanyahu tensionează și mai mult relația Israel–Marea Britanie, cu potențial de efecte politice și de politică externă într-un moment în care Londra discută sancțiuni și măsuri comerciale legate de coloniile israeliene, potrivit Digi24 . Premierul israelian a numit Marea Britanie „Republica Islamică Britanică” și a susținut, într-un interviu acordat unui podcast și într-o discuție pentru postul de radio al armatei israeliene, că ar putea deveni „prima republică islamică ce va obține o armă nucleară”. Relatarea este atribuită de Digi24 publicației The Guardian . De ce contează: Londra vorbește despre sancțiuni și restricții comerciale Contextul declarațiilor este deteriorarea relațiilor dintre Israel și Londra în ultimele luni, în special după preluarea conducerii guvernului britanic de către Andy Burnham . Digi24 notează că, înainte de a deveni premier, Burnham și-a cerut scuze pentru reacția inițială a Partidului Laburist la operațiunile militare ale Israelului în Gaza, spunând că partidul „nu a procedat corect” și că trebuie „să se descurce mai bine”. În iulie, Burnham a declarat că va „face mai mult pentru a exercita presiuni asupra guvernului israelian”, inclusiv prin: impunerea unor sancțiuni suplimentare împotriva unor persoane și entități; o posibilă interdicție asupra comerțului cu bunuri provenite din coloniile ilegale. Reacții și ecouri: critici interne în Israel și paralela cu retorica din SUA Declarațiile lui Netanyahu au atras critici inclusiv în Israel. Avi Dabush, candidat la Knesset din partea partidului de opoziție Democrații, l-a acuzat pe premier că ironizează „un aliat important” într-un moment de „izolare internațională fără precedent” pentru Israel. „Asta se întâmplă atunci când există un eșec diplomatic îngrozitor și o incapacitate de a mobiliza țările lumii în sprijinul intereselor noastre” În același material este menționat că vicepreședintele SUA, JD Vance, a făcut afirmații similare în campania prezidențială din 2024, sugerând că Marea Britanie ar putea deveni prima „țară cu adevărat islamistă care va obține o armă nucleară”. Context suplimentar: acuzații de islamofobie și avertismente privind infracțiunile motivate de ură Digi24 arată că tema reluată de Netanyahu este asociată cu discursuri islamofobe ale extremei drepte despre minoritatea musulmană din Marea Britanie. În articol se amintește și că primarul Londrei, Sadiq Khan, a fost ținta unor atacuri cu tentă rasistă din partea unor lideri de dreapta din străinătate, inclusiv Donald Trump. Totodată, lideri ai comunității musulmane din Marea Britanie au avertizat că infracțiunile motivate de ură împotriva acestei comunități au ajuns la niveluri fără precedent, pe fondul intensificării retoricii de extremă dreapta și al creșterii sprijinului pentru partide antiimigrație. [...]
Ucraina riscă un blocaj diplomatic la Washington după ce președintele Volodimir Zelenski nu reușește să găsească un nou ambasador în SUA, într-un moment în care la Casa Albă și în Congres se discută decizii sensibile despre sprijinul militar și condițiile unor eventuale negocieri de pace, potrivit Digi24 . Zelenski caută un înlocuitor după demiterea Olgăi Stefanîșina și spune că își dorește la Washington o persoană „cu cea mai înaltă calificare posibilă”, la nivel de viceprim-ministru, ministru sau prim-ministru. Prima opțiune luată în calcul, fosta prim-ministră Iulia Sviridenko, a refuzat postul, iar președintele ucrainean a confirmat public că i-a făcut propunerea la finalul lunii iulie. De ce se blochează numirea: „teama” de administrația Trump După refuzul Iuliei Sviridenko, găsirea unui candidat potrivit s-a dovedit dificilă. Potrivit unor surse citate în material, potențialii candidați ar fi reticenți din cauza condițiilor de muncă și a nevoii de a interacționa cu o administrație descrisă drept imprevizibilă, condusă de președintele american Donald Trump. Fosta viceprim-ministră și deputată Ivanna Klimpush-Țințadze a declarat că persoane influente din Ucraina ar putea evita funcția de teama că nu vor avea suficientă libertate pentru a lucra eficient. În același timp, un fost diplomat ucrainean citat în articol spune că ar fi o exagerare să se afirme că nu există deloc interesați, însă problema ar fi lipsa unui candidat care să îndeplinească „cu adevărat cerințele”. „Desigur, există persoane care își doresc acest post, dar nu există nimeni care să îndeplinească cu adevărat cerințele.” Miza: decizii despre armament, apărare antiaeriană și informații Publicația Politico , citată de Digi24, avertizează că o absență prelungită a unui ambasador la Washington ar putea deveni o problemă serioasă pentru Ucraina tocmai când în SUA urmează să se ia decizii privind: armamentul, apărarea antiaeriană, informațiile de intelligence, eventualele condiții ale negocierilor de pace. Ce urmează: posibilă amânare până după alegerile intermediare din SUA Deputatul Iaroslav Iurchișin a sugerat că Zelenski ar putea evita numirea unui nou ambasador până la alegerile intermediare din SUA, pe motiv că abia după acel moment ar fi mai ușor de evaluat cine s-ar integra cel mai bine în peisajul politic de la Washington. „Va fi greu să se aprecieze cine se va integra cel mai bine în peisajul politic până când aceste alegeri nu vor avea loc.” [...]
Guvernul pune accent pe accelerarea achizițiilor anti-dronă , după prăbușirea unei drone în nordul județului Tulcea, pe fondul riscului ca astfel de incidente să se repete în proximitatea graniței cu Ucraina, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a calificat drept „regretabile” episoadele de acest tip și a spus că, în contextul ultimelor luni, ele „începem să vedem că este o constantă, nu doar în România”. În același timp, a indicat drept prioritate „dotarea cât mai rapidă a Armatei noastre cu sisteme de combatere a dronelor”, pe care o consideră o necesitate. În conferința de presă de după ședința de Guvern, Bolojan a legat riscul de situația de securitate de la frontieră, afirmând că războiul declanșat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei produce efecte la granițele României și că „ne putem aștepta” ca drone sau resturi de drone ajunse în zonele fluviale și în zona porturilor să devieze spre teritoriul românesc. El a precizat însă că nu are toate datele despre incident, întrucât tocmai ieșise din ședința de Guvern, și nu poate face comentarii punctuale. Incidentul din Tulcea și reacția autorităților Declarațiile vin după ce Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis vineri o alertă extremă de informare a populației din nordul județului Tulcea, privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, pentru o durată estimată de 90 de minute. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că o dronă a căzut în zona localității Luncavița, la cinci kilometri de frontiera cu Ucraina, într-o zonă împădurită. La rândul său, ISU a indicat că aparatul a căzut în zona carierei Cetățuia, iar după impact a izbucnit un incendiu. De ce contează: presiune pe calendarul de înzestrare Mesajul premierului interimar mută discuția din zona incidentului punctual către una de capacitate operațională: dacă astfel de episoade devin recurente, crește presiunea pentru accelerarea dotărilor cu sisteme de combatere a dronelor și pentru prioritizarea componentelor relevante din programul SAFE, menționat de Bolojan ca fiind „just și necesar” cel puțin pe zona de apărare, dar și pe transporturi. [...]
Alexander Dughin cere relocarea populației din marile orașe rusești, invocând riscul unui război nuclear , într-un discurs care mută accentul de la retorică la o posibilă agendă de control și reorganizare internă, potrivit Digi24 . Filosoful rus susține că un conflict cu țările occidentale „nu este doar probabil, ci aproape inevitabil”, iar escaladarea către un război nuclear ar fi „foarte probabilă”. În acest context, el argumentează că metropolele, unde „se concentrează întreaga viață, întreaga industrie, întreaga economie”, ar deveni ținte pentru „lovituri precise”, motiv pentru care ar fi necesară „o relocare imediată și în masă” a populației către zone rurale. Ce propune Dughin și cum își justifică ideea În viziunea lui Dughin, orașele mari ar urma să dispară, iar populația să se mute „la țară” pentru a trăi „în liniște”. El afirmă, totodată, că persoanele care dețin terenuri proprii „au incomparabil mai mulți copii decât cei din orașe”. „Nu vor mai exista orașe mari: nici Moscova , nici Sankt Petersburg, nici Ekaterinburg.” În același registru, Dughin avansează și o utilizare alternativă pentru clădirile înalte, sugerând transformarea lor în ferme, inclusiv pentru „mineritul de bitcoini” – activitate prin care calculatoare specializate validează tranzacții în rețele cripto, consumând resurse energetice semnificative. Context: profilul public și poziționările anterioare Dughin este prezentat ca autor al unor concepte precum „Putinul solar” și „lumea rusă” și este descris ca fiind numit în mass-media occidentală „mentorul” președintelui rus. El se află pe listele de sancțiuni ale SUA, Uniunii Europene și Canadei, notează publicația. Materialul amintește și alte declarații și poziționări ale lui Dughin din perioade recente, inclusiv apeluri către întărirea controlului statului asupra populației și mesaje cu tentă apocaliptică după atacuri cu rachete „Oreshnik” asupra Ucrainei. În iulie, el a propus mobilizarea pe front a moscoviților care duc o viață liniștită și a descris războiul Rusiei drept un „război popular sfânt” care ar putea „duce la sfârșitul umanității”. De ce contează Dincolo de caracterul speculativ al scenariului, ideea de „relocare în masă” din marile orașe introduce o temă cu potențial de impact intern: justificarea unor măsuri de reorganizare socială și economică prin invocarea unei amenințări existențiale. Digi24 nu indică existența unei decizii oficiale a autorităților ruse în acest sens; informațiile se referă la declarațiile lui Alexander Dughin. [...]
Guvernul vrea un „pact pe energie” pentru predictibilitate și investiții , pe fondul deficitului apărut după scoaterea din producție a reactorului 2 de la Cernavodă , deficit care ar urma să fie acoperit parțial din săptămâna viitoare de grupul de rezervă de la Rovinari și de producția fotovoltaică și eoliană, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan a spus că sistemul energetic „nu are probleme de funcționare” și a mulțumit atât celor implicați în operarea sistemului, cât și consumatorilor care au redus consumul seara și celor care au injectat energie din instalații de stocare în orele de vârf. În același timp, șeful Guvernului a cerut partidelor un acord politic care să asigure „predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficiență în sistem” și să ducă la „energie fără criză și un preț cât mai bun”. Bolojan a pus situația actuală pe seama lipsei unei strategii și a investițiilor în anii trecuți, dar și a unor politici de personal care „nu au promovat competența și rezultatele”. Acordul ar urma să fie discutat odată cu sesiunea ordinară a Parlamentului, care începe la 1 septembrie, iar premierul a indicat și o a patra prioritate, pe lângă investiții: creșterea performanței în rândul celor care ocupă poziții de conducere în sistemul energetic. Cum ar urma să fie acoperit deficitul de după oprirea reactorului 2 Potrivit premierului, deficitul de producție generat de închiderea reactorului 2 de la Cernavodă va fi compensat prin: producția din fotovoltaic și eolian; intrarea în producție, de săptămâna viitoare, a grupului aflat în rezervă la Rovinari. Cele trei direcții de investiții prezentate de premier 1) Energia nucleară: reactoarele 3 și 4 și proiectul Bala 2 Bolojan a indicat drept direcție principală dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și a legat proiectul de necesitatea „Bala 2”, pentru dublarea debitului Dunării, astfel încât să fie asigurată cantitatea de apă necesară și pentru viitoarele reactoare. La nivelul Guvernului a fost creat un comitet interministerial care reanalizează proiectul (aprobat în urmă cu 8 ani) pentru a verifica dacă datele inițiale mai sunt conforme, în vederea actualizării indicatorilor tehnico-economici și a demarării proiectării și execuției. Premierul a spus că lucrările ar urma să dureze între doi și trei ani și să fie finanțate din bugetul național. 2) Finalizarea centralelor Mintia și Iernut Premierul a declarat că a convenit cu directorii Romgaz ca, la sfârșitul acestui an, centrala de la Iernut să injecteze primele cantități de energie. În cazul centralei de la Mintia (privată), ar exista un grafic de intrare în probe „în perioada următoare, începând din septembrie”, treptat, convenit cu Transgaz și Transelectrica. Bolojan a afirmat că cele două centrale, în producție normală, ar urma să depășească 1.500 MW și ar reprezenta peste 20% din energia necesară sistemului energetic național. 3) Creșterea capacităților de stocare: două linii de finanțare Guvernul ia în calcul două linii de finanțare pentru stocare, potrivit premierului: una care ar urma să fie definitivată de Ministerul Mediului săptămâna viitoare, cu 80 de milioane de euro (aprox. 400 milioane lei); o a doua, gestionată de Fondul de Modernizare, pentru care a fost aprobat ghidul de finanțare și care ar avea „o sumă dublă la dispoziție”. Bolojan a cerut urgentarea proiectelor de stocare aflate în faze avansate, astfel încât instalațiile care pot fi terminate rapid să intre în funcțiune și să nu rămână blocate „luni de zile în avizare”. [...]
România a finalizat cererea de plată nr. 5 din PNRR , de 2,84 miliarde euro, iar aprobarea ei ar urca absorbția granturilor la 78% , potrivit Digi24 . Miza economică imediată este deblocarea unei tranșe consistente de finanțare europeană, în condițiile în care următoarea etapă depinde de ritmul reformelor din Parlament. Cererea de plată nr. 5 are o valoare totală de 2,84 miliarde de euro, din care 1,65 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile (granturi), iar 433 milioane de euro sunt împrumuturi. Documentul include 75 de ținte și jaloane: 54 de investiții și 21 de reforme. Dacă această cerere este aprobată, România ar ajunge la un nivel de 78% din totalul granturilor alocate prin PNRR, raportat la suma de 13,57 miliarde de euro disponibilă sub formă de fonduri nerambursabile. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că nu vede „șanse să nu fie aprobată în totalitate”. Următoarea tranșă: 2,58 miliarde euro, dar condiționată de reforme În paralel, autoritățile pregătesc cererea de plată nr. 6, ultima pe care România o va depune prin PNRR. Aceasta ar urma să aducă 2,58 miliarde de euro, sumă nerambursabilă. Ministrul a indicat că mai multe investiții ar urma să fie finalizate până la 31 august, menționând construcția celor cinci spitale, segmente de autostradă din A7 și investiții în domeniul feroviar. În același timp, a punctat că este nevoie ca Parlamentul să adopte în perioada următoare mai multe reforme, între care legea salarizării, legea hidrogenului și legea decarbonizării. Ținta avansată de Guvern: 97,22% din granturi, dacă se închid reformele Potrivit ministrului, dacă ultima cerere de plată va fi finalizată, în principal din perspectiva reformelor care mai trebuie adoptate în următoarele săptămâni, România ar putea ajunge la o absorbție de 97,22% din PNRR, raportat la granturile totale de 13,57 miliarde de euro. „Putem ajunge la 97,22% din PNRR și asta cred că este, dacă vreți, un mesaj important din partea Guvernului.” Pentru mediul economic, diferența dintre scenariul de 78% și cel de peste 97% ține, în practică, de capacitatea statului de a închide rapid reformele cerute și de a evita întârzieri care pot bloca plăți și proiecte în derulare. [...]
