Știri
Știri din categoria Politică
Ucraina își consolidează controlul în Marea Neagră cu drone navale fără echipaj, în locul navelor de război clasice, potrivit bild.de. Publicația relatează că Kievul folosește „drone plutitoare” (USV – vehicule de suprafață fără echipaj) pentru a presa flota rusă și pentru a-i limita libertatea de manevră în zonă.
Materialul descrie o schimbare de tactică cu efect operațional: Ucraina nu mizează pe o flotă tradițională, ci pe sisteme mai mici și mai greu de contracarat, care ar fi contribuit deja la împingerea navelor rusești dinspre Crimeea „spre est”, conform aceleiași surse.
Bild.de notează că a însoțit forțe speciale ale „Brigăzii 40 Marine”, care testează un nou tip de dronă navală, „Barracuda”, înainte ca aceasta să fie trimisă în misiuni pe care publicația le descrie drept „explozive”. Articolul nu oferă detalii tehnice sau date verificabile independent despre capabilități, costuri ori numărul acestor sisteme.
Dincolo de dimensiunea militară, mesajul relevant este unul de eficiență operațională: utilizarea dronelor navale sugerează o strategie de a obține efecte disproporționate cu mijloace relativ reduse, într-un teatru unde Rusia are, teoretic, avantajul navelor de luptă. Dacă această abordare se menține, presiunea asupra logisticii și prezenței navale ruse în Marea Neagră ar putea continua, cu implicații pentru securitatea rutelor maritime din regiune.
Ce urmează, potrivit sursei: „Barracuda” ar urma să fie trimisă în operațiuni după etapa de testare, însă nu sunt precizate un calendar sau ținte concrete.
Recomandate
Doborârea dronelor rusești care au intrat în spațiul aerian al României trebuie tratată ca o „normalitate” de apărare, chiar dacă implică costuri , iar statul trebuie să rămână pregătit pentru provocări repetate, inclusiv în zona investițiilor energetice din Marea Neagră, spune liderul UDMR, Kelemen Hunor , potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute luni, la Digi24, în contextul în care Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, după încălcări repetate ale spațiului aerian. Oficialul rus a respins acuzațiile și a susținut că ar fi vorba despre „o propagandă”, iar MAE a anunțat, totodată, că un diplomat rus a fost declarat persoană inacceptabilă și obligat să părăsească România. Mesajul politic: reacție fermă, „dincolo de costuri” Kelemen Hunor afirmă că decizia Armatei Române de a doborî dronele era necesară și că o astfel de reacție ar fi trebuit adoptată încă de la primele incidente. El admite că există o discuție tehnică despre mijloacele folosite și despre cheltuieli, dar susține că esențial este semnalul de capacitate și voință. „În sfârșit au fost doborâte aceste drone, care au intrat trei. Trebuia încă de la primele intrări să avem această atitudine. (…) important este că România în acest moment a arătat că da, este în stare (…) de a doborî aceste drone. Dincolo de costuri.” De ce contează: presiune de securitate și pentru proiectele de gaze din Marea Neagră Liderul UDMR avertizează că astfel de incidente nu vor fi ultimele și le leagă de intensificarea tensiunilor în proximitatea Mării Negre și a Deltei Dunării, pe fondul evoluțiilor de pe front către Odesa și sud. În același timp, întrebat despre riscurile pentru exploatările de gaze din zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, Kelemen Hunor spune că se așteaptă la o mobilizare a instituțiilor și la existența unui plan de securitate, subliniind interesul strategic al României pentru protejarea investiției. „Nu putem spune că nu suntem într-o zonă de risc, dar trebuie să ne pregătim și trebuie să fim pregătiți permanent pentru a apăra acea investiție și acea exploatare de gaze naturale din zona Mării Negre, unde avem un interes extrem.” „Dezinformare” și încercarea de a induce frică În evaluarea sa, Federația Rusă folosește astfel de episoade și reacții publice pentru a alimenta frica și dezbinarea și pentru a influența percepția societății față de apartenența României la NATO și UE. „Asta este atitudinea Federației Ruse. Dezinformare, încercarea de a aduce frica în societate, dezbinare în societate și de a schimba atitudinea societății față de apartenența noastră la NATO și la Uniunea Europeană.” Kelemen Hunor mai spune că România trebuie să privească aceste încălcări ca pe o situație care impune o reacție „foarte fermă” ori de câte ori spațiul aerian este violat, anticipând că „provocări vor continua” pe flancul estic al NATO. [...]
Traian Băsescu cere refacerea rapidă a coaliției PSD–PNL pentru a debloca formarea guvernului , susținând că, în actualul context geopolitic, România are nevoie „acum, în acest moment” de un Executiv, potrivit news.ro . Fostul președinte îl indică pe liderul PNL și premierul interimar Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, pe fondul refuzului de a guverna din nou alături de PSD. Băsescu afirmă că Bolojan „va trebui să înțeleagă” că interesul țării este mai important decât „orgoliul și interesele lui” și să accepte o coaliție „măcar pentru câteva luni”, argumentând că PNL și PSD au guvernat împreună timp de circa 20 de ani. Miza: deblocarea guvernării într-o criză politică În intervenția de vineri seară la B1 TV , Băsescu a susținut că actuala criză este o „motivație” pentru ca cele două partide mari să se alieze din nou, de această dată „de nevoie”, pentru a gestiona o „criză politică majoră”. „România are nevoie rapid de un guvern, România are nevoie acum, în acest moment de Executiv.” Critica la adresa tandemului PSD–PNL și presiunea pe PNL Fostul șef al statului a spus că, după două decenii de guvernare comună, PSD și PNL ar trebui „să plătească ce au stricat”, respingând ideea ca „alții” să repare consecințele. „Au stat 20 de ani împreună, țara a fost adusă în situația în care este acum de ei, de tandemul PSD-PNL (...) Deci trebuie să plătească ce au stricat. Nu pot la nesfârșit ei să strice și să vină alții să repare.” Băsescu a adăugat că nu doar Bolojan, ci și alți lideri PNL „au fost tot timpul cu PSD-ul”, iar explicațiile privind refuzul unei noi alianțe ar putea veni „pe termen lung”, în funcție de momentul alegerilor. Ce poate (și ce nu poate) face președintele În același context, Băsescu a afirmat că președintele Nicușor Dan „nu are niciun mijloc să îl forțeze” pe președintele PNL să renunțe la decizia de a nu face alianță cu PSD, ceea ce, în viziunea sa, menține presiunea politică pe negocierile dintre partide pentru formarea unei majorități funcționale. [...]
Respingerea „ legii integrității ” în Senat redeschide riscul pentru jalonul PNRR de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , iar PNL și USR anunță că vor redepune rapid proiectul fără amendamentele contestate, potrivit Mediafax . În plen au fost 112 senatori prezenți: 55 au votat „pentru”, 29 nu au votat, iar 28 s-au abținut, astfel că proiectul a fost respins. Miza: jalon PNRR și bani care pot fi ceruți înapoi Legea integrității este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Conform informațiilor din articol, dacă România nu adoptă legea într-o formă acceptată de Comisia Europeană, ar urma să returneze circa 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) deja cheltuiți. De ce nu a votat PNL: două amendamente considerate problematice Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a explicat că PNL nu a susținut proiectul din cauza a două amendamente introduse față de forma venită de la Camera Deputaților: un amendament care, în interpretarea PNL, ar fi dus la neconstituționalitatea legii, prin retroactivitatea unor prevederi, cu risc pentru jalonul PNRR; un amendament „cu cash-ul”, introdus „în ultima clipă” de PSD, cu care PNL spune că nu este de acord. Abrudean a mai spus că PNL și USR vor redepune legea „mâine dimineață” în forma „corectă”, fără cele două amendamente, cu obiectivul ca proiectul să fie aprobat „până la finalul lunii”, pentru a respecta termenul jalonului. Disputa politică: Zamfir vs. Bolojan, pe amendamentul PSD În timpul dezbaterilor, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan că blochează amendamentul PSD și că România ar risca să piardă fondurile din PNRR, sugerând că miza ar fi protejarea lui Dominic Fritz. Bolojan a respins acuzațiile și a susținut că amendamentul PSD încalcă principiul neretroactivității legii, criticând totodată PSD pentru lipsa asumării reformelor necesare pentru jaloanele din PNRR în anii anteriori. Context: reacția lui Dominic Fritz și referirea la o decizie definitivă Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat după introducerea amendamentului PSD, afirmând că acesta ar introduce o sancțiune nouă aplicată retroactiv și că demersul l-ar viza personal. Mediafax notează și că, în luna iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) l-a condamnat definitiv pe Fritz pentru conflict de interese administrativ, legat de semnarea unui document urbanistic. Ce urmează Conform declarațiilor citate, PNL și USR intenționează să redepună proiectul fără amendamentele contestate, pentru reluarea circuitului parlamentar, în încercarea de a evita blocajul care ar putea pune în discuție jalonul PNRR și suma de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea la Palatul Victoria a fost pregătită cu „discreție”, iar conducerea PNL nu ar fi fost informată înainte de anunț , potrivit relatării fostului premier desemnat într-un interviu citat de Mediafax . Miza politică a episodului ține de modul în care o decizie de vârf, luată fără consultarea partidului care ar fi trebuit să o susțină, a alimentat un conflict intern și a complicat aritmetica parlamentară a învestirii. Veștea, invitat în emisiunea „Ai Aflat!”, moderată de Ionuț Cristache la Gândul, spune că a cerut ca Ilie Bolojan , președintele PNL la acel moment, să fie informat înainte ca nominalizarea să devină publică. În relatarea sa, Nicușor Dan ar fi refuzat contactarea lui Bolojan înainte de anunț, invocând nevoia de discreție până a doua zi, când urma nominalizarea. „Am vrut să-l sunăm, dar s-a dorit păstrarea discreției până a doua zi, când urma să fiu nominalizat, iar ulterior să-l sunăm și să stăm de vorbă cu el.” Ce spune Veștea despre contactarea lui Bolojan Fostul premier desemnat afirmă că inițiativa de a-l suna pe liderul PNL i-a aparținut și că i s-ar fi transmis că apelul va avea loc după nominalizare. După anunțul public, Veștea susține că l-a sunat singur pe Bolojan, însă acesta nu i-ar fi răspuns. În același context, Veștea admite că anunțarea nominalizării fără informarea conducerii partidului a putut crea impresia că ar fi acceptat candidatura „peste capul partidului”, dar își justifică decizia prin blocajul politic și administrativ și prin durata mare a interimatului. Context: nominalizare fără sprijinul PNL și eșec la vot Potrivit informațiilor prezentate, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de prim-ministru pe 14 iunie 2026, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac. La acel moment, Veștea era președinte al Consiliului Județean Brașov , prim-vicepreședinte PNL și fost ministru al Dezvoltării. Nominalizarea a fost făcută fără consultarea prealabilă a conducerii PNL, iar Ilie Bolojan — liderul liberalilor și premier interimar atunci — a catalogat decizia drept un „act ostil” și o încercare de rupere a partidului. În pofida lipsei sprijinului oficial al PNL, Veștea a continuat procedura de învestire, însă pe 22 iunie cabinetul propus a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, sub pragul de 233 necesar. De ce conta „discreția”: calcule de majoritate care nu s-au confirmat Veștea mai afirmă că, în seara în care a acceptat candidatura, a înțeles că există sprijin parlamentar suficient pentru învestire, pe baza unor calcule care includeau voturi din PNL și USR și un posibil sprijin al UDMR. În relatarea sa, Eugen Tomac — consilier al președintelui Nicușor Dan și fost candidat la funcția de premier — ar fi purtat discuții cu formațiunile parlamentare. Ulterior, conducerea UDMR a decis să nu susțină cabinetul propus, ceea ce a contribuit la eșecul învestirii. [...]
Ilie Bolojan confirmă două întâlniri cu George Simion, iar episodul alimentează disputa politică despre posibile negocieri și stabilitatea guvernării , într-un moment în care opoziția și PSD folosesc tema „înțelegerilor” pentru a pune presiune pe formarea unei majorități, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că s-a întâlnit „de două ori” în acest an cu liderul AUR, George Simion, dar a susținut că discuțiile au fost generale, „un schimb de opinii” despre perspective, fără negocieri politice. Bolojan a explicat că a urmărit să păstreze „o relație civilizată” cu lideri care reprezintă voturi și categorii de cetățeni și a adăugat că nu crede că a discutat cu Simion înainte de votul pentru învestirea guvernului Veștea. Întrebat de Cotidianul despre afirmațiile lui Bolojan, George Simion a evitat să confirme sau să infirme explicit conținutul discuțiilor și a mutat accentul pe criza politică, spunând că nu este treaba lui „dacă unii sunt corecți și recunosc și alții nu”. Liderul AUR a susținut că „fosta coaliție” este incapabilă să formeze guvern și a indicat drept soluție alegeri și „un guvern stabil pentru patru ani”. Disputa se mută în zona acuzațiilor de „negocieri netransparente” În aceeași zi, președintele PSD, Sorin Grindeanu , l-a acuzat pe Bolojan că ar fi negociat în secret cu AUR, deși anterior avertiza asupra pericolului reprezentat de formațiunea condusă de Simion. În mesajul său, Grindeanu susține că Bolojan ar fi recunoscut „înțelegeri netransparente” și îl descrie ca pe un politician dispus să renunțe la principii pentru a rămâne la putere. Grindeanu afirmă, totodată, că face o distincție între alegătorii AUR și conducerea partidului. De ce contează Confirmarea întâlnirilor, chiar prezentate ca discuții „generale”, devine muniție în confruntarea politică privind legitimitatea și transparența construirii unei majorități. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor, tema rămâne una de percepție publică și de presiune politică, cu potențial de a influența negocierile pentru formarea unui guvern și calendarul deciziilor ulterioare. [...]
PSD susține că respingerea modificărilor la legea ANI pune în joc 770 de milioane de euro din PNRR , acuzând PNL, USR și AUR că au blocat un „jalon” (țintă de reformă) necesar pentru accesarea banilor europeni, potrivit Adevărul . Miza invocată de PSD este una de finanțare: partidul afirmă că România riscă să piardă 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă modificările la legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) nu sunt adoptate. În același timp, social-democrații leagă blocajul de o dispută politică, susținând că demersul ar fi fost făcut „ca să-l salveze pe Dominic Fritz”. Cum s-a ajuns la blocaj în Senat Senatul a respins joi, în calitate de for decizional, modificările la legea ANI , descrise în articol ca jalon în PNRR. Proiectul a strâns 52 de voturi „pentru” și 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au votat; PNL a părăsit sala înaintea votului. PSD a prezentat și o defalcare politică a prezenței și votului: 35 de senatori PSD au votat „pentru”; 25 de senatori AUR s-au abținut; 17 senatori PNL și 11 senatori USR au fost prezenți, dar nu au votat. Acuzațiile PSD la adresa lui Ilie Bolojan și legătura cu PNRR Într-o postare pe Facebook, PSD îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan că ar fi depus eforturi pentru a bloca adoptarea noii legi ANI, după ce PSD susține că a eliminat „portițele” introduse anterior. Partidul afirmă că, în alte situații legate de PNRR, Bolojan nu ar fi participat la vot, dar în acest caz ar fi intervenit pentru a împiedica adoptarea. În plen, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat direct pe Bolojan că pune în pericol fondurile europene pentru a-l proteja pe Dominic Fritz și a cerut explicații privind opoziția față de modificare. Zamfir a susținut că România ar pierde 770 de milioane de euro din cauza acestei situații. Contextul legislativ al votului este detaliat de publicație și într-un material separat despre respingerea modificărilor la legea ANI: Adevărul . [...]
