Știri
Știri din categoria Plăți digitale
Revolut aduce în România un card fizic fără număr imprimat, o schimbare cu impact direct asupra modului în care utilizatorii își gestionează datele de plată și riscul de expunere a acestora, potrivit Mobilissimo. Datele complete ale cardului pot fi văzute doar de titular, în aplicația Revolut.
Cardul este prezentat ca o premieră pe piața locală și nu afișează pe suprafața fizică numărul cardului sau alte informații sensibile. Pentru plățile online, utilizatorii își pot consulta în aplicație informațiile necesare, fără ca acestea să fie vizibile pe cardul propriu-zis.
Noul card poate fi comandat direct din aplicație, iar pentru unii utilizatori ar fi disponibil și printr-un cod QR transmis prin e-mail. Mobilissimo notează că accesul la produs se face din aplicație, unde utilizatorii pot verifica disponibilitatea și condițiile specifice contului lor.
Lansarea vine în contextul în care Revolut își extinde portofoliul pentru a fi folosit nu doar pentru schimb valutar sau transferuri, ci și ca „principal cont bancar”, prin servicii precum economisire, credite de consum, investiții și administrarea finanțelor personale din aceeași aplicație.
Pe plan local, compania a raportat la începutul anului peste 4,9 milioane de utilizatori în România, iar estimările citate indică faptul că pragul de 5 milioane ar putea fi deja depășit.
Revolut operează în România prin Revolut Bank UAB, instituție licențiată în Lituania și supravegheată de Banca Centrală Europeană și Banca Lituaniei. La nivel global, grupul susține că are aproximativ 70 de milioane de clienți retail în peste 40 de țări.
Deocamdată, Revolut nu a comunicat costuri suplimentare asociate cardului fără număr afișat, iar disponibilitatea exactă pare să depindă de contul fiecărui utilizator, conform informațiilor din aplicație.
Recomandate
Revolut introduce în România un card fără număr tipărit, care mută datele sensibile exclusiv în aplicație , o schimbare cu impact direct asupra modului în care utilizatorii își protejează informațiile la plăți și asupra riscului de fraudă în cazul pierderii cardului, potrivit Economica . Cardul „fără număr” (fără date inscripționate vizibil) înseamnă că detaliile necesare plăților online nu mai sunt accesibile de pe plastic, ci doar de către titular, din aplicația Revolut. Banca digitală spune că astfel oferă „informații confidențiale securizate” și măsuri suplimentare de securitate, în condițiile în care singura persoană care poate vedea datele cardului este proprietarul. Cum poate fi obținut și cum funcționează Produsul poate fi solicitat direct din aplicație sau poate fi accesat prin utilizarea unui cod QR primit prin e-mail. Pentru plățile online, datele cardului sunt disponibile în aplicația Revolut, nu pe cardul fizic. Context: Revolut, la scară mare în România Revolut este prezentată ca cea mai mare bancă din România după numărul de clienți cu conturi și carduri și „cel mai probabil” ar fi depășit deja pragul de 5 milioane de utilizatori, după ce în februarie raporta peste 4,9 milioane, conform unei informații anterioare publicate de Economica (link în articolul sursă). La nivel de utilizare, banca digitală a raportat pentru 2024 peste 1 miliard de tranzacții cu carduri Revolut și anticipează că în 2025 numărul tranzacțiilor a fost „semnificativ mai mare”, potrivit aceleiași surse. Revolut operează în România ca sucursală a Revolut Bank UAB (entitate licențiată în Lituania), sub supravegherea Băncii Centrale Europene și a Băncii Lituaniei. Concurența din piața locală În paralel, Banca Transilvania (care are în grup și Salt Bank, concurent direct al Revolut) este menționată cu BT Pay, aplicație care ar avea peste 4,6 milioane de utilizatori. Prin BT Pay ar fi realizate zilnic peste 1 milion de plăți cu telefonul, 400.000 de transferuri și 300.000 de confirmări ale cumpărăturilor online, conform datelor citate în material. [...]
BCE accelerează proiectul euro digital printr-un pilot cu 36 de bănci și furnizori, cu miză directă pe reducerea dependenței UE de rețelele de plăți din SUA , iar pe lista participanților apar nume precum Revolut , UniCredit și Deutsche Bank, potrivit Economica . Faza pilot ar urma să înceapă în a doua jumătate a anului 2027 și să dureze 12 luni. În această etapă, Banca Centrală Europeană (BCE) va testa atât funcționalitatea tehnică, cât și procesele operaționale ale unui euro digital, iar rezultatele vor fi folosite și pentru îmbunătățirea experienței utilizatorului. Ce înseamnă selecția celor 36 de participanți Peste 50 de companii au aplicat pentru a intra în pilot, iar BCE a selectat 36 de firme. Printre acestea se regăsesc: bănci mari, precum Deutsche Bank și UniCredit; bănci digitale cu creștere rapidă, precum Revolut. Companiile implicate provin din 16 dintre cele 21 de state membre ale zonei euro, ceea ce indică o acoperire geografică largă, dar nu completă, în interiorul uniunii monetare. De ce contează: presiune de reglementare și calendar condiționat Unul dintre motivele invocate pentru euro digital este reducerea dependenței blocului comunitar de furnizorii de plăți cu sediul în SUA. BCE lucrează de mai mulți ani la proiect și speră să lanseze prima emisiune de euro digital în 2029, însă acest calendar depinde de adoptarea legislației necesare până la sfârșitul acestui an, conform informațiilor transmise de Agerpres. La nivel politic, la finalul anului trecut, cele 27 de guverne ale UE au convenit că își doresc un euro digital utilizabil „oricând, oriunde”, inclusiv offline, adică fără conexiune la internet. Cum ar urma să fie folosit euro digital Conform descrierii din material, euro digital ar fi o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi utilizată similar numerarului: la plăți în magazine, la plăți online, între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. [...]
Google Wallet începe să afișeze pe telefon un istoric unificat al plăților , combinând tranzacțiile făcute atât cu telefonul Android, cât și cu ceasul cu Wear OS, potrivit Android Authority . Schimbarea contează operațional: utilizatorii nu mai trebuie să țină minte cu ce dispozitiv au plătit la casă pentru a verifica rapid o tranzacție. Ce se schimbă, concret, în aplicație Până acum, dacă deschideai Google Wallet pe telefon, vedeai doar cele mai recente plăți „tap-to-pay” făcute de pe acel telefon. Plățile realizate cu smartwatch-ul nu apăreau în aceeași listă, chiar dacă ambele dispozitive erau conectate la același cont Google. Acum, aplicația începe să afișeze plățile de pe ceas alături de cele de pe telefon, într-un singur loc, într-o cronologie comună. Informația a fost observată „via 9to5Google”, care a relatat despre această actualizare. De ce e relevant pentru utilizatori și pentru controlul cheltuielilor Android Authority notează că vechea organizare era „disjunctă”: pentru o imagine completă asupra cheltuielilor, alternativa era folosirea site-ului Google Wallet, care oferea deja un istoric consolidat al tranzacțiilor. În practică, pentru utilizatorii care alternează plățile între telefon și ceas pe parcursul zilei, unificarea istoricului reduce fricțiunea la verificarea plăților recente și la confirmarea unei tranzacții, pentru că totul apare într-un singur „timeline”. Disponibilitate: distribuire treptată Actualizarea pare să fie în curs de distribuire, astfel că este posibil ca istoricul extins să nu fie vizibil imediat pe toate dispozitivele care nu au primit încă update-ul. [...]
Google Wallet începe să afișeze într-un singur istoric cheltuielile făcute de pe telefon și de pe ceas , reducând pașii necesari pentru a-ți urmări rapid bugetul, potrivit Android Police . Schimbarea vizează în special utilizatorii care plătesc atât cu aplicația de pe telefon, cât și cu Google Wallet pe un smartwatch cu Wear OS: până acum, aplicația de pe telefon arăta doar ultimele 10 tranzacții făcute pe acel dispozitiv, chiar dacă plățile de pe ceas foloseau același cont. Pentru o imagine completă, utilizatorii trebuiau să se autentifice pe site-ul Google Wallet. Ce se schimbă în aplicație și care e limita În noua versiune, tranzacțiile apar laolaltă în aplicație, iar cele făcute de pe ceas sunt etichetate explicit cu mențiunea „Purchase made on watch” sub data și ora tranzacției. Totuși, aplicația rămâne limitată la afișarea ultimelor 10 achiziții în total , nu pe fiecare dispozitiv. Pentru istoricul complet, utilizatorii sunt direcționați în continuare către site: din meniul „Transactions” (stânga sus), opțiunea „View more transactions”. De ce a existat separarea între telefon și ceas Publicația explică faptul că diferența venea dintr-un motiv de securitate: Google Wallet emite un număr virtual de card diferit pentru fiecare dispozitiv , chiar dacă numărul real al cardului este același. În practică, asta a dus la istorice separate în aplicație, în funcție de dispozitivul folosit la plată. Implementare și context: update-ul pentru Wear OS Actualizarea pentru Google Wallet pe Wear OS „se distribuie acum”, iar Android Police notează că funcția era în lucru din ianuarie, când un changelog pentru Google Play services (versiunea 26.01) menționa posibilitatea de a vedea tranzacții de pe alte dispozitive și cumpărături online care folosesc numere virtuale de card. În context, publicația amintește și de Express Pay , introdus în martie pentru Pixel Watch 2 și modele mai noi, care permite plăți prin apropiere fără deblocarea ceasului sau deschiderea aplicației. Pe alte dispozitive cu Wear OS, Express Pay funcționează deocamdată doar pentru transport, nu și în magazine, iar Google nu a comunicat un calendar pentru extinderea completă a funcției. [...]
Banca Transilvania a testat o plată reală inițiată de un agent AI, într-un pilot care încearcă să păstreze regulile SCA și mecanismele antifraudă din plățile digitale de azi , potrivit Banca Transilvania . Tranzacția a fost realizată împreună cu Visa, la Brick Depot – Magazin Certificat LEGO®, comerciant-partener BT, în cadrul programului Visa Agentic Ready . Plata a folosit date reale de card și infrastructura existentă a comercianților, iar obiectivul pilotului este să arate cum pot agenții de inteligență artificială să finalizeze achiziții „în numele consumatorilor”, fără a schimba fundamental infrastructura de plăți deja folosită pe scară largă. De ce contează: plățile „agentice” intră în zona de conformitate, nu doar de tehnologie Elementul cu impact operațional și de reglementare este că proiectul a fost construit pe mecanismele standard din plățile digitale, inclusiv pe cerințele europene de autentificare. BT și Visa indică faptul că un asistent digital ar putea ajunge să execute plăți cu acordul clientului și „sub controlul său deplin”, păstrând în același timp controalele emitentului (banca) și protecțiile existente. În comunicat, BT leagă inițiativa de evoluția comportamentului de consum: instrumentele AI sunt deja folosite pentru căutare, comparație și decizie de cumpărare, iar următorul pas testat este execuția efectivă a plății. Cum a fost făcută plata: infrastructura Visa și autentificare pentru SCA Tranzacția a fost realizată prin platforma Visa Intelligent Commerce, folosind tehnologii deja utilizate în plățile digitale sigure, menționate explicit de BT: tokenizare (înlocuirea datelor sensibile ale cardului cu un „token” utilizabil în tranzacții); verificarea identității; monitorizarea fraudelor în timp real. Pentru pilot a fost utilizat și Visa Payment Passkey, cu scopul de a susține respectarea cerințelor privind Autentificarea Strictă a Clienților (SCA) în Europa și de a demonstra că fluxurile de plată asistate de AI pot funcționa în cadrul de reglementare actual. Context: Visa a anunțat pilotul la Paris, BT spune că explorează scalarea în România BT plasează testul în contextul anunțului făcut de Visa la Visa Payments Forum de la Paris (1 iulie), potrivit căruia agenții AI pot face achiziții reale direct de la comercianții participanți în proiectul-pilot, în sectoare precum retail și turism. În acest cadru, banca spune că explorează cum ar putea oferi astfel de experiențe clienților din România „în siguranță și la scară largă”. Date despre utilizarea AI: referință la un studiu Visa pe CEE Comunicarea include și date din „Visa CEE Travel and Payment Intentions Study 2025”, realizat de GfK (a NIQ Company) în martie 2025, pe câte 1.000 de respondenți (18-65 ani) în fiecare dintre țările analizate (inclusiv România). Conform acestor date, aproape două treimi dintre români folosesc instrumente bazate pe inteligență artificială când își organizează vacanțele, iar România are cea mai mare pondere a utilizatorilor care apelează la AI pentru crearea de itinerarii (31%). Ce urmează BT nu anunță un calendar de lansare comercială, ci descrie inițiativa ca etapă-pilot. Miza, așa cum reiese din comunicat, este validarea unui model în care agenții AI pot iniția plăți în medii reale, fără a renunța la consimțământul clientului, la controalele băncii și la cerințele de autentificare și securitate aplicabile în Europa. [...]
Aprobarea euro digital în Parlamentul European deschide o miză de reglementare cu efect direct asupra băncilor , care avertizează că noua monedă ar putea accelera retragerile de depozite în perioade de stres și ar impune investiții tehnologice fără un câștig imediat, potrivit Economica . Euro digital este descris ca o versiune electronică a monedei euro, emisă de Banca Centrală Europeană (BCE) și garantată „în același mod” ca numerarul, cu utilizare pentru plăți în magazine, online și între persoane, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. Proiectul vizează și reducerea dependenței zonei euro de rețelele americane de procesare a plăților, precum Visa și Mastercard, printr-un instrument pan-european. Cum ar urma să funcționeze și ce schimbă pentru utilizatori Conform proiectului prezentat, accesul la euro digital ar urma să se facă printr-un cont dedicat sau un portofel digital, oferit gratuit de banca utilizatorului sau de un alt intermediar. Cu acesta, plățile ar putea fi făcute: în magazine, online și „în persoană”; între persoane fizice; online și offline, inclusiv fără conexiune la internet. În proiectul de regulament citat în material, euro digital este prezentat ca o opțiune suplimentară, care „completează, nu înlocuiește” numerarul. De ce se tem băncile: risc de retrageri și costuri mari de implementare Opoziția cea mai consistentă vine din zona băncilor comerciale, care invocă riscul ca, în timpul unei crize, populația să își mute economiile din depozite în portofele de euro digital, ceea ce ar putea lăsa băncile fără lichiditate. Materialul citează simulări ale BCE: dacă limita deținerilor este stabilită la 3.000 de euro (aprox. 15.000 lei) de persoană, deponenții ar putea retrage până la 699 de miliarde de euro (aprox. 3.495 miliarde lei) din băncile zonei euro. Aceasta ar reprezenta 8,2% din depozitele de retail la vedere, cu un impact mai mare asupra creditorilor mici și a băncilor de retail. Pe lângă riscul de lichiditate, băncile reclamă și costuri ridicate pentru adaptarea infrastructurii tehnologice, fără un profit direct garantat. În același timp, criticii susțin că publicul are deja acces la plăți digitale rapide și ieftine (carduri, aplicații, transferuri instant), iar valoarea adăugată a euro digital nu este evidentă. Limite propuse și critică politică: plafon, fără dobândă, restricții pentru companii În dezbaterea politică, o parte dintre adversari invocă limitări care ar reduce atractivitatea instrumentului: plafon de 3.000 de euro (aprox. 15.000 lei) în cont, imposibilitatea de a câștiga dobândă, iar companiile nu ar putea păstra banii mai mult de 24 de ore, potrivit materialului. Ce arată o cercetare Bocconi–Revolut despre preferințele europenilor Economica menționează o cercetare realizată de Școala de Management SDA Bocconi și Revolut pe 2,3 milioane de persoane din 27 de țări, care a evaluat trei scenarii propuse de BCE: modelul euro digital, „Digital Cash” și „Euro Token”. În această cercetare, „Euro Token” (bazat pe blockchain public, emis de BCE) a ieșit câștigător, iar respondenții au arătat o preferință mai mare pentru „numerarul digital” și „tokenul euro” pe indicatori precum utilitatea percepută, ușurința de utilizare, încrederea și intenția de adoptare. Studiul mai indică faptul că, deși majoritatea participanților ar utiliza euro digital, acesta a avut și cea mai mare rată de respingere dintre cele trei opțiuni, ceea ce sugerează că designul final și compatibilitatea cu obiceiurile existente vor conta decisiv pentru adoptare. Ce urmează, pe scurt Aprobarea în comisiile Parlamentului European este un pas legislativ important, dar materialul arată că proiectul rămâne contestat pe două fronturi: stabilitatea sistemului bancar (prin posibile retrageri accelerate) și costurile de implementare pentru sectorul privat. În lipsa unor detalii finale despre arhitectura și limitele euro digital, amploarea impactului rămâne, deocamdată, condiționată de forma finală a regulamentului și de modul în care BCE va încerca să evite destabilizarea intermedierii bancare. [...]
