Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
PayPal atrage interes pentru o posibilă preluare, după ce acțiunile au pierdut aproape jumătate din valoare într-un an, potrivit unei analize publicate de Reuters și citate de mai multe publicații financiare internaționale. Informațiile, atribuite unor surse apropiate situației, arată că grupul din San Jose ar fi purtat discuții cu bănci de investiții, pe fondul unor manifestări de interes nesolicitate din partea unor potențiali cumpărători.
Conform relatării inițiale apărute în Bloomberg și preluate de Reuters, cel puțin un rival de talie mare ar analiza achiziția integrală a companiei, în timp ce alți investitori ar fi interesați doar de anumite active. PayPal a refuzat să comenteze, iar Reuters precizează că nu a putut verifica independent informațiile.
Interesul pentru preluare vine într-un moment dificil pentru companie. Potrivit unei analize publicate de Forbes, PayPal a coborât de la o capitalizare de aproximativ 360 de miliarde de dolari în iulie 2021 la circa 40–42 de miliarde de dolari în prezent, o scădere de aproape 87%.
Declinul s-a accentuat după publicarea rezultatelor financiare din 3 februarie 2026. Veniturile din trimestrul al patrulea din 2025 au fost de 8,68 miliarde de dolari, sub estimarea de 8,80 miliarde, iar câștigul ajustat pe acțiune s-a situat la 1,23 dolari, față de 1,28 dolari anticipat. Acțiunile au scăzut atunci cu aproape 20% într-o singură zi.
În aceeași zi a fost anunțată și schimbarea directorului general: Alex Chriss urmează să fie înlocuit de Enrique Lores, fost executiv HP, începând cu 1 martie 2026, potrivit CNBC.
În ciuda scăderii bursiere, PayPal rămâne un actor important în plățile digitale. Datele citate de Investing.com arată că societatea generează peste 6 miliarde de dolari flux de numerar liber anual și a procesat peste 1.500 de miliarde de dolari în volum total de plăți în ultimul an.
Portofoliul său include:
Evaluarea actuală, cu un raport preț/câștig estimat la un nivel de o singură cifră, este considerată atractivă pentru investitori strategici sau fonduri de investiții, potrivit analizelor citate.
Compania mai are pe masă și o cerere pentru obținerea unei licențe bancare în SUA, depusă în decembrie 2025, ceea ce ar putea complica orice tranzacție, în contextul reglementărilor și al competiției cu jucători precum Apple Pay, Stripe sau Adyen.
Deocamdată nu există o ofertă publică confirmată, însă interesul preliminar și reacția pozitivă a pieței arată că PayPal ar putea deveni una dintre cele mai importante ținte de achiziție din sectorul plăților digitale în 2026.
Recomandate
Consiliul Concurenței analizează preluarea Iterchimica de către Officine Maccaferri, o tranzacție care poate consolida prezența în România a grupului italian Maccaferri, deja semnificativ mai mare local decât ținta achiziției , potrivit Economica . Ambele companii au activități prin firme înregistrate în România. Officine Maccaferri S.p.A. furnizează produse și soluții tehnice pentru sectoarele geotehnic, hidraulic, de mediu și infrastructură civilă și intenționează să cumpere Iterchimica, companie specializată în aditivi pentru modificarea mixturilor asfaltice folosite la infrastructura rutieră. Ce se întâmplă în România și de ce contează Tranzacția este în analiză la Consiliul Concurenței, ceea ce indică faptul că autoritatea evaluează efectele potențiale asupra pieței, în contextul în care ambele grupuri au entități locale. Din datele financiare prezentate, operațiunea ar aduce sub aceeași umbrelă două prezențe locale cu dimensiuni foarte diferite: Maccaferri România are o activitate mult mai mare decât Iterchimica România, ceea ce sugerează că, cel puțin la nivel local, achiziția ar putea avea mai degrabă rol de completare a portofoliului decât de „fuziune între egali”. Dimensiunea operațiunilor locale (date din articol) Maccaferri România : afaceri de 49 milioane lei , profit de 3,4 milioane lei și nouă angajați . Iterchimica Romania S.R.L. : servicii și vânzări exclusiv către Iterchimica ; afaceri sub 1 milion de lei anul trecut, „în scădere la jumătate” față de nivelul raportat pentru 2024 (fără alte detalii în material). Context: schimbare recentă de proprietar la Maccaferri Economica mai notează că Officine Maccaferri a fost cumpărată în 2024 de Ambienta SGR S.p.A., un fond european de investiții de capital privat axat pe investiții legate de mediu și sustenabilitate. În perioada următoare, miza practică este decizia Consiliului Concurenței privind tranzacția; articolul nu oferă un calendar sau condiții ale achiziției. [...]
Preluarea Napolact de către Bonafarm a intrat în linie dreaptă pe avizul de securitate , după ce Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a finalizat analiza cerută în dosar, iar următorul pas este decizia Comisiei pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD) , potrivit Ziarul Financiar . Tranzacţia vizează preluarea de către grupul ungar Bonafarm a activelor din România ale producătorului de lactate FrieslandCampina, inclusiv brandul Napolact, dar este condiţionată de aprobările autorităţilor române. De ce contează: filtrul CEISD şi componenta de securitate naţională Pentru că tranzacţia depăşeşte pragul de 2 milioane de euro, nu este suficient doar acordul Consiliului Concurenţei, ci este necesară şi evaluarea CEISD, mecanismul prin care statul verifică investiţiile străine directe din perspectiva riscurilor (inclusiv de securitate). În acest caz, CEISD a declanşat o procedură de cercetare detaliată şi a cerut un aviz de la CSAT. Ce spune CSAT şi ce urmează CSAT a transmis, la solicitarea ZF, că analiza a fost realizată „în termenul legal de 90 de zile de la solicitare”, iar rezultatul a fost comunicat „operativ” către CEISD. „CEISD a declanşat procedura de cercetare detaliată şi a solicitat avizul CSAT (...) tranzacţie care a fost analizată de către membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în termenul legal de 90 de zile de la solicitare. Rezultatul acestei analize a fost comunicat (...) Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe.” Pasul următor este răspunsul CEISD, care va influenţa calendarul şi posibilitatea de finalizare a preluării. În informaţiile publicate nu este indicat conţinutul avizului CSAT şi nici un termen concret pentru decizia CEISD. [...]
Oferta Raiffeisen pentru Addiko Bank a depășit pragul de acceptare, dar preluarea rămâne condiționată de aprobări și alte criterii până în 2027 , potrivit Economica . Miza imediată este că Raiffeisen Bank International (RBI) a trecut de nivelul minim necesar pentru a prelua controlul, însă tranzacția nu este încă „închisă” din punct de vedere juridic și de reglementare. Oferta, lansată la 14 mai 2026, vizează preluarea controlului Addiko Bank în baza Legii austriece privind ofertele publice de preluare și era condiționată de obținerea acceptării pentru mai mult de 55% din acțiuni. Până la termenul limită din 29 iulie 2026, RBI a obținut acceptări pentru 56,16% din titluri. Ce urmează: condiții până în 14 mai 2027 și o „fereastră” pentru acționarii rămași Depășirea pragului de acceptare nu înseamnă finalizarea automată a tranzacției. Economica notează că închiderea ofertei depinde de îndeplinirea unor condiții până la 14 mai 2027. Dacă acestea sunt îndeplinite, RBI va deține peste 55% din capitalul social al Addiko. Pentru acționarii care nu au acceptat oferta, există o perioadă de grație până pe 3 noiembrie 2026 pentru a o face. Evaluare și aprobări de reglementare Tranzacția evaluează Addiko la 517 milioane de euro (aprox. 2,6 miliarde lei) și trebuie aprobată de autoritățile de reglementare, un pas care poate influența calendarul și condițiile finale ale preluării. Context: originea Addiko și expansiunea în sud-estul Europei Addiko a fost creată ca „bancă viabilă” după salvarea din 2009 a Hypo Alpe Adria Bank, intervenție care, potrivit aceleiași surse, a costat contribuabilii 5,5 miliarde de euro (aprox. 27,5 miliarde lei). Ulterior, banca s-a extins în sud-estul Europei. [...]
Deutsche Telekom ia în calcul o fuziune completă cu T-Mobile US, o mișcare care ar putea redesena raportul de forțe în telecom și ar testa răbdarea investitorilor și a factorilor politici potrivit Mediafax . Grupul german deține deja 53% din operatorul american, iar o unificare ar aduce cele două companii sub o singură structură. Dacă tranzacția se concretizează, ar putea rezulta un gigant evaluat la aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei), ceea ce ar transforma-o în cea mai mare fuziune între companii listate din istorie. Pentru comparație, recordul actual este fuziunea Vodafone–Mannesmann din 1999, evaluată la circa 203 miliarde de dolari (aprox. 914 miliarde lei). De ce miza este, în primul rând, SUA Pentru Deutsche Telekom, centrul de greutate este piața americană: T-Mobile US este principala sursă de profit a grupului și a generat anul trecut peste două treimi din câștigurile companiei germane. În acest context, o fuziune completă ar consolida controlul asupra activului care aduce cea mai mare parte a performanței financiare. În paralel, companiile ar fi analizat inclusiv varianta înființării unui nou holding care să controleze atât Deutsche Telekom, cât și T-Mobile US. Sediul ar putea fi stabilit într-o jurisdicție cu regim fiscal avantajos, precum Luxemburg, Țările de Jos sau Irlanda, iar compania ar putea fi listată atât în Statele Unite, cât și în Europa. Presiune din partea investitorilor și riscuri politice Planul întâmpină opoziție din partea Elliott Management , fond activist care a acumulat o participație importantă în Deutsche Telekom și cere abandonarea discuțiilor de fuziune. Fondul susține că grupul ar trebui să se concentreze pe alte modalități de creștere a valorii pentru acționari, inclusiv răscumpărarea propriilor acțiuni. Există și rezerve în rândul unor investitori: acționari minoritari ai T-Mobile US se tem că o nouă structură i-ar expune mai mult la piețele europene, unde evaluările companiilor de telecomunicații sunt, în general, mai scăzute decât în SUA. Pe lângă investitori, tranzacția ar trebui să treacă și de filtre politice și sindicale. Sindicatul german Ver.di și-a exprimat rezerve, în special privind protecția locurilor de muncă și a drepturilor angajaților, iar operațiunea ar necesita sprijin politic la Berlin și Washington. Statul german, acționar relevant Un element suplimentar de sensibilitate este structura acționariatului: statul german deține direct 14% din Deutsche Telekom, iar alte 14% sunt controlate de banca de stat KfW, ceea ce ridică participația totală a autorităților la 28%. În acest cadru, orice decizie privind o fuziune completă cu T-Mobile US ar urma să fie influențată nu doar de calcule bursiere, ci și de considerente politice și sociale, având în vedere rolul statului în companie și potențialul impact asupra angajaților. [...]
Romgaz finalizează preluarea Azomureș de la 1 septembrie 2026, o mutare care îi extinde lanțul de valoare dincolo de gaze, către producția industrială cu consum mare de energie , potrivit Mediafax , care citează informarea transmisă la Bursa de Valori București. Tranzacția vizează achiziția activelor care susțin producția Azomureș, preluarea contractelor și transferul salariaților aferenți activității transferate. Finalizarea are loc după îndeplinirea condițiilor suspensive din acordul de transfer de activitate (TBA) semnat la 29 mai 2026, inclusiv aprobările necondiționate ale Consiliului Concurenței și ale Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Directe (CEID), confirmate prin ordin al Cancelariei prim-ministrului. Ultima condiție a fost îndeplinită la 28 august 2026, iar data finalizării este 1 septembrie 2026. Cât plătește Romgaz și din ce surse Sumele pentru preluarea combinatului din Târgu Mureș vor proveni din surse proprii ale Romgaz. Structura prețului, rezultată în urma negocierilor, include: 46,459 milioane euro (aprox. 232 milioane lei); cel mult 49,80 milioane lei (aprox. 10 milioane euro), reprezentând valoarea contabilă a consumabilelor și materiilor prime; cel mult 68,78 milioane lei (aprox. 13 milioane euro), echivalentul costurilor necesare menținerii activității între semnarea contractului și finalizarea tranzacției, conform bugetului din contract. De ce contează: integrare pe verticală și utilizarea gazelor în industrie Romgaz, companie controlată de statul român prin Ministerul Energiei (70,0071% din acțiuni) și listată la Bursa de Valori București, își justifică tranzacția prin diversificarea activității și integrarea pe verticală. În informarea către piață, compania arată că preluarea creează premisele pentru valorificarea gazelor naturale în activități industriale cu valoare adăugată și pentru reluarea producției la combinat. Azomureș este descris ca cel mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din România, parte a grupului elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială din Târgu Mureș se întinde pe 100 de hectare și include instalații pentru îngrășăminte (NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată) și produse industriale (melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele). Context: aprobări și calendar Pe 6 iulie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Romgaz a aprobat acordul privind transferul de activitate cu 90,18% din voturile valabil exprimate și a împuternicit conducerea executivă să semneze documentele necesare finalizării. În prima parte a lunii iulie, Romgaz notificase tranzacția către Consiliul Concurenței și CEID, pentru obținerea avizelor decisive, potrivit declarațiilor directorului general Răzvan Popescu pentru Mediafax. Ce urmează De la 1 septembrie 2026, Romgaz preia activele, contractele și salariații necesari activității transferate, iar tranzacția are ca obiect „reluarea și continuarea activității de producție a combinatului”, conform anunțului publicat la BVB. În documentele pregătite pentru aprobarea acționarilor, compania a indicat și constrângeri și riscuri asociate integrării, inclusiv în așteptarea producției de gaze din perimetrul Neptun Deep , estimată să înceapă din 2027. [...]
Romgaz a închis preluarea activelor Azomureș, dar repornirea la capacitate rămâne condiționată de reglementările din piața gazelor , într-un context în care compania trebuie să-și aloce producția internă pentru consumul reglementat până la 1 aprilie 2027, potrivit Profit . Tranzacția, evaluată anterior la până la circa 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), pune sub aceeași umbrelă cel mai mare producător intern de gaze și cel mai mare consumator industrial de profil. Finalizarea a fost posibilă după îndeplinirea condițiilor suspensive, inclusiv aprobările Adunării Generale a Acționarilor Romgaz, Consiliului Concurenței și Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe , ultima condiție fiind îndeplinită la 28 august 2026. Data finalizării tranzacției este 1 septembrie 2026. Din această dată, Romgaz preia activele care țin de activitatea de producție a Azomureș, împreună cu contractele și salariații necesari activității transferate. Premierul demis și interimar Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, a indicat că din septembrie „cei peste 800 de angajați vor fi preluați” de Romgaz și că urmează o perioadă de câteva luni pentru reavizare și expertiză, având în vedere oprirea îndelungată și cerințele de siguranță ale instalațiilor. „Din primul trimestru al anului viitor, Azomureș va funcționa la capacitate”, a spus Ilie Bolojan, legând repornirea de obiectivul de a reduce dependența de importuri la îngrășăminte. Miza economică: integrare pe verticală, dar cu un calendar expus reglementării Romgaz descrie tranzacția ca un pas de diversificare și „integrare pe verticală”, pentru a valorifica gazele naturale în activități industriale cu valoare adăugată, prin reluarea producției de îngrășăminte și produse industriale conexe. Structura tranzacției este un transfer de activitate operațională funcțională („Transfer of Going Concern” – TOGC), adică preluarea directă a activelor și integrarea lor în Romgaz, nu cumpărarea acțiunilor Azomureș. În documentele companiei citate, această structură este prezentată ca oferind flexibilitate mai mare, deoarece gazul utilizat de platforma industrială ar fi alocat în interiorul aceleiași entități juridice. Principala constrângere: obligația de vânzare la preț reglementat până la 1 aprilie 2027 În iunie, Romgaz avertiza că nu va putea reporni Azomureș până în trimestrul al doilea al anului viitor, pe motiv că nu va avea volume suficiente de gaze din producția proprie pentru a le folosi ca materie primă. Motivul invocat este cadrul de reglementare care obligă producătorii interni să vândă la preț reglementat de 110 lei/MWh cantitățile necesare pentru clienții casnici și CET-urile de încălzire centralizată, inclusiv pentru constituirea stocurilor, până la 1 aprilie 2027. Aceeași constrângere a dus și la amânarea intrării Romgaz pe furnizarea de gaze către clienți casnici. Într-un document al companiei citat, Romgaz arată că, „în mod realist”, nu dispune de volume proprii disponibile pentru repornirea activelor înainte de începutul lunii aprilie 2027, ceea ce poate afecta calendarul operațional, momentul primelor venituri și ipotezele economico-financiare ale tranzacției. Context: ajutor de stat din Fondul de Modernizare Închiderea tranzacției vine după ce Ministerul Energiei a aprobat un ajutor de stat UE din Fondul de Modernizare de peste 28 milioane euro (aprox. 140 milioane lei) pentru un proiect de creștere a eficienței energetice și reducere a amprentei de carbon la instalațiile de producere a acidului azotic, prin soluții de electrificare, la Azomureș. Detalii despre schema de ajutor sunt în materialul Profit . În practică, repornirea efectivă și funcționarea „la capacitate” vor depinde de cât de repede poate fi asigurat gazul necesar în condițiile reglementărilor în vigoare și de pașii operaționali de reavizare și pregătire tehnică după perioada de nefuncționare. [...]
