Știri
Știri din categoria Mărfuri
Kazahstanul anunță descoperirea unui zăcământ uriaș de pământuri rare în regiunea Karagandy, o resursă care, dacă va fi confirmată prin foraje și studii de fezabilitate, ar putea ridica țara în liga marilor jucători globali ai materiilor prime critice, potrivit Antena 3 CNN. Geologii vorbesc despre aproape un milion de tone de oxizi de pământuri rare, între care ceriu, lantan, neodim și itriu, iar modelările geologice citate în articol sugerează un potențial mult mai mare, în funcție de adâncime și concentrații.
Descoperirea este legată de un proces de explorare început în 2022, cu rezultate transmise agențiilor guvernamentale în octombrie 2024. În aprilie 2025, cu o zi înaintea unui summit la Samarkand care a reunit lideri europeni și din Asia Centrală, autoritățile de la Astana au prezentat public concluziile explorărilor din Karagandy, notează publicația Daily Galaxy. Ulterior, Ministerul Industriei și Construcțiilor a indicat existența a patru zone cu rezerve estimate la 935.400 de tone metrice de oxizi de pământuri rare.
De ce contează: pământurile rare sunt esențiale pentru tehnologii moderne, de la magneți permanenți folosiți în motoare electrice și turbine eoliene, până la componente din electronice și unele aplicații industriale avansate. O sursă nouă și stabilă de astfel de materiale poate schimba echilibre economice, poate atrage investiții și poate crește influența unei țări în lanțurile globale de aprovizionare.
Totuși, cifrele vehiculate sunt în acest moment mai degrabă un punct de plecare decât un verdict. Modelările geologice arată că zăcământul ar putea ajunge până la 20 de milioane de tone la adâncimi de până la 300 de metri, cu o concentrație medie de 700 de grame pe tonă. Dacă acest scenariu se confirmă, Kazahstanul ar putea urca pe locul al treilea la nivel mondial, după China și Brazilia, ca volum total al rezervelor, raportat la estimările globale curente menționate în articol.
Pentru a înțelege mai clar diferența dintre „estimări inițiale” și „rezerve confirmate”, în material este citat Georgiy Freiman, președintele comitetului executiv al Asociației Profesionale a Experților Independenți în Minerit. Mesajul lui este direct: abia după studii detaliate (hidrogeologie, geomecanică, posibilități reale de extracție și o evaluare economică adaptată pieței) o zonă poate fi numită, cu adevărat, zăcământ. În lipsa acestor pași, rămâne o ipoteză promițătoare, dar încă nevalidată complet.
| Indicator | Valoare | Context |
|---|---|---|
| Estimare prezentată de cercetători (oxizi de pământuri rare) | ~1.000.000 tone | estimare inițială pentru zăcământul din Karagandy |
| Estimare a ministerului pentru 4 zone (oxizi) | 935.400 tone | comunicare oficială (aprilie 2025) |
| Potențial din modelări geologice | până la 20.000.000 tone | scenariu posibil la adâncimi de până la 300 m |
| Rezerve China (estimări globale citate) | 44.000.000 tone | reper internațional (date agregate menționate în articol) |
| Rezerve Brazilia (estimări globale citate) | 21.000.000 tone | reper internațional (date agregate menționate în articol) |
| Alte țări (prag menționat) | sub 7.000.000 tone | nicio altă țară nu ar depăși acest nivel, conform articolului |
În material este citat și Arthur Poliakov, președintele executiv al Forumului MINEX, care avertizează că drumul de la descoperire la exploatare comercială este scump și lent. El estimează că dezvoltarea ar putea dura 10–12 ani, iar investițiile nu se opresc la „a scoate minereul din pământ”: devin necesare instalații de separare, uzine de procesare și infrastructură, adică exact partea care transformă resursa brută în produs utilizabil industrial.
În concluzie, Kazahstanul pare să fi găsit un punct strategic important pe harta materiilor prime critice, dar momentul decisiv va fi cel al confirmării în teren și al calculelor economice: cât de ușor se extrage, în ce condiții de mediu și, mai ales, dacă investițiile se justifică într-o piață volatilă și puternic concurențială.
Recomandate
Rusia își propune să transforme dependența Europei de pământurile rare chineze într-un avantaj strategic , conform Adevărul . În centrul acestei strategii se află un proiect de 9,2 miliarde de dolari pentru un centru de procesare în Siberia, cunoscut sub numele de Angara–Ienisei. Acest proiect, coordonat de Serghei Șoigu , are ca scop creșterea cotei Rusiei pe piața globală a pământurilor rare de la 1,3% la 10% până în 2030. În contextul unei posibile reluări a dialogului dintre Europa și Rusia, Moscova vede o oportunitate de a-și extinde influența. Recent, lideri europeni precum premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron au sugerat redeschiderea canalelor diplomatice cu Rusia, ceea ce ar putea facilita accesul Europei la resursele rusești. Pământurile rare sunt esențiale pentru industriile de vârf, inclusiv pentru producția de mașini electrice, turbine eoliene și sisteme de apărare. În prezent, China controlează o mare parte din extracția și rafinarea acestor materiale, ceea ce face ca Europa să fie vulnerabilă la restricțiile impuse de Beijing. În 2025, China a suspendat temporar exportul a cinci elemente rare, afectând semnificativ importurile UE. „Dacă aprovizionarea Rusiei este întreruptă, Europa Occidentală nu va mai avea o industrie de apărare”, a declarat directorul unei uzine din Estonia, subliniind dependența Europei de resursele rusești. Proiectul Angara–Ienisei este susținut de facilități fiscale și sprijin pentru infrastructură, cu scopul de a atrage investiții străine. Totuși, succesul acestuia depinde de disponibilitatea investitorilor străini de a se implica, în contextul sancțiunilor occidentale și al reticenței Chinei de a transfera tehnologii avansate de extracție. În ciuda provocărilor, Moscova speră că dependența Europei de China și tensiunile cu administrația Trump vor determina capitalele europene să susțină proiectul. Totuși, liderii europeni trebuie să decidă dacă vor coopera economic cu Rusia fără a face concesii politice, în special în contextul războiului din Ucraina. Dimensiunea și importanța proiectului Angara–Ienisei sugerează că, chiar și cu rezultate sub așteptări, acesta va contribui la stabilitatea regimului rus, satisfăcând interesele ministerelor influente și ale elitelor industriale. [...]
Aurul se apropie de 5.000 de dolari pe uncie, iar petrolul înregistrează cea mai mare creștere din octombrie , după ce un consilier al administrației Trump a estimat la 90% șansele unei acțiuni militare împotriva Iranului în următoarele săptămâni, potrivit CNN . Piețele au reacționat rapid, investitorii orientându-se către active considerate sigure. Cotația aurului a depășit 4.956 de dolari pe uncie, în creștere cu peste 1,6% într-o singură zi, apropiindu-se de pragul psihologic de 5.000 de dolari . Calculat în gram, prețul echivalează cu aproximativ 159 de dolari (o uncie are circa 31,1 grame). În paralel, petrolul West Texas Intermediate a urcat cu 4,6%, iar Brent a închis peste 70 de dolari pe baril pentru prima dată în mai bine de două săptămâni. Concentrare militară fără precedent Tensiunile sunt alimentate de acumularea de forțe americane în Orientul Mijlociu. Portavionul USS Gerald R. Ford se îndreaptă spre regiune pentru a se alătura USS Abraham Lincoln, ceea ce ar însemna două grupări de portavioane în proximitatea Iranului. Presa americană relatează despre zeci de zboruri militare de transport și desfășurarea suplimentară de avioane de luptă, inclusiv F-22 și F-35. Surse citate de CNN indică faptul că armata SUA ar putea fi pregătită pentru o eventuală lovitură chiar în acest weekend, însă președintele Donald Trump nu ar fi luat o decizie finală. Casa Albă susține că diplomația rămâne opțiunea preferată, dar „toate opțiunile sunt pe masă”. Negocieri fragile Escaladarea are loc în timp ce la Geneva s-a încheiat o nouă rundă de negocieri indirecte SUA-Iran privind programul nuclear. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat că s-a ajuns la o înțelegere asupra unor principii de bază, însă diferențe majore persistă. Pentru piețe, principalul risc rămâne Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din consumul global de petrol. Orice perturbare ar putea amplifica volatilitatea prețurilor energiei și ar susține suplimentar cererea pentru aur. În acest climat, creșterea simultană a aurului și petrolului reflectă revenirea unei prime de risc geopolitic, pe fondul incertitudinii legate de evoluția relației dintre Washington și Teheran. [...]
România ar fi pe primul loc în UE la minerale rare , iar pământurile rare extrase din Groenlanda ar urma să fie procesate la Feldioara, potrivit Financial Intelligence , care redă declarațiile ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Miza, dincolo de mesajul politic, este una industrială: România încearcă să se poziționeze nu doar ca deținător de resurse, ci ca verigă de procesare într-un lanț de aprovizionare pe care SUA și UE vor să-l facă mai puțin dependent de China. În acest context, Feldioara este indicată drept punct de procesare (rafinare) pentru pământuri rare aduse din Groenlanda, într-un proiect descris ca „integrat”. „Cea mai mare provocare în materie de pământuri rare și materiale rare este rafinarea lor. Astăzi, Asia deține peste 80% din capacitățile de rafinare a pământurilor rare la nivel mondial.” Ministrul a spus că, în ultimele șase luni, a fost negociat un „protocol de cooperare” cu o companie americană „cotată la câteva miliarde de dolari”, prin care pământurile rare extrase din Groenlanda ar fi aduse în România pentru rafinare. Potrivit declarațiilor sale, materialele rezultate ar urma să fie destinate industriei aerospațiale, inclusiv SpaceX, ceea ce ar transforma proiectul într-un exemplu de „extracție, rafinare și consum” legate într-un singur flux. Bogdan Ivan a insistat că obiectivul nu este doar construirea unei rafinării, ci crearea unui ciclu complet care să facă din România un partener industrial „de încredere” pentru companii de tehnologie avansată. În argumentația sa, România ar avea un avantaj istoric în procesarea materialelor radioactive, experiență pe care ar putea-o valorifica în zona materialelor rare, unde rafinarea rămâne blocajul major la nivel global. În sprijinul ideii că România poate juca un rol de lider european, ministrul a invocat și portofoliul de resurse: grafitul este menționat explicit, iar România ar avea „16 din cele 32 de elemente critice” la nivel european, care s-ar regăsi „doar în țara noastră și maxim încă într-o țară membră UE”. Acesta este fundamentul afirmației că România ar fi „pe primul loc” în UE la resurse de subsol asociate mineralelor și materialelor rare. Contextul geopolitic este alimentat și de mesajele venite dinspre Washington. Financial Intelligence notează că președintele american Donald Trump și-a exprimat angajamentul de a colabora cu România pentru „aprovizionarea sigură cu minerale esențiale”, într-o postare publicată de Ambasada SUA la București, pe 5 februarie 2026. În paralel, la începutul lunii februarie, SUA și UE au anunțat un plan de acțiune pentru cooperare pe materii prime critice, cu obiectivul de a consolida securitatea lanțurilor de aprovizionare și de a contracara avantajul de preț al Chinei, inclusiv prin cooperare în reciclare și înlocuirea materiilor prime critice. Pentru România, semnalul principal este că „lider european” nu înseamnă doar existența resurselor, ci capacitatea de a le transforma în produse intermediare și finale, într-un cadru industrial și contractual credibil. Dacă proiectul de la Feldioara se concretizează în parametrii descriși de ministru, el ar putea muta discuția de la potențial geologic la investiții și capacități de rafinare, adică exact segmentul în care Europa este, în prezent, structural dependentă de Asia. [...]
Explozia prețului argintului a declanșat un val de vânzări în America de Nord , unde tot mai mulți oameni își scot la vânzare monedele și bijuteriile de familie. Potrivit Bloomberg , magazinele de profil se confruntă cu o avalanșă de clienți, după ce prețul argintului s-a dublat în ultimele 12 luni. La Stack's Bowers Galleries din New York, numărul vizitatorilor zilnici a crescut de la 30 la 50 într-un an, iar majoritatea vin să vândă. Comercianții spun că ianuarie 2026 a fost cea mai bună lună din istorie, pe fondul creșterii tranzacțiilor cu obiecte din argint și aur. Valoarea monedelor de un dolar din argint, emise înainte de 1965, aproape s-a triplat într-un an. Cifre care arată amploarea fenomenului prețul argintului este de peste două ori mai mare față de acum un an; unii comercianți spun că au cumpărat în ianuarie de 10 ori mai mult decât într-un an obișnuit; Canada Gold a rafinat un record de două tone de argint uzat doar în decembrie 2025. Gary Tancer, proprietarul unui magazin din Boca Raton, afirmă că valoarea medie a cecurilor plătite clienților este între 8.000 și 10.000 de dolari. În paralel, topitoriile sunt suprasolicitate, iar unele magazine au oprit temporar achizițiile din cauza volumului prea mare de metal adus la vânzare. Fenomenul arată că, spre deosebire de aur, considerat tradițional activ de refugiu, argintul a devenit brusc atractiv pentru populație, determinând o reevaluare a obiectelor uitate prin sertare. Creșterea ofertei de argint reciclat pune însă presiune pe piață și ridică întrebări privind sustenabilitatea actualului nivel de preț. [...]
Speculațiile investitorilor chinezi alimentează volatilitatea record a aurului , care a atins la final de ianuarie un maxim istoric de 5.594 dolari pe uncie, urmat de o scădere de aproape 10% într-o singură zi. Potrivit publicației elene Naftemporiki , analiștii indică o activitate speculativă intensă din China drept principal factor al fluctuațiilor recente, într-un context în care aurul se comportă mai degrabă ca un activ de tranzacționare agresivă decât ca un refugiu sigur. Datele Capital Economics arată că deținerile în fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri) legate de aur din China s-au dublat din 2025, în timp ce volumele contractelor futures au explodat. La Bursa de Futures din Shanghai, media zilnică a tranzacțiilor a ajuns la aproape 540 de tone în 2026, după un record de 457 de tone pe zi în 2025. Pentru a tempera volatilitatea, Shanghai Gold Exchange a majorat în repetate rânduri cerințele de marjă, însă utilizarea ridicată a efectului de levier continuă să amplifice mișcările bruște. De ce crește interesul pentru aur în China piața imobiliară este în recesiune; dobânzile la depozite sunt în jur de 1%; opțiunile de investiții pentru populație sunt limitate; percepția aurului ca „poliță de asigurare” financiară este în creștere. Potrivit ANZ Research, aurul reprezintă în prezent aproximativ 1% din activele gospodăriilor chineze, dar ar putea ajunge la 5% în următorii ani. Există și o dimensiune strategică. În paralel cu reducerea deținerilor de obligațiuni americane – scăzute la 682 miliarde de dolari în noiembrie 2025, cu 11% mai puțin față de anul anterior – Banca Populară a Chinei și-a majorat rezervele de aur timp de 15 luni consecutive, până la circa 2.300 de tone. Dezbaterea actuală nu mai vizează doar rolul aurului ca activ de refugiu, ci și riscul formării unei bule speculative alimentate de piața chineză. Dacă efectul de levier și intervențiile regulatorii se vor intensifica, următoarele mișcări ar putea fi la fel de abrupte, în sus sau în jos. [...]
Potrivit Știrile ProTV , exporturile României au crescut în 2025 cu 4,2%, depășind ritmul importurilor (+2,6%), însă deficitul comercial rămâne ridicat , deși s-a redus cu aproape 700 de milioane de euro față de anul precedent. Această scădere, de aproximativ 2 puncte procentuale, este un semnal pozitiv, dar insuficient pentru echilibrarea balanței comerciale, care continuă să fie o vulnerabilitate economică. Conform datelor Institutului Național de Statistică , cele mai mari creșteri la export au fost înregistrate la produse de bază: uleiuri și grăsimi (+30%), dar și la materiale brute necomestibile (cu excepția combustibililor), unde avansul a fost de peste 24%. În timp ce importurile din aceste categorii au rămas stabile sau au crescut modest, în alte domenii, precum băuturile, tutunul, produsele chimice sau echipamentele de transport, exporturile și importurile au evoluat aproape în paralel, fără un aport net la balanța comercială. În acest context, specialiștii propun reevaluarea industriilor cu potențial de creștere, în special a sectorului de prelucrare a lemnului , unde România are acces abundent la materie primă, forță de muncă calificată și capacitate de producție. Profesorul Christian Năsulea atrage atenția că, deși România exportă cantități semnificative de lemn brut, valoarea adăugată local este redusă. „E clar loc să facem mult mai mult”, spune el, subliniind necesitatea dezvoltării unor lanțuri industriale complete – de la exploatare la finisare și export de produse cu grad mare de prelucrare, cum ar fi mobilierul sau elementele din lemn procesat. „Avem resurse proprii, avem tehnicieni, avem capacitate. Ce ne lipsește este o strategie de industrializare orientată spre export cu valoare adăugată.” – Christian Năsulea Peste 70% din comerțul României se desfășoară cu parteneri din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că oportunitățile de piață există, însă țara continuă să se bazeze prea mult pe exporturi de materii prime și prea puțin pe produse finite. În concluzie , pentru ca România să reducă în mod sustenabil deficitul comercial, este esențial să investească în industrii capabile să transforme resursele locale în bunuri cu valoare adăugată mare. Prelucrarea lemnului este una dintre aceste oportunități, dar presupune politici industriale coerente și sprijin pentru dezvoltarea capacităților locale de producție. [...]
