Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Zelenski avertizează că un „armistițiu pe loc” ar da Rusiei timp să-și refacă forța militară , iar miza imediată este menținerea presiunii asupra Moscovei prin sancțiuni și prin blocarea unei retrageri ucrainene din Donbas, potrivit digi24.ro . Președintele Ucrainei susține că Vladimir Putin caută o ieșire „care să pară o victorie”, inclusiv prin demersuri diplomatice. Într-un interviu pentru podcastul „The Rest Is Politics”, Volodimir Zelenski a afirmat că, pentru ocuparea completă a Donbasului, Rusia ar trebui să accepte pierderi între 300.000 și 1 milion de oameni, în funcție de durata operațiunii. În același timp, liderul ucrainean a dat asigurări că Ucraina nu își va retrage trupele din regiune. De ce contează: riscul ca o pauză de lupte să devină o „fereastră” de reînarmare Zelenski spune că Moscova ar încerca să obțină prin diplomație ceea ce nu poate obține pe câmpul de luptă, inclusiv prin dialogul cu Statele Unite, pentru a forța Ucraina să iasă din Donbas. În evaluarea sa, o astfel de retragere ar diviza societatea ucraineană, iar o slăbire a unității interne ar putea deschide calea pentru o nouă ofensivă rapidă („blitzkrieg”). În plus, președintele ucrainean avertizează că, și dacă un atac rapid nu ar urma imediat, Rusia ar folosi orice pauză pentru: a recruta mai mult personal și a-l instrui; a extinde baza militar-industrială; a cere ridicarea sancțiunilor. Ce urmează, în logica prezentată de Kiev Zelenski susține că un armistițiu de tip „rămâneți unde sunteți” nu ar fi doar o opțiune pentru Ucraina, ci și „în interesul partenerilor” săi, tocmai pentru a limita capacitatea Rusiei de a se regrupa. Totodată, el afirmă că Putin ar înțelege că nu poate ocupa integral Ucraina, dar ar transmite uneori partenerilor occidentali mesaje care nu reflectă ceea ce gândește „cu adevărat”. [...]

Meta a început să elimine reclamele firmelor de avocatură care își căutau clienți pentru procese împotriva rețelelor sociale , o mișcare cu miză de reglementare și litigii, prin care compania își folosește propriile reguli de publicitate pentru a limita campaniile ce pot alimenta noi acțiuni în instanță, potrivit antena3.ro . Meta a motivat decizia prin faptul că nu poate permite unor firme să „profite” de platformele sale în timp ce susțin că acestea sunt dăunătoare. Reclamele vizate erau rulate pe Facebook și Instagram, iar unele apăreau și pe Threads și în Audience Network, extensia rețelei de publicitate Meta care permite derularea campaniilor și pe platforme terțe, inclusiv aplicații mobile. Ce reclame au fost vizate și cine a fost afectat Conform informațiilor citate în material, companii precum Morgan & Morgan și Sokolove Law au avut „zeci” de reclame dezactivate, care vizau potențiali clienți afectați de dependența de rețelele sociale. Până vineri, o parte dintre reclame păreau încă active în biblioteca de reclame a Meta, ceea ce sugerează o aplicare etapizată sau neuniformă a măsurii. O reclamă exemplificată în articol, atribuită Morgan & Morgan, enumera posibile efecte negative ale utilizării rețelelor sociale și susținea că firma „luptă” în numele utilizatorilor. Baza invocată de Meta: standardele de publicitate Decizia se sprijină pe standardele de publicitate ale companiei, care prevăd că Meta își rezervă dreptul de a elimina reclame care „afectează negativ relația noastră cu utilizatorii” sau care promovează conținut, servicii ori activități „contrare poziției noastre competitive, intereselor sau filozofiei noastre de publicitate”. În comunicatul citat, compania a transmis: „Nu vom permite avocaților specializați în litigii să profite de platformele noastre, în timp ce susțin simultan că acestea sunt dăunătoare.” De ce contează: presiunea litigiilor crește, iar publicitatea devine un front de control Miza este amplificată de faptul că Meta a pierdut recent două procese importante în SUA, iar cazurile au deschis perspectiva unor acțiuni similare. În martie 2026, o instanță din New Mexico a obligat Meta să plătească 375 de milioane de dolari (aprox. 1,7 miliarde lei) pentru inducerea în eroare a utilizatorilor privind siguranța platformelor pentru copii; un juriu a stabilit că Meta este responsabilă pentru modul în care platformele sale au pus în pericol copiii și i-au expus la conținut sexual explicit și la contacte cu prădători sexuali. Separat, într-un caz din California privind dependența de social media, o femeie a primit despăgubiri de 6 milioane de dolari (aprox. 27 milioane lei), Meta urmând să plătească 70%, iar Google restul de 30%. Snap și TikTok au fost inițial pârâte, dar au ajuns la înțelegeri confidențiale înainte de proces. Meta a spus anterior că intenționează să conteste verdictul în ambele cazuri și că nu este de acord cu deciziile. Din perspectiva firmelor de avocatură, măsura este văzută ca o încercare de a limita accesul victimelor la informații și de a reduce presiunea publică și juridică. Emily Jeffcott, avocată la Morgan & Morgan, a declarat: „Resursele pe care Meta le alocă pentru blocarea acestor reclame ar fi mai bine folosite pentru îmbunătățirea siguranței utilizatorilor, prin instrumente funcționale care să reducă utilizarea problematică și să detecteze și elimine utilizatorii sub 13 ani. Blocarea reclamelor nu face ca problemele să dispară. Doar le îngreunează situația victimelor.” Ce urmează Articolul indică faptul că hotărârile recente din SUA au evidențiat posibilitatea ca și alte procese similare să ajungă în instanțele americane. În acest context, eliminarea reclamelor poate reduce vizibilitatea campaniilor de recrutare de reclamanți pe platformele Meta, însă nu este clar din informațiile disponibile dacă măsura va fi aplicată complet și uniform, având în vedere că unele reclame păreau încă active până vineri. [...]