Știri
Știri din categoria Externe
Iranul trimite o delegație tehnică la Doha pentru a discuta aplicarea unui acord care vizează exporturile de petrol și deblocarea unor fonduri iraniene Potrivit Agerpres,, într-un demers care poate influența direct fluxurile comerciale și accesul Teheranului la lichidități, potrivit Agerpres.
Delegația, descrisă drept una „de experți”, urmează să ajungă „mai târziu în cursul săptămânii” în capitala Qatarului, pentru discuții despre punerea în aplicare a memorandumului de înțelegere încheiat pe 17 iunie cu Statele Unite. Documentul include două teme cu miză economică: exporturile de petrol și fondurile blocate aparținând Iranului.
Qatarul are rol de mediator în discuțiile dintre cele două părți, alături de Pakistan, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, citate de AFP.
În aceeași zi, președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că autoritățile iraniene au „solicitat o întâlnire” care ar urma să aibă loc marți la Doha. În schimb, Baghaei a susținut că Iranul nu va negocia cu partea americană „în următoarele zile”, „la niciun nivel”.
Divergența de mesaj lasă neclar dacă discuțiile de la Doha vor rămâne strict tehnice, în jurul implementării memorandumului, sau dacă vor exista și contacte politice directe între cele două părți.
Recomandate
Mesajul condiționat al Teheranului privind respectarea angajamentelor adaugă incertitudine calendarului de discuții SUA–Iran , într-un moment în care Washingtonul anunță o întâlnire la Doha , iar Iranul susține că nu are programate negocieri în zilele următoare, potrivit news.ro . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis, într-o postare pe X, că „înțelegerea reciprocă este o stradă cu două sensuri” și că Iranul își va îndeplini angajamentele dacă partea americană respectă acordul. În același timp, liderul de la Teheran a avertizat că Iranul va răspunde „cu fermitate” la amenințări, într-o formulare care, fără a-l numi direct, pare să vizeze administrația de la Casa Albă. Semnale contradictorii despre întâlnirea de la Doha În timp ce președintele american Donald Trump a declarat luni dimineață că SUA se vor întâlni cu Iranul la Doha marți, Iranul a precizat luni că nu sunt programate întâlniri de negociere cu SUA „la niciun nivel” în zilele următoare, potrivit CNN (citată de news.ro). Teheranul ar rămâne concentrat pe punerea în aplicare a unui memorandum de înțelegere, mai degrabă decât pe trecerea la discuțiile privind un acord final. De ce contează: risc de blocaj operațional în procesul de negociere Diferența de poziționare publică între cele două părți sugerează fie o nealiniere de calendar, fie o tactică de negociere care poate întârzia pașii următori. În acest context, mesajul lui Pezeshkian fixează o condiție explicită pentru respectarea angajamentelor și introduce, simultan, o linie roșie privind reacția la „amenințări fără temei”. Ce se știe despre delegația americană Trimisul special al SUA, Steve Witkoff , se afla în drum spre Doha, au declarat doi oficiali americani pentru CNN. Publicația notează că nu era clar inițial dacă Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, călătoreau împreună spre capitala Qatarului. Un înalt oficial american a mai spus pentru CNN, în weekend, că discuțiile tehnice privind memorandumul de înțelegere se desfășoară „conform planului”, în pofida unui recent schimb de focuri. [...]
Iranul și SUA au convenit să oprească atacurile și să reia negocierile, un pas care ar putea debloca din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit news.ro , care citează declarațiile unui oficial american. În centrul înțelegerii se află reluarea discuțiilor privind disputa legată de Strâmtoarea Ormuz, după mai multe zile de atacuri reciproce în Golf. Oficialul american a indicat că „discuțiile tehnice” urmează să continue pe toate elementele unui memorandum de înțelegere în 14 puncte convenit pe 17 iunie, document care prevedea redeschiderea strâmtorii pentru trafic. „Discuțiile tehnice sunt programate să continue cu privire la toate aspectele memorandumului de înțelegere. Ambele părți se vor retrage pentru moment, iar navele se vor putea deplasa liber.” De ce contează: Ormuz, rută critică pentru transportul energiei Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept „cea mai importantă rută maritimă de transport al energiei din lume”, iar Teheranul a închis-o „în mare parte” pe durata conflictului. O încetare a ostilităților și revenirea la negocieri ar reduce riscul de noi perturbări ale transportului maritim în zonă, cu implicații directe pentru piața energetică și pentru lanțurile de aprovizionare. Ce se știe despre reluarea negocierilor Publicația Axios, care a relatat prima încetarea ostilităților, susține – citând un oficial american de rang înalt – că discuțiile vor fi reluate marți, în Qatar . Informația este prezentată în contextul în care acordul provizoriu era „sub presiune” după atacuri desfășurate timp de mai multe zile. Contextul escaladării: atacuri în Golf și riposte în regiune Reluarea diplomației ar urma după un incident în care un proiectil iranian a lovit, joi, o navă de marfă în Strâmtoarea Ormuz, iar ulterior SUA și Iranul s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului provizoriu din 17 iunie. Duminică dimineață, Iranul a lansat rachete și drone asupra unor baze militare americane din Kuweit și Bahrain, la scurt timp după ce președintele Donald Trump a amenințat că Iranul „va înceta să mai existe” dacă nu respectă acordul de încetare a războiului. Un oficial american a declarat pentru Reuters că nu au fost raportate victime americane sau pagube majore, dar că situația era încă în desfășurare. În Bahrain, autoritățile au anunțat că un atac iranian a avariat o clădire rezidențială din provincia Muharraq, fără victime, iar statul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să convoace o ședință de urgență. Armata Kuweitului a comunicat că a interceptat două rachete balistice, fără pagube sau victime. Separat, Qatarul a anunțat decesul unui cetățean, în urma rănilor provocate de șrapnel la bordul unei nave care dispăruse sâmbătă; o a doua persoană a fost rănită, incidentul fiind pus pe seama „operațiunilor militare din zonă”, fără precizarea locului sau a responsabilului. Ce urmează Potrivit informațiilor citate, următorul test pentru înțelegere este reluarea discuțiilor tehnice pe memorandumul în 14 puncte și menținerea libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Rămâne de văzut dacă părțile pot stabiliza armistițiul provizoriu, în condițiile în care tensiunile regionale – inclusiv cele care implică Israelul și Hezbollah în Liban – continuă să influențeze cadrul mai larg al negocierilor. [...]
Iranul revendică controlul exclusiv asupra deminării Strâmtorii Ormuz , o poziție care poate influența direct ritmul reluării traficului maritim și, implicit, fluxurile de energie și mărfuri printr-un punct-cheie al comerțului global, potrivit News . Viceministrul de externe iranian, Kazem Gharibabadi , a declarat că deminarea va fi efectuată „exclusiv” de Iran, contrazicând afirmațiile președintelui francez Emmanuel Macron. Macron spusese, după o întâlnire în Franța cu sultanul Omanului, că Franța și Omanul au decis să colaboreze cu parteneri pentru deminarea strâmtorii, „în vederea securizării rutelor maritime și a garantării trecerii libere și necondiționate” prin Strâmtoarea Ormuz . Potrivit relatării Reuters, Gharibabadi a invocat un acord semnat cu Statele Unite pentru a susține că Iranul va acționa singur și a avertizat Franța „să nu complice o situație delicată”. Traficul rămâne mult sub nivelul de dinaintea conflictului În pofida menținerii tranzitului, ruta este descrisă ca „extrem de vulnerabilă” la atacuri cu drone și la prezența minelor, iar traficul se află la o fracțiune din nivelul de dinainte ca SUA și Israelul să lanseze atacuri asupra Iranului în februarie. În ultimele 24 de ore, „peste două duzini” de nave comerciale au tranzitat strâmtoarea, conform datelor MarineTraffic, în ajunul negocierilor de pace dintre SUA și Iran, despre care președintele Donald Trump a spus că sunt programate pentru mâine. Din totalul menționat în articol: au ieșit din Golful Persic: șase petroliere și opt nave de marfă; au intrat în Golf: cinci petroliere și șase nave de marfă. Aceste volume sunt similare cu cele din ultimele zile, pe fondul unui transport maritim care continuă „la un ritm redus”. Înainte de război, media era de aproximativ 110 nave pe zi, mai notează sursa. [...]
Iranul a avertizat Franța să nu se implice în deminarea Strâmtorii Ormuz , după ce Parisul a anunțat intenția de a coopera cu parteneri pentru astfel de operațiuni, într-un demers care riscă să adauge tensiune într-un punct critic pentru transportul maritim și, implicit, pentru fluxurile energetice globale, potrivit HotNews . Diplomația iraniană a transmis luni că „deminarea este efectuată de Iran și de nicio altă țară”, prin vocea ministrului adjunct de externe Kazem Gharibabadi, care a reacționat la o declarație atribuită președintelui Emmanuel Macron privind cooperarea Franței cu partenerii săi pentru deminarea strâmtorii. Oficialul iranian a invocat și un memorandum de înțelegere încheiat de Teheran și Washington pentru a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu. „Situația este sensibilă și complexă. Sfătuim insistent Franța să nu o complice mai mult cu provocările sale.” Ce a cerut Parisul împreună cu Omanul Reacția Iranului vine după publicarea unei declarații comune franco-omaneze, la finalul întâlnirii de la Palatul Élysée dintre Emmanuel Macron și sultanul Omanului, Haitham bin Tariq . Cei doi lideri au pledat pentru „o navigație liberă, fără condiții și nici restricții” în Strâmtoarea Ormuz și au convenit să lucreze împreună la acest obiectiv prin „operațiuni de deminare comune”. Declarația subliniază și „dreptul la tranzit conform dreptului mării”, în contextul importanței „redeschiderii” strâmtorii. Context: miza economică și diplomatică a unui coridor strategic Strâmtoarea Ormuz este un punct de trecere esențial pentru navigația comercială, iar orice dispută privind controlul operațiunilor de securizare (inclusiv deminarea) poate amplifica riscurile pentru traficul maritim și pentru stabilitatea regională. În același timp, vizita de stat a sultanului Omanului în Franța s-a încheiat cu „o serie de contracte pentru grupuri franceze”, pe fondul intenției celor două țări de a-și întări cooperarea după încheierea ostilităților din regiune, mai notează articolul. [...]
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te , le-a cerut cadeților militari să reziste spionajului și infiltrării chineze , într-un mesaj care pune accent pe riscul operațional pentru forțele armate și pe nevoia de disciplină internă în fața intensificării activităților de informații ale Beijingului, potrivit Reuters . Lai a vorbit la ceremonia de absolvire de la Fu Hsing Kang College , o instituție înființată în perioada Războiului Rece pentru a pregăti ofițeri împotriva „pericolelor comunismului”. În discurs, el a legat „onoarea” militarului de loialitate și a cerut viitorilor ofițeri să nu „cedeze” în fața activităților de spionaj ale Chinei. „În fața diferitelor amenințări și provocări, precum și a activităților Chinei de infiltrare, divizare, sabotaj și spionaj care vizează forțele noastre armate, vă cer tuturor să vă formați o conștiință clară despre cine este prieten și cine este dușman.” De ce contează: presiune pe securitatea internă a armatei Taiwan și China se spionează de mult timp, însă autoritățile taiwaneze au raportat o creștere a cazurilor de spionaj chinez, în special în rândul armatei, notează Reuters . În acest context, apelul lui Lai vizează direct vulnerabilitățile interne: recrutarea de surse, influențarea personalului și colectarea de informații sensibile. China consideră Taiwanul drept propriul teritoriu și nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce insula sub controlul său, iar armata chineză operează zilnic în jurul Taiwanului, potrivit aceleiași surse. Mesaj politic: „nu sunt subordonate una alteia” Lai le-a cerut absolvenților să se opună comunismului, să se ferească de infiltrare și să „susțină ferm” democrația și libertatea. Totodată, el a insistat asupra poziției Taipeiului că Republica China (numele oficial al Taiwanului) și Republica Populară Chineză „nu sunt subordonate una alteia”. La ceremonie au participat și ambasadorii Belize, Guatemala și Paraguay — state care păstrează relații diplomatice oficiale cu Taiwan — precum și reprezentantul de facto al Iordaniei, țară care nu recunoaște Taiwanul, conform Reuters. [...]
Europenii se tem că Rusia ar putea „testa” NATO înainte ca reînarmarea să producă efecte , pe fondul evaluărilor că dificultățile Moscovei în războiul din Ucraina ar putea împinge Kremlinul spre o „fugă înainte”, potrivit Le Figaro . Analiza publicației pornește de la ideea că, la peste patru ani de la invazia Ucrainei, armata rusă „nu și-a atins obiectivele”, iar Ucraina „preia chiar inițiativa”. Cu toate acestea, Moscova „nu și-a pierdut agresivitatea”, iar o parte dintre analiștii care considerau improbabilă invazia din 2022 ar fi devenit mai prudenți în privința scenariilor de securitate pentru Europa. În acest context, un diplomat citat de Le Figaro spune că în capitalele europene există temerea că Vladimir Putin ar putea încerca să justifice logica de război în care s-a „închis” printr-o escaladare. Publicația notează că dificultățile liderului de la Kremlin l-ar putea face „mai înclinat să testeze NATO”, iar Rusia „nu va avea bunul-simț să aștepte până vom fi pregătiți”. De ce contează pentru Europa: risc de presiune operațională pe flancul estic Miza, în lectura Le Figaro, este că o eventuală „testare” a Alianței ar putea apărea într-un moment în care europenii încă își ajustează capacitățile de apărare și încearcă să își reducă vulnerabilitățile. Publicația subliniază că, „de la început”, Europa și NATO ar fi o obsesie pentru președintele rus, iar slăbirea lor ar reprezenta „obiectivul său ultim”. Articolul nu oferă detalii concrete despre un scenariu specific sau un calendar al unei posibile escaladări; avertismentul este formulat ca evaluare de risc, pe baza discuțiilor și percepțiilor din mediile diplomatice și militare occidentale citate de publicație. [...]
