Știri
Știri din categoria Externe
Iranul menține un „robinet” asupra Strâmtorii Hormuz, iar traficul maritim rămâne la minime istorice chiar înaintea unor negocieri SUA–Iran în Pakistan, ceea ce prelungește șocul asupra aprovizionării globale cu energie și menține presiunea pe prețul petrolului, potrivit twz.com.
Administrația Trump spune că este „foarte optimistă” că un acord de pace cu Iranul este aproape, iar o delegație condusă de vicepreședintele JD Vance se deplasează la Islamabad pentru discuții „cu miză mare” în acest weekend. În paralel, nu există indicii că Teheranul ar relaxa blocada aproape totală a Strâmtorii Hormuz, descrisă ca declanșând „cea mai severă perturbare a aprovizionării globale cu energie” consemnată vreodată.
Date citate în material arată cât de abruptă este scăderea tranzitului. Potrivit unor informații SPG Energy Oil transmise către NBC News, în ziua de 10 aprilie au traversat strâmtoarea doar două nave, cel mai mic total zilnic de când Trump a anunțat armistițiul cu Iranul (marți). Înainte de conflict, prin Hormuz treceau, de regulă, 130–160 de nave pe zi.
În plus, un think tank american, Institute for the Study of War (ISW), susține că Iranul își consolidează controlul asupra traficului maritim pentru a menține prețurile petrolului ridicate și a-și crește pârghiile în negocieri. ISW indică faptul că oficiali iranieni ar fi semnalat că nu vor permite tranzitul a mai mult de 15 nave pe zi, mult sub nivelurile de dinainte de război.
ISW mai afirmă că Autoritatea Portuară și Maritimă iraniană a publicat pe 8 aprilie instrucțiuni de rutare care mută traficul internațional pe culoare coordonate cu marina Gardienilor Revoluției (IRGC), în ape controlate de Iran, avertizând totodată asupra riscului de mine în afara acestor rute.
JD Vance conduce delegația americană, alături de emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner, care au participat anterior la trei runde de discuții indirecte în Oman, înainte ca SUA și Israel să lanseze lovituri asupra Iranului pe 28 februarie.
De partea iraniană, delegația era așteptată să fie condusă de ministrul de externe Abbas Araghchi și de președintele Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf; ulterior, materialul notează că delegația iraniană ar fi ajuns la Islamabad, iar presa iraniană ar fi indicat că Qalibaf o conduce.
Qalibaf a declarat că două condiții „agreate anterior” trebuie îndeplinite înainte ca negocierile să înceapă: un armistițiu în Liban și deblocarea activelor iraniene. În același timp, premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a descris discuțiile drept un moment „de totul sau nimic”.
Menținerea restricțiilor în Hormuz funcționează, în logica descrisă în material, ca instrument de presiune economică: limitarea tranzitului ține piața petrolului sub tensiune și crește costurile logistice și de asigurare pentru transportul maritim.
Pe linie politică și militară, Trump a acuzat Iranul că folosește căile navigabile internaționale pentru „șantaj” pe termen scurt și a avertizat asupra unor „taxe” percepute petrolierelor care primesc permisiunea de tranzit. Separat, publicația notează că The New York Post relatează despre pregătirea unor opțiuni militare dacă discuțiile eșuează.
Miza imediată este dacă negocierile din Islamabad produc un aranjament care să ducă la normalizarea tranzitului prin Hormuz. În lipsa unei relaxări rapide, datele de trafic rămân principalul indicator operațional al severității blocajului, iar orice menținere a nivelurilor actuale sugerează că presiunea asupra pieței energiei va continua, indiferent de tonul public al discuțiilor.
Recomandate
Iran a inițiat un armistițiu de 10 zile cu SUA, semnalând presiunea de a debloca navigația prin Strâmtoarea Hormuz , în timp ce Washingtonul cere o pauză mai lungă și condiționează orice încetare a focului de garanții privind libertatea de navigație, potrivit The Jerusalem Post , care citează două surse familiarizate cu negocierile. Propunerea ar fi fost lansată de Teheran și este avansată acum de mediatori – oficiali de rang înalt din Qatar, Egipt, Oman și Pakistan – pe fondul extinderii loviturilor americane și în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump , ar lua în calcul revenirea la o campanie militară la scară largă împotriva Iranului. Miza: Strâmtoarea Hormuz și libertatea de navigație Conform celor două surse citate, scopul armistițiului de 10 zile este găsirea unei soluții pentru Strâmtoarea Hormuz, subiectul care a declanșat criza legată de un memorandum de înțelegere semnat luna trecută, după care atât Teheranul, cât și Washingtonul au declarat, în esență, că acordul nu mai este în vigoare. Între ideile discutate se află crearea unui „coridor de mijloc” prin Strâmtoarea Hormuz, situat între apele controlate de Oman și cele controlate de Iran, astfel încât navele comerciale să poată tranzita în siguranță. Poziția SUA: pauză mai lungă și condiții înainte de încetarea focului Aceleași surse afirmă că, în acest stadiu, SUA cer un armistițiu mai lung. În plus, Washingtonul ar insista să existe cel puțin înțelegeri parțiale privind libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz înainte ca orice încetare a focului să intre în vigoare, urmând ca restul detaliilor să fie finalizate în timpul pauzei propuse de 10 zile. Unul dintre interlocutorii citați susține că unii oficiali din administrația Trump ar fi descris propunerea iraniană drept „absurdă” și „ilogică”. Trump: „Iranul să plătească un preț” și continuarea loviturilor Un oficial american a declarat pentru publicație că Trump este concentrat pe a se asigura că Iranul „plătește un preț” pentru încălcarea memorandumului și pentru moartea unor militari americani. „Președintele se va asigura, de asemenea, că Iranul plătește pentru decesele recente ale soldaților americani. Aceste lovituri devastatoare vor continua până când președintele decide altfel, dar discuțiile dintre țările noastre continuă.” Potrivit articolului, Trump este așteptat să participe marți la o ceremonie care marchează repatrierea în SUA a corpurilor militarilor americani uciși în atacuri iraniene cu rachete și drone în Iordania și Irak. Context regional: Israelul își exprimă reticența de a intra în conflict În Israel, premierul Benjamin Netanyahu a convocat luni o consultare de securitate care a durat peste cinci ore și jumătate, încheiată la 1:30 a.m. marți. După discuție, ministrul de finanțe Bezalel Smotrich a spus că Israelul „nu are niciun interes să se alăture conflictului dintre Iran și SUA”, iar „menținerea status quo-ului este cea mai bună opțiune”. În lipsa unui acord asupra duratei armistițiului și a condițiilor privind navigația, negocierile rămân deschise, iar propunerea de 10 zile pare, deocamdată, un punct de plecare mai degrabă decât o înțelegere iminentă. [...]
Escaladarea loviturilor SUA–Iran începe să afecteze direct securitatea rutelor energetice din Golf , după a noua noapte consecutivă de atacuri americane și pe fondul unor noi decese în rândul militarilor SUA, care amplifică riscul unui conflict regional mai larg, potrivit CNN . Statele Unite au anunțat că au lovit din nou ținte militare iraniene în noaptea de duminică spre luni, iar explozii au fost raportate în mai multe zone din Iran, inclusiv în orașe-port de pe coastele Golfului Oman și Golfului Persic. CNN notează că, pentru prima dată în cele nouă zile, presa de stat iraniană a raportat explozii și în Tabriz, în nord-vestul țării. În paralel, crește presiunea politică și militară pe Washington după ce SUA au raportat moartea unui nou militar american, ucis în nordul Irakului în timpul detonării controlate a unei drone iraniene doborâte. Decesul vine la o zi după ce Pentagonul a anunțat că doi militari americani au murit în urma unor lovituri în Iordania, iar un altul este dat dispărut în acțiune; US Central Command a transmis că a localizat rămășițe neidentificate în Iordania. Strâmtoarea Hormuz , din nou în centrul riscului operațional Un element cu impact direct asupra transportului maritim și, implicit, asupra pieței energiei este tensiunea din jurul Strâmtorii Hormuz, rută-cheie pentru exporturile de petrol. Autoritatea maritimă britanică a raportat luni dimineață (ora locală) un vas în flăcări în largul coastelor Omanului, în apropierea strâmtorii. În acest context, secretarul de stat american Marco Rubio a criticat Iranul pentru atacarea navelor și obstrucționarea căii navigabile. Tot Rubio a spus că Washingtonul rămâne deschis diplomației cu Teheranul: „dacă acea ușă se deschide, vom fi bucuroși să vedem”. Iranul, prin Garda Revoluționară, a susținut că au fost vizate două petroliere „neconforme”, potrivit agenției de stat IRNA, însă CNN precizează că nu poate verifica independent această afirmație. Lovituri asupra infrastructurii și efecte în lanț în statele din Golf Pe lângă țintele militare, conflictul s-a extins în ultimele zile și către infrastructură. CNN relatează că SUA și-au lărgit lista de obiective dincolo de situri de coastă cu radare și facilități pentru drone, incluzând drumuri, tuneluri, căi ferate și infrastructură portuară; presa iraniană a menționat și o instalație de desalinizare. În același timp, Iranul și-a extins țintele în regiune, iar Kuweitul a fost lovit în mod repetat: ministrul energiei din Kuweit a declarat că Iranul a atacat inclusiv o centrală electrică și o instalație de desalinizare, iar o rafinărie de petrol a fost avariată. Armata kuweitiană a anunțat luni dimineață că apărările antiaeriene răspund la „amenințări ostile cu drone”, iar Bahrainul a activat sirenele, potrivit Ministerului de Interne. Separat, un analist din energie citat de CNN avertizează că oferta globală de petrol va rămâne perturbată atât timp cât luptele continuă și facilitățile energetice din Golf rămân avariate, deoarece revenirea depinde de reparații și de reluarea producției la niveluri normale. Ce urmează: risc de extindere și incertitudine pe termen scurt Președintele Donald Trump a declarat că Iranul a fost lovit „foarte dur”, în timp ce CNN consemnează că pierderile umane din rândul militarilor SUA și extinderea atacurilor alimentează temerile privind un război mai amplu. Teheranul a anunțat, la rândul său, o nouă salvă de rachete către „ținte inamice”, potrivit IRNA. În plus, Iranul a acuzat SUA că ar fi atacat instalația nucleară Dharkhovin din sudul țării, iar un oficial iranian a avertizat asupra unui răspuns „adecvat”, potrivit televiziunii de stat IRIB. SUA nu au confirmat atacul, iar agenția ONU de supraveghere nucleară a transmis că verifică informațiile. [...]
Avertismentul Iranului către Bulgaria ridică miza politică și juridică a unei decizii care ajunge în Parlamentul de la Sofia , după ce guvernul bulgar a anunțat că va cere aprobarea legislativului pentru staționarea unor aeronave americane de realimentare în zbor la baza aeriană Bezmer , potrivit Adevărul . Teheranul a transmis marți că Bulgaria nu ar trebui să permită Statelor Unite să folosească teritoriul său pentru operațiuni militare împotriva Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a susținut că orice activitate care facilitează atacuri americane împotriva Iranului ar echivala cu o complicitate la „agresiune și crime de război”. Ce urmează să decidă Bulgaria Guvernul de la Sofia a anunțat că va solicita aprobarea Parlamentului pentru desfășurarea, la baza aeriană Bezmer (aprox. 260 km sud-est de Sofia), a unui număr de până la opt aeronave-cisternă americane, folosite pentru alimentarea în zbor a altor aeronave militare. Mesajul autorităților bulgare: „nu înseamnă implicare în război” Vicepreședinta Bulgariei, Iliana Iotova, a declarat marți, potrivit agenției BTA, că prezența aeronavelor americane KC-135 și a unui contingent de până la 250 de militari ai SUA la baza Bezmer nu înseamnă că Bulgaria se implică în război. Ea a subliniat că desfășurarea poate avea loc doar cu aprobarea Parlamentului și că guvernul respectă prevederile legale. BTA a mai amintit că aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA au mai fost staționate în Bulgaria, operând anterior de pe aeroportul din Sofia până la sfârșitul lunii iunie, după prelungirea unei misiuni care inițial trebuia să se încheie la finalul lunii mai. Linkul Reuters menționat în material este Reuters . [...]
Escaladarea atacurilor SUA–Iran pune presiune directă pe rutele petroliere din Strâmtoarea Hormuz , după ce au fost raportate lovituri asupra mai multor petroliere și noi atacuri americane pentru a zecea noapte la rând, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este securitatea transportului maritim într-unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru energie la nivel global. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat luni seară o nouă operațiune, susținând că loviturile sunt „concepute pentru a degrada și mai mult capacitățile militare iraniene” folosite pentru atacarea transportului comercial în Strâmtoarea Hormuz. Potrivit CENTCOM, atacurile s-au încheiat la ora 21:00 (ora Coastei de Est a SUA), adică 04:00 în România, și au vizat centre de comandă, capabilități maritime, platforme de lansare pentru rachete și drone, precum și sisteme de apărare antiaeriană. Presa iraniană a relatat explozii în mai multe zone, inclusiv Sirik, Bandar Abbas, insula Qeshm, Shiraz și Isfahan, conform aceleiași surse. Lovituri raportate asupra petrolierelelor și riscul de blocaj în Hormuz În paralel cu atacurile aeriene, au apărut informații despre incidente maritime în și în apropierea Strâmtorii Hormuz: două petroliere deținute de companii grecești au fost lovite luni, în Strâmtoarea Hormuz; UK Maritime Trade Operations a raportat că un alt petrolier a fost lovit în largul orașului-port Limah din Oman, iar echipajul l-a abandonat; marți dimineață, Gardienii Revoluției (IRGC) au susținut că încă două petroliere care au încercat să treacă pe „ruta sudică nesigură” din strâmtoare au suferit explozii și „incendii masive”. Al Jazeera notează că aceste informații vin pe fondul justificării americane legate de protejarea transportului comercial, dar și al acuzațiilor reciproce privind atacuri în regiune. Represalii revendicate de IRGC în Kuweit și Bahrain IRGC a transmis că a ripostat prin lovituri în Kuweit, vizând sisteme americane HIMARS, radare, receptoare satelit, un centru de telecomunicații și un hangar pentru drone MQ-9, în mai multe locații. De asemenea, IRGC a afirmat că a distrus un radar și sisteme americane de apărare antiaeriană în Bahrain. Aceste afirmații sunt prezentate ca revendicări ale părții iraniene în materialul citat, fără detalii suplimentare de verificare independentă în textul furnizat. Presiune politică la Washington și semnal de continuitate a loviturilor Înaintea bombardamentelor, președintele SUA, Donald Trump, a avertizat pe rețelele sociale că atacurile iraniene asupra personalului militar american vor fi răsplătite „de multe ori”. Contextul invocat include victime americane recente: doi soldați uciși și un al treilea dat dispărut după ce o rachetă iraniană a lovit un obiectiv militar în Iordania, precum și moartea unui alt militar american în nordul Irakului. Pe plan intern, liderul minorității democrate din Senatul SUA, Chuck Schumer, a cerut oprirea conflictului și a spus că democrații vor forța un vot pentru încetarea operațiunilor militare. Într-o postare pe X, el a scris: „Fiecare secundă în care Trump prelungește războiul său în Iran este încă o secundă în care militarii noștri rămân în pericol.” Casa Albă a declarat pentru Al Jazeera că loviturile vor continua până când Trump va decide altfel, adăugând însă că discuțiile diplomatice dintre SUA și Iran sunt în desfășurare. Extinderea riscului regional: Houthis anunță blocadă asupra Arabiei Saudite Separat, Houthis din Yemen, aliați ai Iranului, au declarat o blocadă asupra Arabiei Saudite, alimentând temerile că un conflict yemenit relativ „liniștit” în ultimii patru ani s-ar putea reaprinde și ar putea amenința transportul maritim în Marea Roșie. În combinație cu incidentele din Hormuz, mesajul operațional este că riscul pentru rutele de transport energetic și comercial se extinde pe mai multe coridoare maritime critice. [...]
Donald Trump ridică miza unei escaladări militare cu Iranul , avertizând că Teheranul va „plăti de mai multe ori” pentru fiecare soldat american ucis, potrivit news.ro . Mesajul vine după moartea mai multor militari americani în Orientul Mijlociu, în ultimele zile, și indică o posibilă înăsprire a răspunsului SUA în regiune. Într-o postare pe Truth Social , Trump a scris: „De fiecare dată când Iranul ucide un soldat american, va plăti de mai multe ori pentru acea crimă.” Președintele american a susținut că a transmis această „instrucțiune” conducerii militare, menționând explicit secretarul de război, Pete Hegseth, președintele Comitetului șefilor de stat major, Daniel Caine, și „toți conducătorii din cadrul armatei”. Ce a declanșat reacția În ultimele zile, potrivit informațiilor prezentate, au fost raportate mai multe incidente: un militar american a fost ucis în nordul Irakului, în timpul detonării controlate a unei drone iraniene doborâte; un atac iranian în Iordania s-a soldat cu moartea a doi soldați americani și dispariția unui alt militar „în acțiune”. Armata americană continuă să examineze rămășițe neidentificate găsite la locul atacului din Iordania, ceea ce sugerează că numărul victimelor ar putea crește. Semnale operaționale și fereastra diplomatică Casa Albă a anunțat că Trump va participa marți seară la ceremonia de înhumare a militarilor americani căzuți, la Baza Aeriană Dover , potrivit unei postări pe X a purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt. În paralel, Statele Unite au majorat numărul de avioane de vânătoare din Orientul Mijlociu, în timp ce Trump „analizează cum să procedeze”, a declarat un oficial citat de CNN. Totuși, secretarul de stat Marco Rubio și un oficial iranian de rang înalt au afirmat că părțile rămân deschise la soluții diplomatice. [...]
Nașterea celui de-al patrulea copil al lui JD Vance aduce din nou în prim-plan agenda pronatalistă a vicepreședintelui SUA , într-un moment în care acesta și-a legat o parte din discursul public de politici care să sprijine familiile și să încurajeze creșterea natalității, potrivit Mediafax . Vicepreședintele Statelor Unite și soția sa, Usha Vance, au anunțat duminică nașterea băiețelului Alec Neel Vance. Cei doi au transmis, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, că atât mama, cât și copilul sunt sănătoși, iar ceilalți trei copii ai familiei așteaptă să își cunoască noul frate. Familia a mulțumit medicilor și personalului de la Walter Reed National Military Medical Center , precum și echipei medicale a Casei Albe pentru îngrijirea acordată în timpul nașterii, menționează publicația, citând Anchorage Daily News. Un eveniment rar, cu încărcătură politică Mediafax notează că Alec Neel Vance este primul copil născut în familia unui vicepreședinte american aflat în funcție după mai bine de 150 de ani. Potrivit datelor istorice invocate, ultimul vicepreședinte în funcție care a devenit tată a fost Schuyler Colfax, în 1870, iar un alt caz similar a fost consemnat în 1829, în familia vicepreședintelui John C. Calhoun. În acest context, nașterea capătă relevanță și prin suprapunerea cu mesajele publice ale lui JD Vance despre declinul natalității și nevoia de politici pro-familie. La Marșul pentru Viață din 2025, organizat la Washington, acesta declara că își dorește „mai mulți copii în Statele Unite ale Americii”, temă pe care a reluat-o în mod repetat în ultimii ani. Context: familia și reacțiile recente din spațiul public Alec Neel Vance se alătură fraților mai mari: Ewan (9 ani), Vivek (6 ani) și Mirabel (4 ani), potrivit informațiilor din articol. În ultimele luni, Usha Vance a fost prezentă în atenția presei atât din cauza sarcinii, cât și a aparițiilor publice. Mediafax amintește că The New York Times a analizat o ținută purtată de aceasta într-un episod al podcastului „Storytime with the Second Lady”, în legătură cu valorile mișcării pronataliste din SUA. Usha Vance a răspuns criticilor cu umor, arătând că rochia de maternitate fusese cumpărată de la Old Navy cu 8,75 dolari (aprox. 40 lei) și publicând bonul fiscal. Tot potrivit articolului, JD Vance a glumit pe rețelele sociale că soția sa ar putea deveni „următorul director al bugetului federal”, invocând spiritul ei econom. Vicepreședintele a mai spus că discuțiile cu Erika Kirk, văduva activistului conservator Charlie Kirk, au contribuit la decizia familiei de a avea încă un copil, însă Usha Vance a precizat că nu a fost singurul motiv, ci doar un element într-o decizie deja analizată de cei doi. [...]
