Știri
Știri din categoria Plăți digitale
Marile bănci britanice pregătesc o platformă proprie de plăți, pe fondul temerilor că un eventual conflict politic cu SUA ar putea afecta accesul la Visa și Mastercard, potrivit The Telegraphși The Guardian. Barclays, NatWest, Lloyds, Santander și Nationwide discută în aceste zile ultimele detalii ale proiectului, care urmărește reducerea dependenței Marii Britanii de infrastructura financiară americană.
Inițiativa vine în contextul declarațiilor și pozițiilor dure atribuite fostului președinte Donald Trump, care au alimentat temeri privind posibile restricții asupra sistemelor globale de plăți. Un bancher citat de The Guardian avertizează că, în lipsa Visa și Mastercard, „ne-am întoarce în anii 1950”, cu plăți predominant în numerar. În prezent, cele două companii procesează aproximativ 95% din tranzacțiile online din Regatul Unit.
Obiectivul noii platforme britanice este dublu:
În paralel, Uniunea Europeană a făcut pași concreți încă din 2024, când 16 bănci au lansat Inițiativa Europeană de Plăți (EPI). Potrivit Financial Times, Martina Weimert, coordonatoarea EPI, a subliniat recent că Europa trebuie să își reducă urgent dependența de Visa și Mastercard, deoarece dominația lor ar putea deveni un instrument de presiune în cazul deteriorării relațiilor transatlantice.
EPI a lansat deja portofelul digital Wero, bazat pe transferuri instantanee între conturi. Planul este extinderea acestuia pentru:
Concomitent, Banca Centrală Europeană analizează introducerea unui euro digital, conceput ca instrument de plată non-comercial, care nu implică intermediari bancari și ar permite plăți directe prin telefon mobil, fără utilizarea datelor unui card.
Într-un climat geopolitic tensionat la începutul anului 2026, atât Londra, cât și Bruxellesul accelerează proiecte menite să consolideze autonomia financiară europeană și britanică, într-un domeniu dominat până acum de infrastructura americană.
Recomandate
Banca Transilvania a intrat în programul Visa Agentic Ready , o inițiativă prin care Visa testează și dezvoltă plăți inițiate de agenți bazați pe inteligență artificială, potrivit BankingNews . BT este prezentată drept prima bancă din România inclusă în acest program, care vizează pregătirea ecosistemului pentru comerțul autonom. Banca Transilvania participă atât la testarea, cât și la dezvoltarea noilor soluții de „comerț agentic”, adică tranzacții comerciale inițiate de agenți AI în numele utilizatorilor. Programul oferă un cadru structurat pentru testarea și validarea acestor plăți, cu accent pe funcționarea în siguranță și la scară largă. Inițiativa a fost lansată inițial în Europa, unde participanții vor colabora cu Visa și cu comercianți pentru a evalua modul de operare al plăților în medii de producție controlate. Europa a fost aleasă ca punct de plecare pe fondul adopției ridicate a unor tehnologii precum tokenizarea (înlocuirea datelor sensibile ale cardului cu un identificator digital), autentificarea biometrică și sisteme avansate de securitate, capabilități deja integrate în rețeaua globală Visa. „Prin această inițiativă, Visa își propune să construiască infrastructura de încredere care va permite agenților AI să inițieze plăți în siguranță, oferind consumatorilor experiențe de cumpărare mai simple, mai inteligente și mereu sub controlul lor.” În viziunea Visa, programul urmărește accelerarea unui model de comerț „inteligent și programabil”, în care agenții digitali pot iniția și gestiona tranzacții în numele utilizatorilor, însă controlul final al plăților rămâne la consumatori. La rândul său, Banca Transilvania afirmă că obiectivul este ca atât consumatorii, cât și companiile să beneficieze de experiențe de plată „fluide, sigure și scalabile”, pe măsură ce comerțul bazat pe AI se extinde. [...]
Plățile în numerar vor fi limitate în UE din 2027 , inclusiv în România, potrivit Profit.ro , care relatează că noua regulă a fost publicată oficial și introduce o limită comună la nivelul tuturor statelor membre. Măsura vizează plățile făcute „cash” (în numerar) și urmărește armonizarea regulilor între țările UE, astfel încât pragul să nu mai difere de la o jurisdicție la alta, cu efect direct asupra tranzacțiilor de valoare mai mare. Pentru România, schimbarea este relevantă atât pentru consumatori, cât și pentru companii, deoarece plafonul comun european va deveni reperul aplicabil începând din 2027, indiferent de regulile naționale aflate în vigoare până atunci. Din perspectiva pieței de plăți, o limită unică la nivelul UE poate accelera migrarea către instrumente electronice (card, transfer bancar, portofele digitale), mai ales în segmentele unde numerarul este încă folosit frecvent pentru sume ridicate. Profit.ro indică faptul că regula este deja publicată oficial, ceea ce mută discuția din zona de intenție în cea de implementare, urmând ca actorii afectați să se pregătească pentru aplicarea efectivă din 2027. [...]
Raiffeisen Bank a introdus în Smart Mobile o opțiune de oprire sau blocare a plăților recurente , o funcționalitate care mută controlul abonamentelor direct în aplicație și poate reduce cheltuielile „invizibile” din bugetul lunar, potrivit Raiffeisen Bank . Funcționalitatea se numește „ Administrează plățile recurente ” și este disponibilă din a doua jumătate a lunii mai pentru cardurile Visa. În aplicație, utilizatorii pot vedea abonamentele active și plățile automate asociate cardului și le pot opri sau bloca rapid, fără pași suplimentari în afara zonei de administrare a cardului. Ce se schimbă, operațional, pentru clienți Noua opțiune aduce într-un singur loc două tipuri de cheltuieli care, de regulă, se pierd în istoricul tranzacțiilor: plăți recurente (de tip abonament, taxare periodică); carduri salvate folosite la plăți (merchant-initiated / plăți inițiate de comerciant pe baza cardului salvat). În Smart Mobile, funcționalitatea este disponibilă la nivelul cardurilor, din meniul „Mai multe”. De ce contează: abonamente mici, costuri mari în timp Banca își justifică demersul prin creșterea numărului de abonamente digitale (streaming, cloud, aplicații, gaming, instrumente AI) și prin efectul cumulativ al plăților lunare mici. În exemplul din comunicat, o plată de 20–30 de lei pe lună pentru un abonament uitat poate trece neobservată, iar redirecționarea a 100 de lei lunar către investiții cu un randament mediu de 10% ar putea genera aproximativ 20.000 lei în 10 ani sau peste 70.000 lei în 20 de ani. Banca leagă funcționalitatea de poziționarea aplicației ca instrument de gestionare a finanțelor personale. „Prin această inițiativă, Smart Mobile devine din ce în ce mai mult un instrument activ de gestionare a banilor, în deplină concordanță cu strategia Raiffeisen Bank de a-i ajuta pe clienți să își administreze mai bine finanțele și să facă banii să lucreze în favoarea lor.” — Mihail Ion , Vicepreședinte Retail și Membru al Directoratului Raiffeisen Bank România Context: direcția aplicației Raiffeisen Bank mai menționează că Smart Mobile include și alte funcții de „daily banking”, precum plăți rapide prin numărul de telefon, acces la istoricul tranzacțiilor, sumar al cheltuielilor și oferte personalizate. În acest pachet, „Administrează plățile recurente” țintește explicit zona de control al costurilor recurente, unde utilizatorii au, de obicei, vizibilitate limitată. [...]
PayU aduce mai adânc în „checkout” opțiunea BNPL prin Klarna , mizând pe creșterea conversiei în e-commerce , într-o piață în care plățile „Buy Now, Pay Later” (cumperi acum, plătești mai târziu) au ajuns la 24% din tranzacțiile online în categoriile unde sunt aplicabile, potrivit Ziarul Financiar . PayU, unul dintre cei mai mari procesatori de plăți digitale din regiune, își extinde portofoliul prin integrarea soluției Klarna pentru operațiunile din România și Ungaria. În practică, clienții pot alege „Plătește în 30 de zile” sau plata în trei rate fără dobândă, fără costuri suplimentare dacă respectă termenele de plată. De ce contează pentru comercianți: impact direct în vânzări Argumentul comercial invocat în material este legat de conversie și valoarea comenzilor: integrarea opțiunilor de plată amânată ar ajuta comercianții să crească frecvența cumpărăturilor cu 46% și valoarea coșului cu 40%, conform declarațiilor Elenei Gheorghe, Country Manager PayU România și Ungaria. „Consumatorii își doresc flexibilitate, iar comercianții care integrează aceste opțiuni reușesc să crească frecvența cumpărăturilor cu 46%, cât și valoarea coșului de cumpărături cu 40%.” Cum funcționează integrarea: încasare imediată, risc de credit la furnizorul BNPL Din punct de vedere operațional, Klarna este integrată direct în pagina de finalizare a comenzii (checkout) PayU și are disponibile module (pluginuri) pentru mai multe platforme de comerț online, între care Gomag, MerchantPro, WooCommerce, OpenCart și Shopify. Pentru comercianți, beneficiul menționat este că încasează imediat sumele tranzacționate, în timp ce riscul de credit și colectarea ratelor sunt gestionate de furnizorul BNPL. Radiografia utilizării BNPL în România: coșuri mici și medii, dar și achiziții mari Un studiu PayU la nivel național, citat în articol, arată că aproximativ 1 din 4 români declară că folosește BNPL. Utilizarea este concentrată în special pe achiziții de valoare mică și medie: 26% folosesc BNPL pentru coșuri între 250 și 999 de lei; 24% pentru tranzacții sub 250 de lei; 9% declară utilizarea pentru tranzacții de peste 3.000 de lei. Cel mai activ segment este cel al tinerilor de 20–29 de ani, cu o rată de utilizare regulată de 20% și ocazională de 20%, potrivit aceleiași surse. Context european: piața BNPL, în creștere accelerată La nivel european, estimările citate indică o piață BNPL de aproximativ 191 de miliarde de euro (aprox. 955 mld. lei) în 2025, susținută de o rată anuală de creștere de peste 20% în perioada 2021–2024. Până în 2030, volumul ar putea ajunge la aproape 294 de miliarde de euro (aprox. 1.470 mld. lei). [...]
BCR a realizat prima plată din România inițiată de un agent AI, un pas care mută discuția din zona „asistenților” digitali în cea a tranzacțiilor efective și ridică miza pe control, autentificare și protecția datelor, potrivit Economica . În cazul descris, un agent de inteligență artificială a cumpărat, în numele unui client BCR, o experiență de pe Priceless.com . Procesarea plății a fost gestionată „end-to-end” de PayOS, o platformă de plăți concepută pentru comerț electronic realizat prin agenți AI. Ce se schimbă operațional: plăți „agentice”, cu verificări și tokenizare Pentru protejarea datelor sensibile, tranzacția a folosit „tokeni agentici” – un înlocuitor securizat al numărului de card – iar identitatea consumatorului a fost verificată pe tot parcursul fluxului, conform informațiilor din articol. Tranzacția a fost realizată cu Mastercard Agent Pay, o soluție care, potrivit descrierii, introduce un set de măsuri pentru ca achizițiile inițiate de agenți AI să fie făcute în siguranță. Publicația notează că: consimțământul consumatorului este obținut explicit; confirmarea plății este securizată prin Mastercard Payment Passkeys (mecanism de autentificare bazat pe chei criptografice, folosit ca alternativă la parole/OTP), astfel încât tranzacțiile să rămână autentificate și sub controlul consumatorului. De ce contează: încrederea și controlul devin condiții pentru scalare Mesajul central al inițiativei este că, pe măsură ce tranzacțiile devin mai autonome, accentul se mută pe trasabilitate și controlul utilizatorului, nu doar pe comoditate. „Cu Agent Pay, ne asigurăm că fiecare tranzacție inițiată de un agent AI este transparentă, verificabilă și, cel mai important, rămâne sub controlul utilizatorului, în timp ce emitenții au vizibilitate deplină asupra fluxului”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România și Croația. „Pe măsură ce tranzacțiile devin tot mai autonome, este esențial ca acestea să rămână sigure, transparente și controlate de client”, a transmis Dana Dima, Vice-Președinte Executiv Retail & Private Banking BCR. Ce urmează Mastercard spune că va continua colaborarea cu parteneri din Europa pentru a extinde utilizarea tranzacțiilor „agentice” sigure și autentificate în diverse industrii. Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre o disponibilitate la scară largă în România, dincolo de această tranzacție realizată în premieră. [...]
Germania va trebui să aplice din 2027 plafonul UE de 10.000 de euro pentru plățile cash în tranzacții comerciale, iar de la 3.000 de euro cumpărătorii vor fi obligați să se identifice , potrivit Focus . Măsura schimbă semnificativ regulile pentru retail, auto, bunuri de valoare și orice vânzare „pe firmă” în care numerarul era folosit pentru sume mari. Ce se schimbă, concret, pentru plățile în numerar Din vara lui 2027, în Uniunea Europeană va exista o limită unitară de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în context comercial. Plățile cash peste acest prag vor deveni nepermise în tranzacțiile „de afaceri” (adică atunci când este implicat un comerciant/profesionist). În paralel, UE înăsprește cerințele de transparență: cumpărătorii trebuie să se identifice deja de la 3.000 de euro, iar comercianții vor avea obligația să documenteze și să păstreze datele aferente. Focus notează că pragul relevant era până acum „semnificativ mai ridicat”. Impact operațional: obligații noi pentru comercianți și fricțiune pentru clienți Unghiul principal al schimbării este operațional: pentru multe afaceri, numerarul nu mai este doar o opțiune de încasare, ci o zonă cu reguli stricte de conformare (respectarea cerințelor legale). În practică, asta înseamnă: interdicție pentru încasări cash peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale; identificare obligatorie a cumpărătorului de la 3.000 de euro; documentare și arhivare de date de către comerciant pentru aceste tranzacții. Obiectivul politic indicat este îngreunarea tranzacțiilor mari în numerar pentru a limita spălarea banilor și finanțarea terorismului, printr-un control care „nu începe abia la sume foarte mari”. Ce rămâne în afara plafonului: tranzacțiile între persoane fizice Pentru consumatori, o clarificare importantă este că plafonul de numerar vizează exclusiv tranzacțiile comerciale . Plățile între persoane fizice rămân, conform materialului, nelimitate , atâta timp cât niciuna dintre părți nu acționează în calitate de comerciant/profesionist. Context european: plafonul UE e un „minim”, statele pot fi mai stricte În comparație cu unele reguli naționale deja existente, plafonul UE este prezentat ca moderat. Focus citează o documentare Ruhr24.de potrivit căreia: Franța și Spania permit plăți cash până la 1.000 de euro; Grecia are un prag de 500 de euro. Regula UE funcționează ca standard minim , iar statele membre pot introduce limite mai dure. În paralel: euro digital , ca alternativă europeană în plățile electronice Materialul mai arată că, în paralel cu limitarea numerarului, UE pregătește euro digital (monedă digitală emisă de banca centrală). Miza principală indicată nu este „eficiența”, ci independența în plăți, în condițiile în care o parte importantă a plăților digitale trece prin rețele și furnizori precum Visa, Mastercard sau PayPal. Pentru consumatori, Focus susține că în viața de zi cu zi schimbările ar putea fi inițial limitate: euro digital este gândit ca o completare , nu ca înlocuitor al numerarului sau al conturilor existente, iar la nivel politic se repetă mesajul că numerarul rămâne mijloc legal de plată. În același timp, sunt menționate posibile utilizări precum plăți offline și un nivel mai ridicat de protecție a datelor decât la plățile clasice cu cardul. În ansamblu, direcția este una de mai puțin numerar și mai multă reglementare , iar efectele finale asupra obiectivelor declarate rămân, potrivit sursei, deschise. [...]
