Știri din categoria Piețe & Investiții
Știri Piețe & Investiții
Alphabet atinge evaluarea de 4 trilioane dolari; AI-ul Gemini și parteneriatul cu Apple impulsionează ascensiunea
Alphabet, compania-mamă a Google, a atins pentru prima dată o evaluare bursieră de 4 trilioane de dolari , devenind a patra companie din lume care reușește această performanță, pe fondul repoziționării strategice în jurul inteligenței artificiale, anunță Reuters . Noua ascensiune a companiei vine în contextul în care Alphabet a reușit să redea încrederea investitorilor prin inovații în AI și creșteri impresionante în zona cloud. Un factor-cheie a fost anunțul conform căruia Apple va folosi modelul Gemini , dezvoltat de Google, în viitoarele generații de sisteme AI pentru dispozitivele sale, în cadrul unui acord pe mai mulți ani. Acest parteneriat a fost bine primit pe piață, determinând o creștere de 1,7% a acțiunilor Alphabet, până la un maxim istoric de 334,04 dolari, chiar dacă ulterior aceste câștiguri au fost temperate. Alphabet devine astfel al patrulea gigant tehnologic care depășește pragul de 4 trilioane, după Nvidia , Microsoft și Apple . De altfel, săptămâna trecută, Alphabet a reușit să depășească Apple în capitalizare bursieră pentru prima dată din 2019, ocupând acum locul doi la nivel global, semn al unei repoziționări solide pe piață. Creșterea companiei, de aproximativ 65% în 2025, a fost alimentată de mai multe decizii strategice: Transformarea diviziei Google Cloud într-un motor real de creștere (+34% în T3 2025), cu un portofoliu de contracte nelivrate în valoare de 155 miliarde dolari . Închirierea cipurilor AI dezvoltate intern către clienți externi, atrăgând interesul unor giganți precum Meta , care ar putea cheltui miliarde pe aceste componente începând cu 2027. Investiția rară a Berkshire Hathaway , conglomeratul condus de Warren Buffett, care a transmis un semnal de încredere fără precedent pentru Alphabet. Stabilitatea continuă a veniturilor din publicitate, în ciuda contextului economic global incert și concurenței acerbe. Un alt element important care a contribuit la încrederea investitorilor a fost o decizie judecătorească favorabilă din septembrie 2025, prin care Alphabet a fost scutită de divizarea forțată a unor active cheie, cum ar fi browserul Chrome și sistemul de operare Android. Modelul AI Gemini 3 , considerat o îmbunătățire notabilă față de versiunile anterioare și superior în comparație cu GPT-5, a fost și el un punct de cotitură. Recenziile pozitive pentru Gemini au poziționat Alphabet în fruntea cursei AI, într-un moment în care rivalii săi se confruntă cu reacții mai rezervate din partea utilizatorilor. În plus, Google se pregătește să anunțe investiții-record în Germania , consolidându-și prezența în Europa și contribuind la strategia de expansiune globală prin infrastructură și tehnologii AI avansate. Evaluarea de 4 trilioane marchează nu doar un succes financiar, ci și revenirea Alphabet în postura de lider tehnologic global, în special în cursa pentru dominația în inteligență artificială. [...]
Seagate Technology: creștere impresionantă datorită cererii de stocare AI; Perspective optimiste pentru 2026
Seagate Technology a înregistrat o creștere remarcabilă în 2025, depășind Nvidia, datorită cererii mari de stocare pentru inteligența artificială , informează The Motley Fool . Acțiunile Seagate au crescut cu 225% anul trecut, în timp ce Nvidia a avut o creștere de aproape 39%. Seagate, producător de dispozitive de stocare digitală, beneficiază de o cerere puternică din partea centrelor de date. Compania obține 80% din venituri din vânzarea de produse de stocare pentru centrele de date, iar cererea este așteptată să rămână robustă în următorii ani. CEO-ul William Mosley a subliniat că acordurile pe termen lung cu clienții globali oferă vizibilitate clară până în 2027. Conform firmei de cercetare IDC, generarea globală de date ar putea crește de peste cinci ori între 2020 și 2028, impulsionată de utilizarea tot mai mare a aplicațiilor AI. Aceasta ar putea duce la dublarea necesarului de stocare pentru centrele de date între 2024 și 2028, extinzând piața adresabilă a Seagate de la 13 miliarde de dolari în 2024 la aproximativ 23 de miliarde de dolari până la sfârșitul perioadei de prognoză. Seagate se bucură și de un mediu favorabil din punct de vedere al pre țurilor , cu capacitatea de producție pentru anul acesta aproape complet ocupată. Deficitul de memorie cauzat de cererea robustă pentru AI determină creșterea prețurilor la cipurile de stocare. În acest context, compania a raportat o creștere de 21% a veniturilor în primul trimestru fiscal 2026, ajungând la 2,63 miliarde de dolari, iar câștigurile au crescut cu 65% față de anul anterior. Chiar și după creșterea sa, acțiunile Seagate nu sunt considerate scumpe, tranzacționându-se la 25 de ori câștigurile viitoare, similar cu indicele Nasdaq-100 . Cu toate acestea, ritmul de creștere al câștigurilor sugerează că ar putea fi tranzacționate la un premium în viitor. Dacă Seagate atinge 15,15 dolari pe acțiune în câștiguri în anul fiscal următor și se tranzacționează la 30 de ori câștigurile, prețul acțiunilor ar putea ajunge la 455 de dolari, indicând câștiguri potențiale de 48% în următorul an și jumătate. [...]
Valutele rămân stabile în raport cu leul; aurul se întărește ca activ de refugiu în context global incert
Leul rămâne stabil în fața principalelor valute pe 12 ianuarie 2026 , înregistrând ușoare variații pozitive față de euro și francul elvețian, în timp ce dolarul american scade. Euro a fost cotat la 5,0896 lei, în creștere cu 0,0009 lei față de cotația anterioară, confirmând tendința de stabilizare observată în ultimele săptămâni. Cursul este susținut de o ameliorare a indicatorilor macroeconomici interni, precum deficitul bugetar și balanța comercială , corelate cu un control mai eficient al crizei energetice. În schimb, dolarul american a pierdut teren , ajungând la 4,3564 lei (-0,0138 lei), pe fondul tensiunilor geopolitice, în special din Ucraina , care afectează încrederea în piețele internaționale. Lira sterlină a crescut ușor, până la 5,8643 lei (+0,0065 lei), iar francul elvețian s-a întărit marginal, până la 5,4650 lei (+0,0006 lei). Cea mai spectaculoasă creștere este înregistrată de gramul de aur , care a urcat cu 2,46%, până la un nou maxim istoric de 643,3615 lei. Această evoluție reflectă apetitul crescut al investitorilor pentru active de refugiu, stimulat nu doar de incertitudinile economice globale și tensiunile din Ucraina, ci și de protestele masive din Iran , unde tulburările sociale și represiunile autorităților au generat temeri privind extinderea instabilității în Orientul Mijlociu. Piața reacționează astfel la acumularea simultană de riscuri geopolitice, căutând siguranță în metale prețioase. Principalele cursuri valutare BNR din 12 ianuarie 2026: Monedă Curs BNR (lei) Variație față de ziua anterioară Euro (EUR) 5,0896 +0,0009 (+0,02%) Dolar SUA (USD) 4,3564 -0,0138 (-0,32%) Liră sterlină (GBP) 5,8643 +0,0065 (+0,11%) Franc elvețian (CHF) 5,4650 +0,0006 (+0,01%) Aur (XAU) 643,3615 +15,4690 (+2,46%) Zlot polonez (PLN) 1,2088 +0,0007 (+0,06%) Forint maghiar (HUF) 0,0132 -0,0000 (-0,21%) Liră turcească (TRY) 0,1009 -0,0003 (-0,30%) Context economic: Analiștii pun ușoara apreciere a leului în contextul unui echilibru relativ recent câștigat de România între deficitul bugetar și cel comercial , susținut de măsuri guvernamentale privind gestionarea cererii energetice. Ministerul Energiei a anunțat recent că aprovizionarea cu gaze rămâne stabilă, în ciuda vremii severe. În același timp, perspectivele pieței interne sunt sprijinite de un început de an bun pentru turism, în special în București, unde rata de ocupare hotelieră este în creștere , ceea ce ar putea impulsiona consumul. Pe plan internațional, presiunea asupra dolarului vine și din nesiguranța provocată de tensiunile geopolitice , în special atacurile recente ale Rusiei asupra Kievului, dar și din incertitudinile legate de negocierile comerciale UE-Mercosur, care pot modifica reglementările de schimb. În plus, evenimentele din Iran influențează percepția de risc global: protestele declanșate la începutul lunii ianuarie, în urma unei serii de arestări și întreruperi de servicii, au atras reacții internaționale și au intensificat volatilitatea piețelor energetice și valutare. În concluzie, leul rămâne într-o zonă de echilibru , susținut de factori interni pozitivi, însă evoluțiile externe pot oricând înclina balanța. Investitorii și consumatorii trebuie să rămână atenți la modificările din mediul geopolitic și economic internațional, mai ales în ceea ce privește energia, comerțul și stabilitatea regională. [...]
Piețele globale încep anul 2026 în ton pozitiv, dar sub presiunea incertitudinilor geopolitice; Afacerile energetice, sectorul semiconductorilor și dinamica obligațiunilor guvernamentale setează ritmul tranzacțiilor
În a doua săptămână din ianuarie 2026, bursele globale înregistrează un avans semnificativ , în ciuda unui context geopolitic tensionat și a unor date economice mixte din SUA. Conform CNBC , principalii indici americani – Dow Jones (+0,48%), Nasdaq (+0,82%) și S&P 500 (+0,65%) – au încheiat săptămâna pe verde, impulsionați de câștiguri în sectoarele energetic, tehnologic și imobiliar. De cealaltă parte, randamentele obligațiunilor guvernamentale americane au rămas în general stabile, iar dolarul a avut o evoluție mixtă, în funcție de perechile valutare analizate. Creșterea solidă a bursei americane a fost alimentată de aprecierile unor companii precum Sandisk (+12,81%) , Builders FirstSource (+12,01%) și Intel (+10,8%) , aceasta din urmă beneficiind de sprijin public din partea fostului președinte Donald Trump. În schimb, în zona pierzătorilor s-au aflat Las Vegas Sands (-4,76%) și CoStar Group (-4,67%). Pe segmentul obligațiunilor, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani din SUA a scăzut ușor la 4,167%, reflectând prudența investitorilor în fața datelor economice mai slabe privind ocuparea forței de muncă în decembrie. În Europa, bursele au urmat același trend pozitiv, indicele pan-european STOXX600 crescând cu 0,97% , iar CAC 40 din Franța a avut un avans de 1,44%. Aprecierea s-a datorat în special performanțelor solide din sectorul apărării și al industriei grele, pe fondul îngrijorărilor legate de posibile escaladări în Orientul Mijlociu și tensiuni comerciale generate de declarațiile lui Trump privind noi măsuri tarifare. Evoluția principalilor indici globali la 9 ianuarie 2026: Regiune Indice Valoare Schimbare (%) SUA S&P 500 6.966,28 +0,65% SUA Nasdaq 23.671,35 +0,82% Europa DAX (Germania) 25.261,64 +0,53% Europa CAC 40 (Franța) 8.362,09 +1,44% Asia Nikkei (Japonia) 51.939,89 +1,61% China Shanghai Comp. 4.120,43 +0,92% Un punct de interes major îl reprezintă sectorul energetic, unde prețul petrolului a crescut cu peste 3% în ultima săptămână, atingând 59,12 dolari/baril, pe fondul îngrijorărilor legate de posibile perturbări în aprovizionarea globală, după evenimentele recente din Venezuela și tensiunile crescute din Iran, Rusia și Irak. De altfel, arestarea lui Nicolás Maduro a readus Venezuela în centrul pieței de energie, iar investitorii speculează acum cine va controla rezervele vaste de petrol ale țării. Pe piața valutară, dolarul american a avut o evoluție mixtă , indicele ICE USD rămânând stabil la 99,133. Yenul japonez s-a întărit față de dolar (JPY/USD la 0,633), în timp ce euro a pierdut ușor teren, cotându-se la 1,163 față de dolar. În același timp, yuanul digital chinezesc (e-CNY) nu reușește să câștige tracțiune semnificativă, potrivit experților citați de CNBC, ceea ce sugerează că eforturile Chinei de digitalizare monetară se confruntă cu limite structurale și lipsă de încredere publică. Top 5 companii cu cele mai mari creșteri în S&P 500: Companie Simbol Creștere (%) Sandisk Corp SNDK +12,815% Builders FirstSource BLDR +12,014% Intel Corp INTC +10,8% Vistra Corp VST +10,471% Lennar Corp LEN +8,854% În plan geopolitic, inițiativa controversată a lui Trump privind achiziția a 200 de miliarde de dolari în obligațiuni ipotecare este interpretată de unii analiști drept o încercare de a forța scăderea artificială a dobânzilor la credite. Totodată, speculațiile despre o posibilă intervenție militară în Iran, combinate cu ideea de extindere a influenței americane în Groenlanda, provoacă neliniște în piețele asiatice, în special în China, unde oficialii văd în această mișcare un risc la adresa echilibrului geostrategic regional. Pe segmentul tehnologic, optimismul rămâne ridicat. Acțiunile Intel au fost impulsionate de sprijinul public exprimat de Trump față de CEO-ul companiei, dar și de speranțele privind un ciclu pozitiv în industria semiconductorilor. Goldman Sachs estimează că acest sector ar putea beneficia în 2026 de un context favorabil, alimentat de investițiile în infrastructură digitală și cererea crescută de cipuri pentru aplicații AI și auto. În același timp, sectorul imobiliar american ar putea primi un nou impuls pe fondul scăderii randamentelor la titlurile de stat și al unei eventuale relaxări a condițiilor de creditare. Această dinamică este reflectată de creșterile înregistrate de companii precum Lennar, activă în domeniul construcțiilor de locuințe, care a avansat cu aproape 9% săptămâna aceasta. Nu în ultimul rând, volatilitatea redusă a pieței, indicată de scăderea VIX la 14,49 puncte (-6,21%), sugerează că investitorii rămân încrezători în stabilitatea pieței pe termen scurt, deși riscurile geopolitice persistă. În contextul acestor evoluții, strategia clasică 60/40 (acțiuni/obligațiuni) revine în centrul atenției, fiind rediscutată de analiștii de la CNBC ca fiind din nou relevantă pentru investitorii care caută echilibru între risc și randament. Privind înainte, săptămâna ce urmează va aduce noi raportări financiare din partea marilor bănci americane, iar datele economice privind inflația și retailul din SUA ar putea influența decisiv așteptările privind politica monetară a Rezervei Federale. În acest context, piețele vor continua să reacționeze rapid la orice semnal privind direcția dobânzilor și evoluția tensiunilor internaționale. [...]
Producătorii de băuturi ar putea fi obligați să folosească ambalaje din materiale reciclate; inițiativă legislativă vizează sticla și metalul, după modelul PET-ului
O inițiativă legislativă depusă la Senat propune obligativitatea utilizării de sticlă și metal reciclate în ambalajele pentru băuturi , în completarea reglementărilor deja în vigoare pentru plastic, informează Știrile Pro TV . Măsura are ca scop stimularea industriei de reciclare și aplicarea principiului economiei circulare și în cazul ambalajelor din materiale rigide, nu doar al celor din plastic. Conform propunerii legislative, ambalajele din sticlă sau metal, cu o capacitate de până la 3 litri, ar trebui să conțină minimum 25% material reciclat , procent care ar urma să crească la 30% începând cu anul 2030 . Proiectul prevede atât stimuli financiari , cât și sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor: Măsuri propuse: Primă de 500 de lei/tonă pentru utilizarea a peste 25% material reciclat; 1.000 de lei/tonă pentru ambalaje cu peste 30% material reciclat; 1.500 de lei/tonă pentru depășirea pragului de 50%; Penalizare de 4 lei/kilogram pentru diferența dintre ținta impusă și cantitatea efectiv folosită de material reciclat. Deputatul PNL Mircea Fechet , unul dintre inițiatori, afirmă că România trebuie să dezvolte și pentru sticlă și metal o industrie similară celei existente deja pentru PET-uri, evitând exportul materiilor reciclabile și consolidând infrastructura de reciclare internă: „Ne dorim să respectăm principiul circularității: dintr-un ambalaj de sticlă să obținem alt ambalaj de sticlă” , a declarat acesta. În replică, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare și Coaliția pentru Economia Circulară atrag atenția asupra lipsei unui studiu de impact și a faptului că infrastructura actuală ar putea să nu fie pregătită pentru implementarea rapidă a acestor obligații. Constantin Damov, lider al coaliției, a avertizat că prețurile la ambalaje ar putea crește, deoarece materialele reciclate sunt în prezent mai costisitoare decât cele virgine. Deși proiectul nu a fost încă adoptat, el deschide o dezbatere importantă privind responsabilitatea producătorilor și capacitatea României de a gestiona sustenabil resursele. Dacă legea va fi adoptată, se va aplica tuturor operatorilor economici care produc sau importă băuturi ambalate în metal sau sticlă. [...]
ONU avertizează că leul e prea puternic; România riscă dezechilibre comerciale în 2026
Leul românesc este supraevaluat cu aproximativ 10% , conform unei analize realizate de ONU în cadrul raportului „Situația economică mondială și perspectivele pentru 2026”, ceea ce înseamnă că România are în prezent o competitivitate scăzută la export. Estimarea se bazează pe calculul ratei reale efective de schimb (REER), un indicator care evaluează valoarea monedei naționale în raport cu cele ale principalilor parteneri comerciali, ținând cont de diferențele de inflație. Cu alte cuvinte, deși cursul de schimb standard indică o paritate de 1 euro = 5,08 lei, REER arată că leul este cu circa 10% mai puternic decât ar fi justificat de fundamentele economice , ceea ce afectează prețurile relative ale mărfurilor și serviciilor românești pe piețele internaționale. Evoluția REER, inflației și PIB-ului în România (2017–2027) An Inflația (%) Creștere PIB (%) Rata reală efectivă de schimb (REER) 2017 1,1 3,7 99,1 2018 4,1 6,1 101,2 2019 3,9 3,9 100,8 2020 2,3 -3,7 101,3 2021 4,1 5,5 101,6 2022 12,0 4,0 102,9 2023 9,7 2,4 106,8 2024 5,8 0,8 109,5 2025 7,1 1,0 110,0 2026* 6,1 1,9 110,0 2027* 4,3 2,1 110,0 *Estimări pentru 2026–2027 | Sursa: ONU Din tabelul de mai sus se observă că REER a urcat constant începând cu 2021 , atingând valoarea de 110 în 2025 și rămânând la acest nivel în 2026 și 2027 . Aceasta indică o apreciere reală a leului cu peste 10% față de anul de bază 2012, folosit în calculul indicatorului. Această tendință are implicații clare: Exporturile românești devin mai puțin competitive : costă mai mult în termeni relativi pentru partenerii externi. Importurile sunt stimulate , deoarece produsele străine devin mai accesibile pe piața internă. Balanța comercială riscă să se deterioreze , pe fondul unui dezechilibru între cererea externă și cea internă. Situația este agravată de nivelurile relativ ridicate ale inflației în ultimii ani, cum ar fi 9,7% în 2023 și 7,1% în 2025, ceea ce a erodat și mai mult competitivitatea economică externă a României. Divergențe între estimările ONU și BNR Potrivit ONU, inflația în România va coborî la 6,1% în 2026, în timp ce BNR prognozează o inflație de doar 3,7%. Această diferență de aproape 2,5 puncte procentuale arată prudența ONU în a estima o stabilizare rapidă a prețurilor. De asemenea, dacă se confirmă scenariul ONU, presiunea asupra leului și dezechilibrele externe ar putea persista. În concluzie, datele arată clar că supraevaluarea monedei naționale nu este doar o constatare punctuală, ci o tendință consolidată în ultimii ani , cu implicații directe asupra economiei reale. Politicile fiscale și monetare vor trebui ajustate pentru a corecta acest dezechilibru și pentru a proteja competitivitatea României în contextul unei economii globale în decelerare. [...]
Declarația CEO-ului Nvidia a dus la salturi de două cifre pe bursă - SanDisk urcă 28%
O singură frază rostită de Jensen Huang , CEO-ul Nvidia, a provocat marți o creștere fulgerătoare pe bursa americană, transformând companii relativ discrete în staruri bursiere peste noapte , informează Business Insider . La CES 2026, marele târg de tehnologie din Las Vegas, Huang a declarat că viitorul AI nu ține doar de cipuri, ci și de capacitatea de a stoca eficient volumele uriașe de date pe care acestea le generează și procesează. Declarația a avut un impact imediat: acțiunile SanDisk au crescut cu 28% într-o singură zi , marcând cea mai bună performanță zilnică din februarie 2025 încoace. Fosta divizie a Western Digital, recent desprinsă ca entitate separată, a devenit marți cea mai performantă companie din indicele S&P 500 . Nici ceilalți mari jucători din domeniul stocării nu au fost ignorați: Western Digital a urcat cu 17%, iar Seagate cu 14% . Toate aceste companii sunt actori majori în producția de hard diskuri și soluții de stocare, produse de obicei considerate banale în peisajul tech. Jensen Huang a descris stocarea de memorie drept „o piață complet neacoperită în prezent”, anticipând că va deveni „cea mai mare piață de stocare din lume” , esențială pentru „memoria de lucru a inteligențelor artificiale ale lumii”. Practic, Huang a subliniat că stocarea datelor nu este doar o piesă de infrastructură, ci un element strategic vital pentru AI. Însă această frenezie bursieră vine și cu un avertisment pentru consumatori: prețurile componentelor de stocare și memorie RAM ar putea crește considerabil în 2026 . Cererea uriașă venită din zona centrelor de date și infrastructurii AI pune presiune pe producători, iar companii precum Samsung și SK Hynix ar putea majora prețurile la DRAM cu până la 70% în primul trimestru al anului. Firma de analiză Counterpoint estimează o creștere medie de 40% până în trimestrul al doilea. Sfârșitul „erei memoriei și stocării ieftine” este anunțat de analiștii de la International Data Corporation . Aceștia spun că industria memoriilor, cunoscută pentru ciclurile sale de expansiune și contracție, se confruntă acum cu o schimbare structurală profundă, dictată de AI. Datele arată că volumul global stocat va depăși 200 de zettabiți în 2025 — adică 200 de miliarde de terabiți — nivel fără precedent care implică investiții uriașe în capacități de stocare. Pentru utilizatorii obișnuiți, efectele se pot traduce prin laptopuri, PC-uri și tablete mai scumpe, dar și prin limitarea opțiunilor de upgrade accesibil. Pentru industrie, însă, e începutul unei noi curse în care memoria nu mai e doar un accesoriu, ci motorul din spatele întregii revoluții AI. [...]
Leul se depreciază ușor față de euro și dolar; cursul BNR din 9 ianuarie arată pierderi minore
Leul s-a depreciat ușor în fața principalelor valute la cursul oficial BNR din 9 ianuarie 2026 , în special față de euro și dolar. Moneda europeană a urcat cu +0,03%, până la 5,0887 lei, în timp ce dolarul american a crescut cu +0,33%, atingând 4,3702 lei. Deși variațiile sunt moderate, ele semnalează o tendință de slăbire a leului în absența unor factori interni majori care să-l susțină. Această mișcare vine după ce, cu o zi înainte, BNR cotase euro la 5,0871 lei, iar dolarul la 4,3558 lei. În contextul în care nu s-au înregistrat evenimente economice semnificative, se presupune că fluctuațiile vin mai degrabă dinspre piețele externe. Posibilitatea unei relaxări a politicii monetare în SUA și consolidarea pozițiilor europene pe piețele internaționale au contribuit la creșterea dolarului, respectiv la menținerea euro peste pragul de 5 lei. Cursuri oficiale BNR din 09.01.2026 Monedă Curs (lei) Variație față de 8 ian. Min (1 lună) Max (1 lună) Euro (EUR) 5,0887 +0,0016 lei (+0,03%) 4,9655 5,1222 Dolar SUA (USD) 4,3702 +0,0144 lei (+0,33%) 4,2778 4,8734 Liră sterlină (GBP) 5,8578 +0,0018 lei (+0,03%) 5,7330 6,0646 Franc elvețian (CHF) 5,4644 +0,0003 lei (+0,01%) 5,0873 5,5259 Zlot polonez (PLN) 1,2081 +0,0003 lei (+0,02%) 1,1393 1,2093 Forint maghiar (HUF) 0,0132 -0,0000 lei (-0,09%) 0,0120 0,0134 Liră turcească (TRY) 0,1012 0,0000 lei (0,00%) 0,1004 0,1397 Aur (gram, XAU) 627,8925 +7,2711 lei (+1,17%) 349,3503 627,8925 Aurul a atins cel mai mare nivel din ultima perioadă , semn că investitorii se refugiază în active considerate sigure pe fondul incertitudinilor economice globale. Context și posibile implicații Specialiștii avertizează că, deși variațiile sunt ușoare, tendința generală este de depreciere a leului, într-un climat economic global instabil. Riscurile pe termen scurt includ eventuale date negative din zona euro sau SUA, care ar putea accentua presiunile asupra monedei naționale. Pe termen mediu, factori precum negocierile comerciale internaționale, evoluțiile geopolitice și climatul politic intern vor continua să influențeze cursul de schimb. Pentru cetățeni, aceste modificări afectează direct costurile importurilor, facturile în valută, prețul carburantului și al produselor din magazine, în special cele aduse din afara țării. Cu euro constant peste 5 lei și dolarul într-o tendință de apreciere, puterea de cumpărare în valută a românilor rămâne vulnerabilă. [...]
Dow Jones și Nasdaq în creștere săptămânală; deciziile politice și economice țin piața în suspans
Bursele americane au deschis vineri seară aproape de nivelurile anterioare , în contextul în care investitorii așteaptă două evenimente importante: raportul privind ocuparea forței de muncă în luna decembrie și o posibilă hotărâre a Curții Supreme a SUA privind legalitatea tarifelor impuse de fostul președinte Donald Trump, informează CNBC . 1. Situația piețelor futures Vineri noapte, la ora New York-ului (dimineața devreme în România), indicii bursieri erau aproape de stagnare: Dow Jones : +6 puncte S&P 500 : aproape neschimbat Nasdaq 100 : ușor în creștere În ciuda acestei stagnări temporare, toate cele trei mari indici se află pe un trend pozitiv pentru săptămâna în curs: Dow Jones : +1,8% Nasdaq : +1,1% S&P 500 : +0,9% 2. Așteptări economice Investitorii sunt cu ochii pe două posibile declicuri majore: a) Raportul de angajare (decembrie 2025) Publicat vineri dimineață, la 8:30 ora locală (15:30 ora României), raportul este așteptat să arate: o creștere modestă a locurilor de muncă : +73.000 scăderea ratei șomajului la 4,5% Aceste date pot influența direct politica monetară a Rezervei Federale și pot aduce mai multă claritate privind traiectoria dobânzilor în 2026. b) Decizia Curții Supreme privind tarifele Se așteaptă ca instanța supremă din SUA să se pronunțe asupra legalității tarifelor impuse de Donald Trump în timpul primului său mandat. Aceste tarife au avut impact semnificativ asupra lanțurilor de aprovizionare și politicii comerciale. Ohsung Kwon, strateg-șef la Wells Fargo, a declarat pentru CNBC că o decizie clară ar putea încuraja companiile să reia aprovizionarea, stimulând astfel industria de manufactură. 3. Măsuri propuse de Trump Donald Trump a anunțat joi, printr-o postare pe Truth Social, că „le-a cerut reprezentanților săi” să cumpere obligațiuni ipotecare în valoare de 200 de miliarde de dolari , susținând că măsura va reduce ratele dobânzilor și plățile lunare ale populației. Nu este clar însă cine sunt acești „reprezentanți” și dacă măsura are sprijinul instituțional necesar. 4. Evoluții semnificative în tranzacționarea after-hours Mai multe companii au fost în atenția investitorilor după închiderea sesiunii de joi: General Motors : -2%, după anunțul privind înregistrarea unor pierderi de 7,1 miliarde dolari din cauza reducerii investițiilor în vehicule electrice și restructurării operațiunilor din China. Intel : +1,7%, după ce Trump a lăudat conducerea companiei și a reamintit că guvernul SUA deține un pachet de 10% din acțiuni, devenind astfel cel mai mare acționar. Tilray Brands : +8%, pe fondul unor venituri record de 218 milioane dolari în al doilea trimestru fiscal, peste estimările analiștilor. 5. Alte evenimente în curs Tot vineri, Trump urmează să se întâlnească la Casa Albă cu directori din industria petrolieră pentru a discuta posibile investiții în Venezuela , după ce SUA l-a îndepărtat recent de la putere pe Nicolás Maduro. Aceste întâlniri și inițiative subliniază o agendă economică activă a fostului președinte și pot avea implicații asupra piețelor energetice și obligațiunilor guvernamentale. [...]
Alphabet depășește Apple în capitalizare bursieră pentru prima dată din 2019; AI-ul, factorul decisiv în inversarea clasamentului
Pentru prima dată din 2019, compania-mamă a Google, Alphabet, a depășit Apple în ceea ce privește capitalizarea bursieră , informează CNBC . La închiderea ședinței bursiere de miercuri, Alphabet valora 3,88 trilioane de dolari, în timp ce Apple a coborât la 3,84 trilioane, pe fondul unui declin de peste 4% al acțiunilor din ultimele cinci zile. Această inversare de poziții reflectă direcțiile strategice divergente ale celor două giganți tehnologici, în special în cursa pentru inteligența artificială. Pe parcursul anului 2025, Alphabet a fost una dintre cele mai performante companii listate pe Wall Street, cu un avans de 65% al acțiunilor – cel mai mare de la ieșirea din criza financiară din 2009. Momentum-ul a fost alimentat de lansarea unor produse AI de ultimă generație: în noiembrie, compania a dezvăluit Ironwood , a șaptea generație de procesoare tensoriale personalizate, menite să concureze cu cipurile Nvidia. Apoi, în decembrie, Google a lansat Gemini 3 , model AI care a fost primit cu aprecieri largi. Directorul general al Alphabet, Sundar Pichai , a subliniat, în cadrul apelului pentru rezultatele din octombrie, că cererea pentru produsele și serviciile AI este „în explozie”, iar divizia Google Cloud a semnat în 2025 mai multe contracte de peste 1 miliard de dolari decât în ultimii doi ani la un loc. Parteneriatele recente cu DeepMind și Boston Dynamics pentru integrarea AI în roboți umanoizi accentuează și mai mult direcția strategică a companiei. În contrast, Apple a rămas în urmă în goana industriei tech pentru AI, lansată după apariția ChatGPT la sfârșitul lui 2022. Întârzierea lansării unei versiuni îmbunătățite a asistentului vocal Siri, promisă inițial pentru 2025, a contribuit la percepția că Apple a pierdut teren. Compania a promis totuși un Siri „mai personal” în cursul anului 2026, dar analiștii sunt sceptici. Firma de analiză Raymond James a retrogradat recent Apple, argumentând că perspectivele de creștere sunt limitate în acest an. Inversarea de poziții dintre Alphabet și Apple nu este doar simbolică, ci reflectă o cotitură în tendințele tehnologice globale: inteligența artificială devine noul motor de creștere pentru liderii din tech , iar cei care întârzie riscă să piardă teren semnificativ. [...]
S&P 500 rămâne stabil înaintea datelor privind locurile de muncă; sectorul tech încetinește, energia urcă
Indicii bursieri americani au încheiat sesiunea de joi aproape de nivelurile anterioare, în contextul în care acțiunile din sectorul tehnologic au făcut un pas înapoi, iar investitorii așteaptă cu atenție datele oficiale privind piața muncii din SUA , relatează Investing.com . Evoluția mixtă de pe burse reflectă o tranziție a interesului către sectoarele ciclice, în timp ce randamentele acțiunilor de tip growth – precum cele din domeniul semiconductoarelor – au început să se tempereze. Tehnologia încetinește, consumul și energia salvează indicii Indicele S&P 500 a încheiat ziua cu o variație minimă, în scădere cu 0,02%, în timp ce Nasdaq a pierdut 0,4%. În schimb, Dow Jones a crescut cu 0,6%, susținut de avansul unor companii din sectoare precum energie și consum. Acțiunile din sectorul tehnologic, în special cele ale producătorilor de cipuri, au scăzut după un început de an spectaculos. Sectorul se confruntă cu o pauză temporară, afectat și de o corecție de 2% pe segmentul cipurilor de memorie. În contrapartidă, acțiunile din sectorul de consum au crescut. Retaileri precum Costco și Target au înregistrat aprecieri, în special după ce Target a raportat o creștere semnificativă a vânzărilor în decembrie. General Motors anunță pierderi majore din cauza tranziției spre EV Producătorul auto General Motors a transmis că va înregistra pierderi speciale de 7,1 miliarde de dolari în ultimul trimestru al anului 2025, ca urmare a reevaluării planurilor de extindere a producției de vehicule electrice. Acțiunile GM au scăzut cu peste 1% în tranzacționarea after-hours. Piața muncii, în centrul atenției înainte de raportul oficial Toți ochii sunt îndreptați spre raportul lunar privind piața muncii din SUA, care va fi publicat vineri și care ar putea influența viitoarea decizie a Rezervei Federale privind dobânzile. Datele preliminare arată o creștere modestă a cererilor de șomaj, cu 208.000 de aplicații noi, semn că disponibilizările se mențin la un nivel redus. În paralel, productivitatea muncii în trimestrul al treilea a crescut cu 4,9% anualizat, cel mai mare avans din ultimii doi ani. ADP a raportat o creștere mai slabă decât se anticipa a locurilor de muncă în sectorul privat, sugerând o posibilă răcire treptată a pieței muncii. Stephen Miran, membru al Consiliului Rezervei Federale, a declarat joi că susține reducerea dobânzii de referință cu 150 de puncte de bază în 2026, invocând scăderea inflației și nevoia de sprijinire a pieței muncii: „Inflația de bază e aproape de țintă, iar asta arată în ce direcție mergem pe termen mediu.” Energie și apărare – sectoare influențate de tensiuni și politici Acțiunile din energie au crescut în urma unui articol Wall Street Journal care a indicat că SUA intenționează să controleze livrările de petrol din Venezuela pe termen lung. Președintele Donald Trump a declarat recent că Venezuela va transfera între 30 și 50 de milioane de barili de petrol către SUA – echivalentul a până la 3 miliarde de dolari. În același timp, sectorul apărării și cel imobiliar au fost influențate de noi propuneri ale administrației Trump: Interzicerea achizițiilor de locuințe unifamiliale de către investitori instituționali Interzicerea dividendelor și răscumpărărilor de acțiuni pentru contractorii de apărare Creșterea bugetului apărării cu 50%, până la 1.500 miliarde dolari până în 2027 Rămâne incert dacă aceste măsuri pot fi implementate fără sprijinul Congresului. Investitorii așteaptă și un verdict al Curții Supreme privind legalitatea tarifelor vamale impuse în trecut de Trump – o decizie esențială pentru perspectivele comerciale ale SUA. [...]
Bursele americane au încheiat ziua în scădere; sectorul financiar, afectat de declarațiile lui Trump
Bursele americane au închis mixt miercuri, pe fondul unor pierderi semnificative în sectorul financiar și în cel al apărării , în timp ce Nasdaq a reușit un avans modest, datorită revenirii încrederii în companiile de tehnologie și inteligență artificială. Potrivit Biziday , volatilitatea pieței a fost alimentată de declarații politice neașteptate ale fostului președinte Donald Trump, dar și de retrogradări din partea analiștilor financiari. Evoluția indicilor S&P 500 a închis în scădere cu -0,34% , în timp ce Dow Jones a pierdut aproape -1% . Ambele au atins maxime istorice în timpul ședinței, dar au fost trase în jos în special de slăbiciunea din sectorul financiar. Nasdaq a crescut cu +0,16% , susținut de companii din domeniul tehnologiei. Pierderi semnificative în sectorul financiar Declinul a fost provocat în mare parte de scăderea acțiunilor unor giganți financiari: JPMorgan a pierdut peste -2% , după ce Wolfe Research a retrogradat recomandarea pentru bancă. Blackstone și Apollo Global Management au scăzut cu peste -5% , după ce Donald Trump a anunțat că, dacă va reveni la Casa Albă, va interzice marilor firme de investiții să cumpere locuințe unifamiliale, pentru a reduce prețurile locuințelor pentru populație. Declarația lui Trump a fost interpretată de investitori ca o amenințare directă la adresa modelului de afaceri al firmelor care cumpără și închiriază locuințe la scară largă. Apărarea, penalizată de incertitudini politice Sectorul de apărare a fost, la rândul său, afectat de un alt anunț al lui Trump, potrivit căruia nu va permite companiilor din domeniul militar să plătească dividende sau să răscumpere acțiuni , până când nu vor rezolva întârzierile în producția de echipamente. Acțiunile Lockheed Martin și Northrop Grumman au scăzut ambele cu -5% . Tehnologia și AI-ul, puncte de rezistență Într-un contrast evident, companiile tehnologice au înregistrat o ușoară revenire: Nvidia și Microsoft au crescut cu +1% , Alphabet a câștigat peste +2% . Interesul pentru inteligența artificială s-a reaprins și odată cu anunțul companiei Anthropic , care ar urma să strângă miliarde de dolari într-o nouă rundă de finanțare. Evaluarea preconizată este de circa 350 de miliarde de dolari , o valoare care depășește capitalizarea unor companii listate mari, precum AMD sau Chevron . Anthropic este dezvoltatorul chatbotului Claude , rival direct al ChatGPT. Sentiment de piață și context La finalul zilei, vânzările au depășit achizițiile, iar volumul tranzacțiilor a fost peste medie. Deși indicii principali rămân aproape de maxime istorice, evaluările sunt considerate în continuare ridicate , iar piețele par tot mai expuse la riscuri de natură politică și macroeconomică. Sectoarele cele mai sensibile sunt în continuare cel tehnologic și cel al AI-ului, unde investitorii reacționează rapid la orice semnal. [...]