Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Piețele intră în noul trimestru cu prudență, pe fondul randamentelor mai mari la obligațiuni și al tensiunilor geopolitice, chiar dacă datele economice din Asia și așteptările de câștiguri din sectorul tehnologic susțin în continuare apetitul pentru risc, potrivit Reuters.
În Asia, începutul de trimestru a fost „ezitant”, după creșterile puternice din trimestrul anterior: Nikkei a urcat cu 37%, Kospi cu 68%, iar Taiex cu 45%. Reuters leagă o parte importantă din aceste avansuri de „tranzacția AI” (pariurile pe companii care beneficiază de investițiile în infrastructura pentru inteligență artificială), dar notează că fluxul de date economice oferă și sprijin fundamental.
Indicatorii din Japonia au venit peste așteptări: sentimentul marilor producători a ajuns la cel mai ridicat nivel din 2018, iar activitatea de producție a avut cel mai bun trimestru din 2014, pe fondul creșterii comenzilor noi.
În Coreea de Sud, cifrele de comerț au ieșit în evidență: exporturile au avut în iunie cea mai rapidă creștere din aproape 50 de ani, iar livrările de semiconductori au urcat cu aproape 200%. Ca efect, Coreea de Sud a devenit a patra țară din lume care atinge o valoare lunară a exporturilor de 100 miliarde dolari (aprox. 460 miliarde lei), după Germania, China și SUA.
Contractele futures pe acțiunile americane au fost ușor pe minus, după o sesiune solidă condusă de companiile tehnologice. Sezonul de raportări financiare ar urma să înceapă din săptămâna de 13 iulie, iar analiștii Goldman Sachs citați de Reuters indică un consens de creștere a profitului pe acțiune (EPS) de 22% față de anul anterior. Acțiunile legate de infrastructura AI ar urma să contribuie cu aproape 60% din creșterea EPS a S&P 500, iar Micron și Nvidia ar reprezenta împreună peste 40% din această contribuție.
În paralel, randamentele obligațiunilor americane cresc, ceea ce ridică ștacheta pentru acțiuni: randamentul titlurilor de stat SUA pe 10 ani a urcat cu aproape 9 puncte de bază, într-o mișcare de vânzare târzie fără un catalizator evident. Reuters notează că investitorii ar putea să se poziționeze pentru o surpriză pozitivă în datele de pe piața muncii, ceea ce ar reduce probabilitatea ca Rezerva Federală să mențină dobânzile neschimbate.
Pe piața valutară, dolarul a atins un nou maxim al ultimilor 40 de ani față de yen, la 162,82, fără semne de intervenție din partea Japoniei. Reuters remarcă faptul că yenul nu se depreciază la fel de accentuat pe „cross-uri” (raportat la alte valute decât dolarul), ceea ce ar putea sugera că Tokyo preferă să aștepte.
În fundal, discuțiile SUA-Iran rămân un factor de risc, în special din cauza disputelor legate de Strâmtoarea Hormuz și a condițiilor de tranzit, un punct sensibil pentru piețele energetice și pentru percepția de risc.
Evenimentele-cheie urmărite de investitori includ:
Pentru investitori, combinația dintre „sprijinul” dat de datele economice și de așteptările mari de profit în tehnologie, pe de o parte, și presiunea randamentelor mai ridicate și a riscurilor geopolitice, pe de altă parte, sugerează o intrare în trimestru cu volatilitate mai mare și reacții sensibile la datele macro și la mesajele băncilor centrale.
Recomandate
Ministerul Finanțelor s-a împrumutat luni cu aproape 1,31 mld. lei la randamente de 6,65% și 6,90% pe an , într-un test de piață care arată că apetitul investitorilor rămâne peste nivelul oferit de stat, în condițiile în care cererea totală a depășit 1,63 mld. lei, potrivit Ziarul Financiar . Finanțarea a fost atrasă prin două licitații de obligațiuni de stat de tip benchmark (serii standard, folosite ca reper de preț în piață), organizate prin intermediul BNR. Cum s-au împărțit împrumuturile și la ce costuri Cea mai mare parte a sumei a venit din redeschiderea emisiunii cu scadența în iulie 2031, cu cupon de 7,65%, unde Ministerul Finanțelor a atras 719,7 milioane lei. Cererea investitorilor a fost de 1,01 miliarde lei, ceea ce înseamnă o suprasubscriere de aproximativ 1,4 ori. Randamentul mediu de adjudecare a fost de 6,65%, iar randamentul maxim acceptat de 6,67%. A doua licitație a vizat obligațiuni cu scadența în octombrie 2036, cu cupon de 6,9%, prin care statul a împrumutat 586,5 milioane lei, la o cerere totală de 626,5 milioane lei. Randamentul mediu de adjudecare s-a situat la 6,90%, iar randamentul maxim acceptat la 6,91%. Ce indică cererea peste ofertă Nivelul cererii (peste 1,63 mld. lei cumulat) peste suma atrasă (aproape 1,31 mld. lei) sugerează că există lichiditate disponibilă pentru titlurile statului la randamentele acceptate în licitații, inclusiv pe maturități mai lungi (2036), relevante pentru costul pe termen lung al finanțării bugetului. La ambele licitații au participat șapte dealeri primari, iar ofertele depuse au fost acceptate integral la nivelul marginal, cu un coeficient de adjudecare de 100%. Parametrii din prospect și pașii următori Pentru emisiunea cu scadența în 2031, prospectul prevedea o valoare programată de 700 milioane lei și o sesiune suplimentară de oferte necompetitive de 108 milioane lei. Pentru emisiunea cu scadența în 2036, valoarea programată a fost de 500 milioane lei, iar sesiunea suplimentară a fost stabilită la 88 milioane lei. [...]
Piețele par să „prețuiască perfecțiunea” după redeschiderea Strâmtorii Hormuz , iar scăderea petrolului și avansul burselor ar putea fi prea optimiste în raport cu riscurile încă ridicate din regiune, potrivit unei analize CNN . În SUA, țițeiul WTI (referința americană) a închis joi la 76,60 dolari/baril (aprox. 350 lei), în scădere cu aproape 10% pe săptămână. În paralel, benzina a coborât sub 4 dolari/galon (aprox. 0,95 euro/litru, adică aproximativ 4,8 lei/litru) pentru prima dată din martie, iar acțiunile americane sunt aproape de maxime istorice. „Traderii cam prețuiesc perfecțiunea”, a spus David Oxley, economist-șef pentru mărfuri și climă la Capital Economics. „Este ușurarea că strâmtoarea e deschisă – o veste minunată față de scenariul de coșmar în care ar fi fost închisă.” De ce scăderea petrolului poate fi fragilă Potrivit analizei, optimismul vine după semnarea unui acord SUA–Iran care a permis redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct-cheie pentru transporturile globale de petrol. Totuși, mai mulți analiști avertizează că piața ar putea ignora riscuri care pot perturba din nou fluxurile în lunile următoare. CNN notează câteva vulnerabilități care pot limita revenirea rapidă la normal: traficul prin strâmtoare rămâne „o picătură în ocean” față de nivelurile de dinaintea războiului; costurile de asigurare pentru nave în zonă sunt încă ridicate; persistă întrebări legate de posibile mine în strâmtoare; acordul prevede o perioadă de încetare a focului de 60 de zile, după care strâmtoarea s-ar putea închide din nou; pot apărea blocaje logistice dacă Teheranul cere taxe de tranzit; producătorii din Golf trebuie să își refacă producția și infrastructura afectată de război. „Văd un risc destul de substanțial ca lucrurile să nu se desfășoare atât de optimist pe cât poate că unii includ acum în prețuri”, a declarat Adam Turnquist, strateg tehnic-șef la LPL Financial. Bursele urcă, dar riscul geopolitic rămâne în preț S&P 500 este în creștere cu 9% de la începutul războiului cu Iranul, declanșat la final de februarie, iar piața americană continuă să fie susținută și de entuziasmul din jurul inteligenței artificiale, potrivit CNN. În același timp, acțiunile au scăzut miercuri după ce Rezerva Federală a menținut dobânzile neschimbate, iar traderii iau în calcul posibilitatea unei majorări chiar din septembrie. În acest context, ieftinirea petrolului funcționează ca un sprijin pentru bursă, însă până la o stabilizare durabilă a situației, tensiunile din Orientul Mijlociu rămân o sursă de volatilitate. „Pieței îi place mult vestea că s-a ajuns la un acord și apoi nu se gândește cu adevărat la riscurile din următoarele 60 de zile”, a spus Turnquist. Băncile își taie prognozele, dar „testul” e traficul real prin strâmtoare Pe măsură ce petrolul a coborât de la vârfurile de la final de aprilie, bănci de pe Wall Street și-au redus estimările pentru finalul anului. CNN arată că analiștii Citi au ajustat luni prognoza la 75 dolari/baril (aprox. 345 lei) pentru trimestrul al treilea, de la o estimare anterioară de 110 dolari/baril (aprox. 505 lei). Pentru ca prețurile să rămână jos, investitorii vor avea nevoie să vadă o creștere „semnificativă” a traficului prin Strâmtoarea Hormuz în săptămânile și lunile următoare, pe fondul unor dificultăți logistice de repornire a producției în regiunea Golfului. „Mergem pe o linie foarte fină”, a spus Turnquist. „Piața acum, și mai ales petrolul, presupune că multe lucruri vor merge bine.” [...]
Piețele par să ignore criza politică pe termen scurt, dar miza reală se mută pe rating și pe accesul la bani europeni , într-un context în care costul de finanțare al statului și cursul rămân, deocamdată, stabile, potrivit unei analize Economedia . România traversează de aproape șase săptămâni o criză politică, după demiterea guvernului Bolojan și eșecul celor doi premieri propuși de președintele Nicușor Dan de a strânge sprijin parlamentar pentru formarea unui nou Executiv. În mod tradițional, astfel de episoade pun presiune pe leu și împing în sus dobânzile la care se împrumută statul, însă mecanismul nu se vede „în mod vizibil” în prezent. Pe piața obligațiunilor, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a coborât la 6,89%, în scădere cu 0,12 puncte procentuale față de nivelul anterior (date de piață disponibile marți, în timp real). Analiza notează că randamentul este în scădere cu -5,87% în ultimele trei luni și cu aproape -8,74% în ultimul an, deși rămâne ridicat în termeni istorici. Pe piața valutară, euro a rămas într-un interval restrâns, în jurul a 5,20–5,26 lei/euro în ultima lună și jumătate. La 16 iunie, cursul a fost de 5,231 lei/euro, ușor mai jos față de începutul lunii mai, când cotațiile erau în zona 5,24–5,26 lei/euro. La Bursa de Valori București, evoluțiile sunt descrise ca mixte, cu mișcări punctuale pe indici. De ce nu se vede stresul acum: „pauză de evaluare” și context extern În mod obișnuit, instabilitatea politică se transmite prin deprecierea monedei, creșterea randamentelor obligațiunilor și lărgirea primelor de risc. Acum, mișcările sunt inverse sau neutre, ceea ce poate indica o etapă de așteptare: investitorii ar prefera să vadă configurația finală a guvernului și direcția fiscală înainte de repoziționări semnificative. Un factor de amortizare vine și din exterior, pe fondul unei detensionări pe piețele globale după anunțul președintelui american Donald Trump privind semnarea unui acord cu Iranul. În acest context, România ar beneficia de un „risk-on” selectiv (apetit mai mare pentru active considerate mai riscante), care poate estompa temporar riscurile locale în prețurile activelor. Următoarele teste: evaluările de rating și PNRR Sensibilitatea crește în a doua jumătate a anului, când România intră într-o serie de evaluări ale agențiilor de rating, relevante direct pentru costul de finanțare: 31 iulie: Fitch Ratings august: Moody’s octombrie: S&P Global Ratings Aceste revizuiri vor urmări dinamica datoriei și a deficitului, dar și capacitatea politică a guvernului de a implementa consolidarea fiscală și de a menține traiectoria de ajustare convenită cu partenerii europeni. În paralel, un punct critic este Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care trebuie încheiat la 31 august. Analiza indică circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) de care depinde România, dintre care 7,3 miliarde de euro (aprox. 36,5 miliarde lei) ar fi „în risc” dacă reformele și legislația necesară nu sunt adoptate la timp, pe fondul lipsei unui guvern stabil. Suma este echivalentă cu circa 1,8% din PIB, suficient cât să influențeze semnificativ dinamica economică; într-un scenariu de absorbție redusă, ar scădea investițiile publice și ar crește riscul unei recesiuni. Vulnerabilități care rămân în fundal Analiza notează că deficitul bugetar a scăzut la 1,17% din PIB în primele patru luni, la jumătate față de anul trecut, ceea ce ar putea ajuta apropierea de ținta de 6,2% din PIB. Totuși, România rămâne un „outlier” în UE la capitolul deficite gemene, iar Comisia Europeană și investitorii ar aștepta un program asumat de reducere a deficitului către 3% pentru 2027 și anii următori. În plus, cele mai mari bănci și instituții financiare și-ar fi revizuit prognozele, unele estimând recesiune sau stagflație (stagnare economică împreună cu inflație ridicată), ceea ce ar putea forța viitorul guvern să reajusteze țintele bugetare pentru 2026, inclusiv ipoteza de creștere economică de 1% menționată în buget. Eugen Rădulescu , consilier al guvernatorului BNR, avertizează că, la o datorie publică de aproape 60% din PIB, dezechilibrele bugetare se reflectă deja în inflație, dobânzi mai mari și costuri crescute ale creditelor și că riscul unui scenariu de tip Grecia devine „din ce în ce mai pronunțat”. Separat, Erste avertizează că instabilitatea politică amplifică riscul de deteriorare a traiectoriei fiscale și indică posibilitatea pierderii statutului „investment grade” în 2027 dacă nu se stabilizează contextul fiscal și politic. Concluzia de piață, în lectura analizei, este că liniștea actuală ține mai degrabă de un regim de așteptare și de absența unui șoc fiscal nou, nu de dispariția vulnerabilităților: dependența de finanțare externă, constrângerile bugetare și testul ratingului rămân principalele puncte de presiune, cu 2027 drept orizont critic. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 975,1 milioane de lei la un randament mediu de 6,59% pe an , într-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, semnalând că statul continuă să se finanțeze la costuri ridicate, chiar dacă cererea băncilor a depășit oferta, potrivit Economedia . Împrumutul a fost realizat luni, prin titluri cu maturitate reziduală de 49 de luni, iar randamentul mediu adjudecat a fost de 6,59% pe an, conform datelor BNR citate de Agerpres. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 700 de milioane de lei, însă băncile au subscris în total 1,355 miliarde de lei, peste nivelul ofertei. Cerere peste ofertă, dar costul rămâne relevant pentru buget Suprasubscrierea indică interes din partea sectorului bancar pentru titlurile statului, însă nivelul randamentului rămâne elementul-cheie pentru buget: el influențează costul de finanțare al datoriei publice și, implicit, presiunea asupra cheltuielilor cu dobânzile în perioada următoare. Ce urmează: licitație suplimentară și un plan de împrumuturi mai mare în iunie Pentru marți este programată o licitație suplimentară, prin care statul intenționează să atragă încă 146,3 milioane de lei, la randamentul stabilit în sesiunea de luni. În iunie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 7,6 miliarde de lei de la băncile comerciale, cu 3 miliarde de lei peste nivelul din mai (4,6 miliarde de lei). La suma din iunie se poate adăuga până la 15% din valoarea adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive pentru instrumentele de tip benchmark. Potrivit sursei, fondurile sunt destinate refinanțării datoriei publice, rambursărilor anticipate și finanțării deficitului bugetar. [...]
Ministerul Finanțelor deschide între 15 și 22 iunie o nouă fereastră de finanțare de la populație prin Fidelis , cu opt emisiuni (în lei și euro), inclusiv tranșe dedicate donatorilor de sânge , potrivit Economedia . Miza pentru investitori rămâne accesul la instrumente listate la bursă, cu venituri neimpozabile, iar pentru stat – continuarea atragerii de economisire internă. Programul ajunge la a șasea ofertă Fidelis din acest an și la a 37-a de la reluarea din iulie 2020. În precedentele 36 de oferte, Ministerul Finanțelor a atras de la populație aproape 68,7 miliarde lei. Cum arată oferta și cine poate intra pe tranșa donatorilor Oferta include patru emisiuni în euro și patru în lei. Două dintre acestea sunt dedicate donatorilor de sânge (una în lei și una în euro), iar pe această tranșă pot plasa ordine doar investitorii care au donat sânge în perioada 1 ianuarie 2026 – 22 iunie 2026. Prin cine se pot face subscrierile Titlurile pot fi subscrise prin consorțiul de intermediere sau prin intermediari autorizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară care au semnat angajamentul privind respectarea condițiilor ofertei și a prospectului și au transmis angajamentul către lead manager. Sindicatul de intermediere este format din: BT Capital Partners (lead manager), Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, TradeVille, UniCredit Bank, iar grupul de distribuție include: Banca Transilvania, Salt Bank, Libra Internet Bank. Calendar și tratament fiscal Data estimată de admitere la tranzacționare a titlurilor de stat Fidelis este 26 iunie 2026. Veniturile obținute din dobânzi și câștigurile de capital sunt neimpozabile, conform informațiilor din anunțul Bursei de Valori București citat de Agerpres. [...]
Aurul a ajuns la 27% din rezervele globale și a depășit titlurile de stat americane , un semnal că băncile centrale își recalibrează „plasa de siguranță” într-un context geopolitic și fiscal mai tensionat, potrivit Al Jazeera . Schimbarea este relevantă pentru piețe fiindcă mută centrul de greutate al activelor considerate „refugiu” (instrumente în care investitorii și băncile centrale se adăpostesc în perioade de stres). Timp de decenii, activele SUA au fost percepute drept principalul reper de siguranță, însă acum băncile centrale cumpără aur „într-un ritm record”, pe fondul unei acumulări de riscuri. De ce se mută rezervele către aur Materialul indică mai mulți factori care alimentează această reorientare: conflictul cu Iranul, ca sursă de incertitudine geopolitică; creșterea poverii datoriei SUA; incertitudinea legată de tarifele președintelui Donald Trump. În paralel, China împinge pentru extinderea rolului yuanului în sistemul financiar global, iar țările BRICS încearcă să reducă dependența de dolar, pe fondul accelerării căutării de alternative. Dominația dolarului rămâne, dar presiunea crește Chiar și cu această schimbare în structura rezervelor, dolarul continuă să domine comerțul global, finanțele și piața valutară, notează publicația. Concluzia nu este că lumea „abandonează” dolarul, ci că ritmul de căutare a alternativelor se intensifică — o tendință care poate influența în timp costurile de finanțare, fluxurile de capital și modul în care băncile centrale își gestionează riscurile. [...]
