Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Marii investitori din Europa de Nord își reevaluează expunerea la activele din SUA, pe fondul tensiunilor geopolitice și al îngrijorărilor legate de finanțele publice americane, potrivit Economedia, care citează informații Reuters transmise de Agerpres.
Șefi ai unor fonduri de pensii, un consilier important de investiții și un organism de vârf din sector au declarat că „primele de risc” asociate deținerilor de active americane au crescut. În acest context, lideri din industria pensiilor și responsabili de investiții din Finlanda, Suedia și Danemarca indică drept surse de incertitudine politica externă a SUA și nivelul datoriei, văzute ca riscuri pentru dolar, titlurile de stat americane și acțiuni.
Miza este semnificativă, deoarece Europa de Nord găzduiește unele dintre cele mai mari fonduri de pensii din Europa, raportat la active. În plus, fondurile de pensii din regiune au făcut, în general, investiții mai consistente în SUA decât alte instituții similare de pe continent.
În această săptămână, fondul suedez Alecta și fondul danez AkademikerPension au anunțat că au vândut sau sunt în curs de vânzare a titlurilor de stat americane din portofoliu. Deși ambele au precizat că deciziile nu au legătură cu evenimente recente, în piață au reapărut speculații privind un posibil „protecționism financiar” european, pe fondul discuțiilor legate de ambițiile președintelui Donald Trump privind Groenlanda.
Totuși, ieșirea din investiții pe termen lung este un proces lent, iar SUA rămâne o destinație importantă pentru capital, datorită economiei și piețelor financiare dezvoltate, în condițiile în care bursa de la New York este aproape de un nivel record. În același timp, incertitudinile politice sunt descrise ca un factor de presiune asupra dolarului, care în 2025 s-a depreciat cu 10% față de principalele valute, iar unele instituții subliniază că nu își retrag capitalul din motive politice: Folksam a indicat că a vândut în 2024 titluri de stat americane parțial pentru a reduce riscurile înaintea alegerilor din SUA, iar un reprezentant al sectorului danez de asigurări și pensii a respins ideea „militarizării capitalului”.
Recomandate
BCE avertizează că turbulențele din creditul privat pot lovi indirect asigurătorii și pensiile din zona euro , deși riscul de contagiune sistemică rămâne redus, potrivit Agerpres , care citează un raport publicat marți de Banca Centrală Europeană (BCE) . Semnalele de tensiuni „ascunse” au apărut în ultimele săptămâni pe piețele de credit privat aflate în expansiune rapidă, în special în SUA, alimentând îngrijorări privind stabilitatea financiară. BCE notează că legăturile sectorului cu băncile tradiționale și administratorii de active sunt „destul de opace”, ceea ce complică evaluarea riscurilor. Expunere directă limitată, dar vulnerabilități prin canale indirecte În capitolul „Stabilitatea financiară” din raport, BCE arată că instituțiile financiare din zona euro au, în general, o expunere directă limitată la creditul privat, ceea ce face „puțin probabil” ca acest segment să fie, de unul singur, o sursă de instabilitate financiară sistemică în prezent. Totuși, banca centrală avertizează că unele sectoare pot fi expuse la tensiuni indirecte, iar lipsa de transparență din reglementare privind mărimea și concentrarea expunerilor poate afecta încrederea în piață. Cine ar putea resimți șocul: asigurări și fonduri de pensii BCE indică drept potențial vulnerabile companiile de asigurări și fondurile de pensii, care ar putea înregistra pierderi într-un scenariu advers, pe fondul reevaluărilor și al efectelor negative asociate: creditelor acordate firmelor deja puternic îndatorate; obligațiunilor cu randamente ridicate (titluri mai riscante, care plătesc dobânzi mai mari); acțiunilor. Deși expunerea totală a zonei euro este descrisă ca redusă, BCE subliniază că ea este concentrată în jurul unor jucători mari. În raport sunt menționate estimări de expunere de 211 miliarde de euro (aprox. 1.055 miliarde lei) pentru companiile de asigurări și 52 miliarde de euro (aprox. 260 miliarde lei) pentru fondurile de pensii. De ce contează pentru economie Instituția mai avertizează că unele firme din zona euro dependente de creditul privat arată o deteriorare a perspectivelor de afaceri, ceea ce le face mai vulnerabile la o eventuală scădere a activității economice. În acest context, chiar dacă nu se conturează un risc sistemic imediat, presiunea se poate transmite prin evaluări, încredere și expuneri concentrate în anumite segmente ale sistemului financiar. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 975,1 milioane de lei la un randament mediu de 6,59% pe an , într-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, semnalând că statul continuă să se finanțeze la costuri ridicate, chiar dacă cererea băncilor a depășit oferta, potrivit Economedia . Împrumutul a fost realizat luni, prin titluri cu maturitate reziduală de 49 de luni, iar randamentul mediu adjudecat a fost de 6,59% pe an, conform datelor BNR citate de Agerpres. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 700 de milioane de lei, însă băncile au subscris în total 1,355 miliarde de lei, peste nivelul ofertei. Cerere peste ofertă, dar costul rămâne relevant pentru buget Suprasubscrierea indică interes din partea sectorului bancar pentru titlurile statului, însă nivelul randamentului rămâne elementul-cheie pentru buget: el influențează costul de finanțare al datoriei publice și, implicit, presiunea asupra cheltuielilor cu dobânzile în perioada următoare. Ce urmează: licitație suplimentară și un plan de împrumuturi mai mare în iunie Pentru marți este programată o licitație suplimentară, prin care statul intenționează să atragă încă 146,3 milioane de lei, la randamentul stabilit în sesiunea de luni. În iunie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 7,6 miliarde de lei de la băncile comerciale, cu 3 miliarde de lei peste nivelul din mai (4,6 miliarde de lei). La suma din iunie se poate adăuga până la 15% din valoarea adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive pentru instrumentele de tip benchmark. Potrivit sursei, fondurile sunt destinate refinanțării datoriei publice, rambursărilor anticipate și finanțării deficitului bugetar. [...]
Ministerul Finanțelor deschide între 15 și 22 iunie o nouă fereastră de finanțare de la populație prin Fidelis , cu opt emisiuni (în lei și euro), inclusiv tranșe dedicate donatorilor de sânge , potrivit Economedia . Miza pentru investitori rămâne accesul la instrumente listate la bursă, cu venituri neimpozabile, iar pentru stat – continuarea atragerii de economisire internă. Programul ajunge la a șasea ofertă Fidelis din acest an și la a 37-a de la reluarea din iulie 2020. În precedentele 36 de oferte, Ministerul Finanțelor a atras de la populație aproape 68,7 miliarde lei. Cum arată oferta și cine poate intra pe tranșa donatorilor Oferta include patru emisiuni în euro și patru în lei. Două dintre acestea sunt dedicate donatorilor de sânge (una în lei și una în euro), iar pe această tranșă pot plasa ordine doar investitorii care au donat sânge în perioada 1 ianuarie 2026 – 22 iunie 2026. Prin cine se pot face subscrierile Titlurile pot fi subscrise prin consorțiul de intermediere sau prin intermediari autorizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară care au semnat angajamentul privind respectarea condițiilor ofertei și a prospectului și au transmis angajamentul către lead manager. Sindicatul de intermediere este format din: BT Capital Partners (lead manager), Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, TradeVille, UniCredit Bank, iar grupul de distribuție include: Banca Transilvania, Salt Bank, Libra Internet Bank. Calendar și tratament fiscal Data estimată de admitere la tranzacționare a titlurilor de stat Fidelis este 26 iunie 2026. Veniturile obținute din dobânzi și câștigurile de capital sunt neimpozabile, conform informațiilor din anunțul Bursei de Valori București citat de Agerpres. [...]
Aurul a ajuns la 27% din rezervele globale și a depășit titlurile de stat americane , un semnal că băncile centrale își recalibrează „plasa de siguranță” într-un context geopolitic și fiscal mai tensionat, potrivit Al Jazeera . Schimbarea este relevantă pentru piețe fiindcă mută centrul de greutate al activelor considerate „refugiu” (instrumente în care investitorii și băncile centrale se adăpostesc în perioade de stres). Timp de decenii, activele SUA au fost percepute drept principalul reper de siguranță, însă acum băncile centrale cumpără aur „într-un ritm record”, pe fondul unei acumulări de riscuri. De ce se mută rezervele către aur Materialul indică mai mulți factori care alimentează această reorientare: conflictul cu Iranul, ca sursă de incertitudine geopolitică; creșterea poverii datoriei SUA; incertitudinea legată de tarifele președintelui Donald Trump. În paralel, China împinge pentru extinderea rolului yuanului în sistemul financiar global, iar țările BRICS încearcă să reducă dependența de dolar, pe fondul accelerării căutării de alternative. Dominația dolarului rămâne, dar presiunea crește Chiar și cu această schimbare în structura rezervelor, dolarul continuă să domine comerțul global, finanțele și piața valutară, notează publicația. Concluzia nu este că lumea „abandonează” dolarul, ci că ritmul de căutare a alternativelor se intensifică — o tendință care poate influența în timp costurile de finanțare, fluxurile de capital și modul în care băncile centrale își gestionează riscurile. [...]
BT Capital Partners a atras peste 15.000 de investitori noi din aprilie 2026, iar digitalizarea prin BT Pay a devenit principalul canal de deschidere de conturi , potrivit Banca Transilvania . Mișcarea contează pentru piața locală prin efectul direct asupra accesului la tranzacționare și asupra volumului de active administrate/intermediate de cel mai mare broker din România. Din cele peste 15.000 de conturi de tranzacționare nou deschise la BT Capital Partners (BTCP), 90% au fost deschise prin BT Pay , iar aplicația „a triplat numărul de conturi deschise lunar” la BTCP, conform aceleiași surse. Practic, onboarding-ul (înrolarea) în investiții se mută accelerat în zona de aplicații bancare, cu fricțiune mai mică pentru clienți. Creșterea este pusă pe seama a două lansări: opțiunea de deschidere a contului BTCP direct în BT Pay și lansarea BT România ETF , un fond tranzacționat la bursă (ETF – fond listat care urmărește un indice/strategie), listat la Bursa de Valori București . Cei mai mulți investitori noi provin din segmentul de clienți Private și Premium Banking ai Băncii Transilvania, din Cluj-Napoca, București, Constanța, Iași și Timișoara. Pe fondul extinderii bazei de clienți, BTCP a depășit valoarea activelor nete de 37 de miliarde de lei (peste 7 miliarde de euro, conform sursei). Comunicatul nu detaliază structura acestor active sau dinamica lor pe componente, dar indică o creștere asociată direct cu fluxul de clienți noi. Ce spune BTCP despre poziția în piață Banca Transilvania prezintă BTCP drept lider pe mai multe segmente ale Bursei de Valori București, cu următoarele cote de piață ale valorii tranzacțiilor intermediate: 28% – cel mai mare broker al Bursei de Valori București (valoarea totală a tranzacțiilor intermediate); 35% – segmentul principal al pieței de obligațiuni; 19% – piața românească de acțiuni. În același context, BTCP este menționat ca intermediar în emisiunea de obligațiuni prin care Banca Transilvania a atras 1 miliard de euro (aprilie 2026). De ce contează pentru piața de capital Indicatorul-cheie din comunicat este migrarea deschiderii de conturi către canalul digital : dacă 90% dintre conturi vin din BT Pay, distribuția tradițională (unități, procese asistate) pierde pondere, iar brokerul câștigă capacitate de scalare fără creșteri proporționale de cost operațional. În comunicat, Daniela Secară, CEO BT Capital Partners, leagă explicit avansul de „adoptarea masivă a soluțiilor digitale” și de rolul BT Pay în simplificarea accesului pe piața de capital: „Ecosistemul Grupului BT este un avantaj competitiv, iar BT Pay este unul dintre motoarele de creștere, care simplifică accesul pe piața de capital.” [...]
Creșterea investitorilor de retail împinge interesul dinspre titluri de stat spre acțiuni , pe fondul inflației ridicate și al nevoii de protejare a economiilor, potrivit Banca Transilvania , care o citează pe Daniela Secară , CEO BT Capital Partners . Secară a vorbit la EBRD 2026 Annual Meeting & Business Forum , într-un panel despre modul în care piețele de capital regionale pot crește competitivitatea economică, dar și despre barierele care încetinesc integrarea acestora. De ce contează: schimbare de comportament la economisire și investiții În contextul în care România are „una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa”, discuțiile despre protejarea economiilor au devenit mai frecvente, iar pentru mulți investitori primul pas a fost orientarea către titlurile de stat pentru populație emise de Ministerul Finanțelor. Acestea sunt percepute ca având un nivel mai ridicat de siguranță și randamente comparabile cu costul de finanțare al statului, mai ales pentru cei care mută o parte din economii din depozite. Deși depozitele bancare „rămân în continuare consistente”, evoluțiile din ultimii ani indică, potrivit aceleiași surse, o schimbare în comportamentul de economisire și investiție: numărul investitorilor de retail a crescut semnificativ, iar o parte dintre ei încep să se uite și către piața de acțiuni, după ce au intrat inițial prin instrumente considerate mai sigure. Riscul: educația financiară rămâne veriga slabă Secară atrage atenția că educația financiară este esențială, în condițiile în care, în paralel, se văd și „tendințe mai riscante”, precum investițiile în cripto, pariuri sau scheme înșelătoare, care duc frecvent la pierderi. Mesajul central este că investitorii trebuie să înțeleagă mai bine cum funcționează piața de capital și să poată diferenția între instrumente financiare reale și alternative care „nu reprezintă investiții propriu-zise”. Integrarea piețelor de capital: legislație aliniată, execuție dificilă Pe componenta de integrare a piețelor de capital din UE, Secară spune că legislația poate fi considerată aliniată „în proporție de aproximativ 90%”, însă „în practică, detaliile fac diferența”. În zona de infrastructură, ea a dat exemplul decontării în euro pe bursa din România, realizată „în urmă cu nouă ani”, proces descris ca dificil, inclusiv din perspectiva obținerii aprobărilor necesare. În acest cadru, factori precum taxele, infrastructura sau contextul politic pot influența viteza și complexitatea implementărilor, iar în România schimbările frecvente la nivel guvernamental adaugă incertitudine. Concluzia operațională: simplificarea proceselor și creșterea eficienței sunt esențiale pentru a facilita accesul companiilor la piața de capital și pentru a accelera proiectele. [...]
