Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Piețele intră în noul trimestru cu prudență, pe fondul randamentelor mai mari la obligațiuni și al tensiunilor geopolitice, chiar dacă datele economice din Asia și așteptările de câștiguri din sectorul tehnologic susțin în continuare apetitul pentru risc, potrivit Reuters.
În Asia, începutul de trimestru a fost „ezitant”, după creșterile puternice din trimestrul anterior: Nikkei a urcat cu 37%, Kospi cu 68%, iar Taiex cu 45%. Reuters leagă o parte importantă din aceste avansuri de „tranzacția AI” (pariurile pe companii care beneficiază de investițiile în infrastructura pentru inteligență artificială), dar notează că fluxul de date economice oferă și sprijin fundamental.
Indicatorii din Japonia au venit peste așteptări: sentimentul marilor producători a ajuns la cel mai ridicat nivel din 2018, iar activitatea de producție a avut cel mai bun trimestru din 2014, pe fondul creșterii comenzilor noi.
În Coreea de Sud, cifrele de comerț au ieșit în evidență: exporturile au avut în iunie cea mai rapidă creștere din aproape 50 de ani, iar livrările de semiconductori au urcat cu aproape 200%. Ca efect, Coreea de Sud a devenit a patra țară din lume care atinge o valoare lunară a exporturilor de 100 miliarde dolari (aprox. 460 miliarde lei), după Germania, China și SUA.
Contractele futures pe acțiunile americane au fost ușor pe minus, după o sesiune solidă condusă de companiile tehnologice. Sezonul de raportări financiare ar urma să înceapă din săptămâna de 13 iulie, iar analiștii Goldman Sachs citați de Reuters indică un consens de creștere a profitului pe acțiune (EPS) de 22% față de anul anterior. Acțiunile legate de infrastructura AI ar urma să contribuie cu aproape 60% din creșterea EPS a S&P 500, iar Micron și Nvidia ar reprezenta împreună peste 40% din această contribuție.
În paralel, randamentele obligațiunilor americane cresc, ceea ce ridică ștacheta pentru acțiuni: randamentul titlurilor de stat SUA pe 10 ani a urcat cu aproape 9 puncte de bază, într-o mișcare de vânzare târzie fără un catalizator evident. Reuters notează că investitorii ar putea să se poziționeze pentru o surpriză pozitivă în datele de pe piața muncii, ceea ce ar reduce probabilitatea ca Rezerva Federală să mențină dobânzile neschimbate.
Pe piața valutară, dolarul a atins un nou maxim al ultimilor 40 de ani față de yen, la 162,82, fără semne de intervenție din partea Japoniei. Reuters remarcă faptul că yenul nu se depreciază la fel de accentuat pe „cross-uri” (raportat la alte valute decât dolarul), ceea ce ar putea sugera că Tokyo preferă să aștepte.
În fundal, discuțiile SUA-Iran rămân un factor de risc, în special din cauza disputelor legate de Strâmtoarea Hormuz și a condițiilor de tranzit, un punct sensibil pentru piețele energetice și pentru percepția de risc.
Evenimentele-cheie urmărite de investitori includ:
Pentru investitori, combinația dintre „sprijinul” dat de datele economice și de așteptările mari de profit în tehnologie, pe de o parte, și presiunea randamentelor mai ridicate și a riscurilor geopolitice, pe de altă parte, sugerează o intrare în trimestru cu volatilitate mai mare și reacții sensibile la datele macro și la mesajele băncilor centrale.
Recomandate
Jamie Dimon spune că, la prețurile actuale, nu ar cumpăra nici acțiuni, nici obligațiuni americane pe termen lung , un semnal de prudență într-o piață care a continuat să urce în pofida riscurilor geopolitice și fiscale, potrivit HotNews . Directorul general al JPMorgan Chase susține că investitorii subestimează o „listă tot mai lungă” de amenințări, de la războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, până la tensiunile dintre SUA și China și creșterea cheltuielilor militare într-un context de deficite bugetare în creștere. Într-un interviu pentru podcastul lui Wilfred Frost, Dimon a spus că riscurile „sunt probabil mai mari decât estimează majoritatea oamenilor” și că, dincolo de ce e deja inclus în prețuri, rămâne necunoscuta legată de „ceea ce se va întâmpla în realitate”. De ce contează: avertisment pe fondul unor evaluări ridicate Mesajul vine în contrast cu apetitul recent al piețelor pentru risc. În material este menționat că indicele S&P 500, reperul Bursei de la New York, a avut un randament de aproape 10% în acest an, în condițiile în care investitorii au trecut relativ ușor peste războaie, taxe vamale și alte șocuri. Dimon a admis că economia globală a devenit mai rezilientă, inclusiv printr-o dependență mai redusă de energie decât în deceniile anterioare, dar a avertizat că acest lucru nu exclude apariția unui „punct de inflexiune”, care poate fi declanșat de acumularea mai multor șocuri. Ținta de randament pentru titlurile SUA și rezervele față de bursă Întrebat direct dacă ar cumpăra obligațiuni americane pe termen lung, Dimon a răspuns: „Personal, nu”. El a indicat că randamentul obligațiunii americane pe 10 ani „ar trebui probabil să fie între 4% și 4,5%”, chiar și în scenariul în care inflația revine la ținta de 2% a Rezervei Federale. În iunie, randamentul a fost de 3,5%, după 4,2% în luna mai, potrivit datelor citate în articol. În privința acțiunilor, Dimon a spus că ar putea lua în calcul titluri individuale dacă ar fi „o investiție excelentă”, însă nu ar cumpăra piața americană „în ansamblu” la evaluările actuale. Separat, el a reiterat că deficitele bugetare persistente ale SUA vor forța, în timp, o confruntare cu „realitatea”. Context: investițiile în inteligență artificială, comparate cu începuturile internetului Dimon a adoptat un ton mai echilibrat despre inteligența artificială, comparând valul de investiții cu primele etape ale internetului: sumele sunt „uriașe”, iar beneficiile sunt probabile, însă nu e sigur că actualii lideri vor fi și câștigătorii finali, amintind că în „boom”-ul internetului companii precum Yahoo și Netscape au pierdut teren, în timp ce Google și Facebook au dominat mai târziu. Informațiile sunt relatate de CNBC, citată de HotNews, iar interviul integral este disponibil și pe YouTube. [...]
Ritmul accelerat al estimărilor de profit pe Wall Street, alimentat de entuziasmul pentru AI, începe să fie văzut ca un risc de corecție. Potrivit Antena 3 , o parte dintre analiști și investitori se tem că „bula câștigurilor” – adică așteptările tot mai mari privind profiturile viitoare – ar putea fi urmată de o ajustare severă a piețelor, pe măsură ce sezonul raportărilor pentru trimestrul al doilea se apropie. În centrul îngrijorărilor sunt revizuirile rapide în sus ale prognozelor: datele Bloomberg citate în material arată că analiștii estimează acum o creștere de 25% a profiturilor companiilor din S&P 500 în următoarele 12 luni, pe fondul rezilienței economiei americane și al expansiunii tehnologiilor de inteligență artificială. De ce contează: așteptările ridicate lasă puțin spațiu pentru dezamăgiri Publicația notează că unii investitori se tem că realitatea ar putea rămâne sub nivelul așteptărilor, din mai multe motive invocate în articol: creșterea costurilor pentru companiile implicate în dezvoltarea AI; o posibilă temperare a cererii pentru această tehnologie; dificultăți în transformarea investițiilor în profituri. Ben Inker, co-director al diviziei de alocare a activelor din cadrul companiei de investiții GMO, spune că previziunile de profit pentru următorii doi ani cresc într-un ritm „excepțional”, rar întâlnit în afara perioadelor de redresare după crize. În exemplul citat, estimările agregate pentru următoarele 12 luni au urcat cu aproape 20% în doar șase luni, cea mai amplă revizuire ascendentă de acest tip din 2021. „Ceea ce urmează pentru piață este momentul în care investitorii vor realiza că aceste estimări nu se vor materializa.” AI împinge în sus evaluările, mai ales în zona de cipuri și cloud Materialul arată că estimările privind profiturile producătorilor de cipuri și ale marilor companii de tehnologie care operează infrastructuri cloud la scară globală („hyperscalers”) au fost trase în sus de explozia cererii pentru puterea de procesare. Capital Economics avertizează că piețele bursiere, susținute de entuziasmul pentru AI, s-ar putea apropia de un punct în care estimările de profit și ipotezele legate de cheltuielile de capital devin greu de susținut, iar o corecție ar putea declanșa o retragere amplă din acțiuni. Michel Lerner, care conduce platforma de analiză investițională HOLT din cadrul UBS, afirmă că acțiunile din întreg lanțul valoric al AI sunt evaluate ca și cum ar urma să mențină profituri excepțional de ridicate, dar consideră că șansele ca asemenea niveluri să fie păstrate pe termen lung sunt „extrem de reduse”. Context de piață: maxime istorice și multipli ridicați În ultimele 12 luni, S&P 500 a avansat cu 20%, iar Nasdaq Composite cu peste 25%, ambele având în trimestrul încheiat în iunie cea mai bună evoluție trimestrială din ultimii șase ani, pe fondul rezultatelor solide raportate de companii. Potrivit Bloomberg, acțiunile companiilor americane se tranzacționează la aproximativ de 20 de ori profiturile estimate pentru următoarele 12 luni. Articolul precizează că acest nivel este sub cel din perioada revenirii de după prăbușirea din 2020 și mult sub evaluările din bula dot-com, dar rămâne suficient de ridicat încât să amplifice sensibilitatea pieței la eventuale surprize negative. Un risc suplimentar: costul finanțării ar putea urca O altă vulnerabilitate menționată este schimbarea așteptărilor privind dobânzile din SUA. Traderii anticipează acum că până la finalul anului dobânzile de referință vor fi majorate cu cel puțin 0,25 puncte procentuale, față de începutul anului, când piețele mizau pe două sau trei reduceri de dobândă. În acest context, Kasper Elmgreen, director de investiții pentru instrumente cu venit fix și acțiuni la Nordea Asset Management, spune că „marja de siguranță” pentru profiturile companiilor este redusă, iar întrebarea devine cât timp vor mai continua surprizele pozitive, în condițiile în care așteptările sunt deja foarte ridicate. [...]
Moneda irlandeză de 2 euro dedicată trupei U2 a ajuns să se revândă cu 300–400 euro (aprox. 1.500–2.000 lei), după ce ediția limitată s-a epuizat în câteva minute , alimentând o goană după colecționare și un salt abrupt de preț pe piața secundară, potrivit Focus . Irlanda a emis o monedă de 2 euro cu portretele membrilor U2 (Bono, The Edge, Adam Clayton și Larry Mullen Jr.), un motiv neobișnuit pentru moneda unică europeană, unde apar de regulă teme „instituționale” (șefi de stat, clădiri, aniversări). Contextul este aniversarea a 50 de ani de la formarea trupei: pe 25 septembrie 1976, Larry Mullen Jr. a căutat colegi de trupă printr-un anunț la școală, la Dublin. Ediție limitată, preț de lansare mic, revânzare la multiplu Banca Centrală a Irlandei a pus în vânzare două versiuni, ambele în regim de produs pentru colecționari, nu pentru circulația de zi cu zi: 150.000 de monede în „Coincard” (monedă prinsă într-o cartolină de colecție), la 14,95 euro (aprox. 75 lei) bucata; 5.000 de exemplare în calitate „Proof” („Polierte Platte”, finisaj de tip oglindă), la 39,95 euro (aprox. 200 lei) bucata. Vânzarea a început pe 25 septembrie 2026, iar varianta „Proof” s-a epuizat aproape imediat. Primele revânzări au apărut rapid pe eBay , unde unele exemplare au fost tranzacționate la 300–400 euro , adică aproape de zece ori prețul de emisiune, notează publicația. De ce contează: oferta nu intră în circulația normală, ceea ce ține sus raritatea Un element care susține presiunea pe preț este că banca centrală nu a anunțat role destinate circulației obișnuite . Conform informațiilor prezentate, întreaga emisiune cunoscută, de 155.000 de bucăți , a fost oferită doar ca produs de colecție (Coincard sau Proof). Asta înseamnă că fanii și colecționarii care vor moneda sunt împinși către piața de colecționabile, nu către „norocul” de a o primi ca rest. Prin contrast, o altă monedă irlandeză de 2 euro din același an, dedicată președinției irlandeze a Consiliului UE, a avut 500.000 de bucăți lansate explicit în circulație generală, pentru a ajunge în utilizarea curentă. Monedă valabilă în tot euro, dar puțin probabil să ajungă la casele de marcat Deși este mijloc legal de plată în întregul spațiu euro , Focus subliniază că este improbabil ca cineva să cheltuiască o monedă cumpărată cu 14,95 sau 39,95 euro pentru valoarea ei nominală de 2 euro. Teoretic, unele exemplare ar putea ajunge accidental în circulație dacă sunt scoase din ambalaj, însă „o descoperire la cumpărături” nu ar trebui considerată realistă. Este permis ca persoane în viață să apară pe monede euro? Materialul arată că nu există o interdicție privind reprezentarea persoanelor în viață pe monedele euro; în mai multe țări apar frecvent monarhi aflați pe tron. Totuși, portretizarea unei trupe rock în activitate rămâne o decizie rară, cu atât mai mult cu cât monedele unui stat din zona euro pot circula în toate celelalte state, iar regulile europene prevăd informarea celorlalte țări asupra designului (care pot ridica obiecții dacă anticipează reacții negative). Pentru piața de colecționari, combinația dintre tirajul limitat, distribuția exclusiv ca produs de colecție și interesul fanilor U2 explică de ce moneda a devenit rapid un activ „de nișă” cu prețuri mult peste valoarea nominală. [...]
Profit Financial Forum pune pe agendă presiunea pe bănci și piețe într-un context de volatilitate , iar Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România, este anunțată ca participantă la ediția a IX-a a evenimentului, potrivit Profit . Conferința va fi transmisă în direct pe platformele Profit.ro și la postul de televiziune Prima News. În centrul discuțiilor se află modul în care turbulențele economice și geopolitice se traduc în costuri și riscuri mai mari pentru finanțarea economiei, într-un moment în care România intră în dezbatere cu vulnerabilități suplimentare: dezechilibre bugetare, incertitudine politică și schimbări fiscale care, cumulat, pot eroda profitabilitatea și apetitul de creditare. De ce contează: profitabilitatea băncilor, sub presiune de taxe și sancțiuni Publicația indică faptul că, deși sistemul bancar local a rămas mult timp cu o profitabilitate „robustă”, peste media Uniunii Europene, aceasta începe să fie amenințată „tot mai mult” de modificările fiscale și de sancțiuni, inclusiv amenda de 5–7% din cifra de afaceri aplicată băncilor de Consiliul Concurenței . În paralel, ritmul creditării și al economisirii s-a atenuat pe fondul ajustării macroeconomice și al maturizării pieței, iar băncile încep să resimtă efectele încetinirii din restul economiei. Profit notează și o creștere a creditelor neperformante, în timp ce gradul de acoperire cu provizioane a rămas „foarte ridicat”, peste media UE. Piața de capital: bani interni mai mulți, ofertă de emitenți mai mică Pe segmentul bursier, sursa arată că trendul ascendent multianual a dus indicele BET la noi maxime, iar cererea a rămas mai mare decât oferta de noi emitenți, chiar dacă acțiunile românești „nu mai sunt ieftine”. În acest context, Profit avansează o estimare privind potențialul de intrări interne: majorarea contribuțiilor la Pilonul II, intrările în fondurile deschise de investiții și conturile noi la brokeri ar putea aduce „aproximativ 2 miliarde de euro pe an” (aprox. 10 miliarde lei) numai din surse interne, cu întrebarea-cheie despre capacitatea pieței locale de a absorbi eficient aceste sume. Agenda forumului: reglementare, creditare, tehnologie, investiții Evenimentul este programat pe parcursul a două zile, 21–22 octombrie, cu paneluri dedicate principalelor piețe și teme de finanțare. Printre direcțiile de discuție anunțate se numără: politica monetară și de supraveghere a BNR, inclusiv tema dobânzii în contextul inflației și al economiei în stagnare; finanțarea statului și evoluțiile de pe piața titlurilor de stat; efectele modificărilor fiscale asupra băncilor, pieței de capital și asigurărilor; impactul amenzii Consiliului Concurenței în cazul ROBOR, calitatea portofoliilor și riscul de dobândă; plăți digitale, carduri și tehnologie financiară, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale și riscurile de securitate cibernetică; lichiditatea bursieră, listările noi și rolul fondurilor de pensii și al fondurilor de investiții. Detaliile complete despre eveniment sunt disponibile pe pagina dedicată: DETALII AICI . [...]
Economiile din zona euro ajung să susțină costurile boomului AI din SUA , inclusiv prin obligațiuni denominate în euro emise de giganți tehnologici americani, ceea ce poate împinge în sus randamentele și, implicit, costurile de finanțare și în Europa, potrivit Antena 3 , care citează o analiză și declarații ale președintei BCE, Christine Lagarde . Gospodăriile din zona euro dețin aproximativ 440 de miliarde de euro în companii tehnologice americane precum Nvidia și Alphabet, a spus Lagarde într-un discurs la Viena. Mesajul ei: Europa riscă să finanțeze expansiunea inteligenței artificiale din Statele Unite fără să obțină „o parte comparabilă” din beneficiile economice, în condițiile în care „companiile sunt construite în altă parte”. De ce contează pentru piețe: finanțarea în euro a „hyperscalerilor” poate influența dobânzile Lagarde a atras atenția că marile companii tehnologice americane (așa-numiții „hyperscaleri”, adică furnizori foarte mari de infrastructură digitală și cloud) au nevoie de sume uriașe pentru investiții – centre de date, cipuri avansate, energie și rețele. Potrivit unei analize a BCE citate în material, principalii hyperscaleri sunt așteptați să cheltuiască peste 1.000 de miliarde de dolari (870 de miliarde de euro) pentru investiții de capital până în 2028. În acest context: hyperscalerii americani au emis anul trecut obligațiuni de peste 100 de miliarde de dolari (87 de miliarde de euro) și reprezintă acum aproape o zecime din noile emisiuni de obligațiuni denominate în euro ale companiilor nefinanciare, potrivit Lagarde; cinci mari hyperscaleri americani au în circulație obligațiuni denominate în euro de circa 40 de miliarde de euro , conform BCE; fondurile, asigurătorii și schemele de pensii europene care cumpără aceste obligațiuni „împrumută, practic, bani direct” companiilor tehnologice americane. Miza, dincolo de randamentele investitorilor, este efectul de contagiune: emisiunile masive de obligațiuni pot contribui la creșterea randamentelor la nivel global, iar dobânzile pe termen lung din zona euro se mișcă adesea în tandem cu cele americane. În formularea lui Lagarde: „Europa va suporta o parte din prețul acestui boom prin propriile costuri de împrumut. Întrebarea este dacă va obține și creșterea economică ce vine la pachet cu el”. Europa are bani, dar îi ține în depozite și investește puțin pe piețe BCE indică o problemă structurală de canalizare a economisirii către investiții productive. În mai 2026, gospodăriile din zona euro aveau aproape 10.000 de miliarde de euro în depozite bancare, iar aproximativ o treime din activele lor financiare erau ținute în depozite (față de 11% în cazul gospodăriilor americane). În același timp, circa 80% dintre gospodăriile din zona euro nu dețin acțiuni, obligațiuni sau fonduri de investiții. BCE enumeră mai multe frâne: resurse limitate, lipsă de cunoștințe, încredere scăzută și temeri legate de risc. Peste 60% își țineau cea mai mare parte a averii în proprietăți imobiliare, aproximativ un sfert se bazau în principal pe depozite, iar doar 4% dețineau o parte însemnată a averii direct pe piețele financiare. De ce ajung banii europeni în AI-ul american Materialul explică mecanismul: cumpărarea unei acțiuni deja existente nu aduce bani noi companiei, dar cererea susține evaluarea și poate facilita atragerea de capital prin emisiuni noi. În plus, micii investitori pot participa la acțiuni nou-emise (este dat exemplul SpaceX, care i-a invitat să participe la listarea sa la bursă din iunie). Totuși, pentru ritmul investițiilor din AI, listările nu sunt suficiente, iar finanțarea prin obligațiuni a devenit o componentă majoră. Aici intră în joc investitorii instituționali europeni care cumpără datorie în euro. Riscuri și contraargumente: randamente mai bune, dar concentrare ridicată Jeremie Peloso (BCA Research) a spus pentru Euronews Business că investițiile europenilor în tehnologia americană nu sunt „neapărat o problemă”, invocând randamentele superioare ale tehnologiei americane față de indicii europeni în ultimii 10 ani și beneficiile diversificării. El a menționat și că un euro mai slab poate crește uneori randamentele investitorilor din zona euro pe active denominate în dolari. În același timp, Peloso avertizează că sectorul tehnologic american a devenit puternic concentrat, ceea ce îi expune pe investitori la un grup relativ mic de companii influențate de aceleași forțe de piață. Ce încearcă UE să schimbe: Uniunea Economiilor și Investițiilor și „Listing Act” Răspunsul politic indicat în material este Uniunea Economiilor și Investițiilor, care urmărește să facă mai ușoare investițiile pentru gospodării și finanțarea transfrontalieră pentru companii. Sunt menționate conturi de investiții mai simple (posibil cu avantaje fiscale), modificări ale pensiilor suplimentare și reducerea costurilor de operare pe piețele financiare europene. În paralel, UE a introdus „Legea listării” (Listing Act), menită să reducă costurile și să simplifice listarea la bursă, inclusiv prin documente mai simple și reguli care permit fondatorilor să păstreze un control mai mare după listare. Concluzia care reiese din avertismentul BCE: Europa nu duce lipsă de capital, dar dacă nu reușește să-l direcționeze către companii care pot scala și deveni accesibile investitorilor, o parte din economisirea europeană va continua să finanțeze creșterea AI în afara continentului, cu efecte potențiale inclusiv asupra costurilor de împrumut din zona euro. [...]
Creșterea randamentelor la titlurile SUA împinge în sus costurile de finanțare în Europa, iar Franța apare drept principalul punct vulnerabil , pe fondul unei datorii publice ridicate și al unui context politic care îngreunează ajustarea fiscală, potrivit Focus . Statele Unite trebuie să ofere dobânzi „ca de mult timp” pentru a găsi cumpărători pentru obligațiuni, într-un moment în care datoria a depășit 40 de trilioane de dolari (aprox. 184.000 miliarde lei). În plus, costul dobânzilor plătite de guvernul american este, în acest an fiscal, cu 15% peste nivelul din perioada comparabilă a anului anterior, notează publicația. Tensiunea din piața obligațiunilor este amplificată de combinația dintre nevoia mare de finanțare a SUA și o cerere în scădere. Expertul în obligațiuni Mohamed El-Erian a declarat pentru „Handelsblatt” că din trei zone importante vin în prezent mai puțini bani: China (din motive geopolitice), Japonia (care vinde titluri americane pentru a-și susține moneda) și statele din Golf (cu nevoi mai mari de finanțare internă). În acest context, El-Erian avertizează că dobânzile ar putea rămâne pe un trend ascendent pe termen mai lung. Franța, sub presiune: randamente la maxime post-criză financiară În Europa, randamentele cresc și ele, iar situația este descrisă drept „deosebit de dramatică” în Franța. Randamentele obligațiunilor franceze pe 10 ani au ajuns la cele mai ridicate niveluri de la criza financiară, potrivit Focus. Publicația indică și câteva repere care cresc sensibilitatea Franței la șocuri de finanțare: datoria publică a Franței a fost de 115,6% din PIB în 2025; deficitul bugetar a fost de 5,1% din PIB; fragmentarea politică face „aproape imposibil” un curs de austeritate, cu Adunarea Națională împărțită în trei blocuri aproape egale. De ce se transmite șocul din SUA în Europa El-Erian explică mecanismul: dacă investitorii pot obține randamente mai mari în SUA, alte state trebuie să ofere la rândul lor dobânzi mai mari pentru a atrage capital. În opinia sa, cele mai vulnerabile trei țări la nivel global sunt Franța, Japonia și Marea Britanie. Pentru Franța, riscul este o spirală negativă: dobânzi mai mari cresc nota de plată cu serviciul datoriei, ceea ce agravează problema datoriei și poate forța statul să plătească și mai mult pentru a-și finanța împrumuturile. Focus mai notează că alegerile prezidențiale de anul viitor ar putea spori prudența investitorilor, în condițiile în care Marine Le Pen (Rassemblement National) ar avea șanse bune de câștig dacă va candida. Eurocriză nouă, puțin probabilă, dar cu costuri potențiale O nouă criză a euro este considerată puțin probabilă, deoarece Banca Centrală Europeană ar avea suficiente instrumente pentru a calma piețele prin achiziții masive de obligațiuni. Totuși, o astfel de intervenție ar putea veni „în detrimentul inflației și al valorii euro”, potrivit analizei citate. [...]
