Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Marii investitori din Europa de Nord își reevaluează expunerea la activele din SUA, pe fondul tensiunilor geopolitice și al îngrijorărilor legate de finanțele publice americane, potrivit Economedia, care citează informații Reuters transmise de Agerpres.
Șefi ai unor fonduri de pensii, un consilier important de investiții și un organism de vârf din sector au declarat că „primele de risc” asociate deținerilor de active americane au crescut. În acest context, lideri din industria pensiilor și responsabili de investiții din Finlanda, Suedia și Danemarca indică drept surse de incertitudine politica externă a SUA și nivelul datoriei, văzute ca riscuri pentru dolar, titlurile de stat americane și acțiuni.
Miza este semnificativă, deoarece Europa de Nord găzduiește unele dintre cele mai mari fonduri de pensii din Europa, raportat la active. În plus, fondurile de pensii din regiune au făcut, în general, investiții mai consistente în SUA decât alte instituții similare de pe continent.
În această săptămână, fondul suedez Alecta și fondul danez AkademikerPension au anunțat că au vândut sau sunt în curs de vânzare a titlurilor de stat americane din portofoliu. Deși ambele au precizat că deciziile nu au legătură cu evenimente recente, în piață au reapărut speculații privind un posibil „protecționism financiar” european, pe fondul discuțiilor legate de ambițiile președintelui Donald Trump privind Groenlanda.
Totuși, ieșirea din investiții pe termen lung este un proces lent, iar SUA rămâne o destinație importantă pentru capital, datorită economiei și piețelor financiare dezvoltate, în condițiile în care bursa de la New York este aproape de un nivel record. În același timp, incertitudinile politice sunt descrise ca un factor de presiune asupra dolarului, care în 2025 s-a depreciat cu 10% față de principalele valute, iar unele instituții subliniază că nu își retrag capitalul din motive politice: Folksam a indicat că a vândut în 2024 titluri de stat americane parțial pentru a reduce riscurile înaintea alegerilor din SUA, iar un reprezentant al sectorului danez de asigurări și pensii a respins ideea „militarizării capitalului”.
Recomandate
BCE avertizează că turbulențele din creditul privat pot lovi indirect asigurătorii și pensiile din zona euro , deși riscul de contagiune sistemică rămâne redus, potrivit Agerpres , care citează un raport publicat marți de Banca Centrală Europeană (BCE) . Semnalele de tensiuni „ascunse” au apărut în ultimele săptămâni pe piețele de credit privat aflate în expansiune rapidă, în special în SUA, alimentând îngrijorări privind stabilitatea financiară. BCE notează că legăturile sectorului cu băncile tradiționale și administratorii de active sunt „destul de opace”, ceea ce complică evaluarea riscurilor. Expunere directă limitată, dar vulnerabilități prin canale indirecte În capitolul „Stabilitatea financiară” din raport, BCE arată că instituțiile financiare din zona euro au, în general, o expunere directă limitată la creditul privat, ceea ce face „puțin probabil” ca acest segment să fie, de unul singur, o sursă de instabilitate financiară sistemică în prezent. Totuși, banca centrală avertizează că unele sectoare pot fi expuse la tensiuni indirecte, iar lipsa de transparență din reglementare privind mărimea și concentrarea expunerilor poate afecta încrederea în piață. Cine ar putea resimți șocul: asigurări și fonduri de pensii BCE indică drept potențial vulnerabile companiile de asigurări și fondurile de pensii, care ar putea înregistra pierderi într-un scenariu advers, pe fondul reevaluărilor și al efectelor negative asociate: creditelor acordate firmelor deja puternic îndatorate; obligațiunilor cu randamente ridicate (titluri mai riscante, care plătesc dobânzi mai mari); acțiunilor. Deși expunerea totală a zonei euro este descrisă ca redusă, BCE subliniază că ea este concentrată în jurul unor jucători mari. În raport sunt menționate estimări de expunere de 211 miliarde de euro (aprox. 1.055 miliarde lei) pentru companiile de asigurări și 52 miliarde de euro (aprox. 260 miliarde lei) pentru fondurile de pensii. De ce contează pentru economie Instituția mai avertizează că unele firme din zona euro dependente de creditul privat arată o deteriorare a perspectivelor de afaceri, ceea ce le face mai vulnerabile la o eventuală scădere a activității economice. În acest context, chiar dacă nu se conturează un risc sistemic imediat, presiunea se poate transmite prin evaluări, încredere și expuneri concentrate în anumite segmente ale sistemului financiar. [...]
Bursa românească este trasă în sus de două sectoare dominante, banking și energie , iar această concentrare explică o parte din „valul” actual al pieței, într-un context în care investitorii caută randamente care să bată inflația, potrivit Ziarul Financiar . Declarația îi aparține lui Aurel Bernat, director executiv Instituții Financiare și Relații Investitori în cadrul Banca Transilvania , și a fost făcută la ZF Bankers Summit 2026 (eveniment desfășurat în iunie). Mesajul central: dacă România este privită „așa cum este ea”, două industrii listate au în prezent „tracțiune importantă” – bankingul și energia – iar dinamica lor se vede direct în evoluția pieței de capital. De ce contează: piața urcă, dar motorul e îngust Într-un mediu marcat de inflație ridicată și incertitudine geopolitică, Bernat a argumentat că orientarea către piața de acțiuni este un fenomen mai larg, nu doar local, pe fondul lipsei de alternative „suficient de lichide” care să depășească inflația mai ușor decât acțiunile. „Este un fenomen general valabil: vedem conflicte, inflaţie ridicată şi o orientare către piaţa de acţiuni, care creşte. Nu există multe pieţe suficient de lichide care să bată inflaţia mai uşor decât piaţa de acţiuni, în momentul de faţă.“ Pentru investitori, implicația practică este că performanța bursei poate depinde disproporționat de evoluția celor două sectoare dominante. Cu alte cuvinte, „piața pe val” poate însemna și o expunere mai concentrată pe banking și energie, nu neapărat o creștere uniformă în toate industriile listate. Context: interes mai mare pentru acțiuni, fonduri și ETF-uri În același cadru, Ziarul Financiar notează că piața de capital câștigă teren în rândul investitorilor români, iar interesul se vede în creșterea atenției pentru: fonduri de investiții; ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă, care urmăresc un indice sau un coș de active); portofolii de acțiuni. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre volume, randamente sau fluxuri de bani, rămâne de urmărit în ce măsură această tendință se traduce în lichiditate mai mare și într-o diversificare a interesului dincolo de cele două sectoare considerate „cu tracțiune” de către reprezentantul Băncii Transilvania. [...]
Jamie Dimon spune că, la prețurile actuale, nu ar cumpăra nici acțiuni, nici obligațiuni americane pe termen lung , un semnal de prudență într-o piață care a continuat să urce în pofida riscurilor geopolitice și fiscale, potrivit HotNews . Directorul general al JPMorgan Chase susține că investitorii subestimează o „listă tot mai lungă” de amenințări, de la războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, până la tensiunile dintre SUA și China și creșterea cheltuielilor militare într-un context de deficite bugetare în creștere. Într-un interviu pentru podcastul lui Wilfred Frost, Dimon a spus că riscurile „sunt probabil mai mari decât estimează majoritatea oamenilor” și că, dincolo de ce e deja inclus în prețuri, rămâne necunoscuta legată de „ceea ce se va întâmpla în realitate”. De ce contează: avertisment pe fondul unor evaluări ridicate Mesajul vine în contrast cu apetitul recent al piețelor pentru risc. În material este menționat că indicele S&P 500, reperul Bursei de la New York, a avut un randament de aproape 10% în acest an, în condițiile în care investitorii au trecut relativ ușor peste războaie, taxe vamale și alte șocuri. Dimon a admis că economia globală a devenit mai rezilientă, inclusiv printr-o dependență mai redusă de energie decât în deceniile anterioare, dar a avertizat că acest lucru nu exclude apariția unui „punct de inflexiune”, care poate fi declanșat de acumularea mai multor șocuri. Ținta de randament pentru titlurile SUA și rezervele față de bursă Întrebat direct dacă ar cumpăra obligațiuni americane pe termen lung, Dimon a răspuns: „Personal, nu”. El a indicat că randamentul obligațiunii americane pe 10 ani „ar trebui probabil să fie între 4% și 4,5%”, chiar și în scenariul în care inflația revine la ținta de 2% a Rezervei Federale. În iunie, randamentul a fost de 3,5%, după 4,2% în luna mai, potrivit datelor citate în articol. În privința acțiunilor, Dimon a spus că ar putea lua în calcul titluri individuale dacă ar fi „o investiție excelentă”, însă nu ar cumpăra piața americană „în ansamblu” la evaluările actuale. Separat, el a reiterat că deficitele bugetare persistente ale SUA vor forța, în timp, o confruntare cu „realitatea”. Context: investițiile în inteligență artificială, comparate cu începuturile internetului Dimon a adoptat un ton mai echilibrat despre inteligența artificială, comparând valul de investiții cu primele etape ale internetului: sumele sunt „uriașe”, iar beneficiile sunt probabile, însă nu e sigur că actualii lideri vor fi și câștigătorii finali, amintind că în „boom”-ul internetului companii precum Yahoo și Netscape au pierdut teren, în timp ce Google și Facebook au dominat mai târziu. Informațiile sunt relatate de CNBC, citată de HotNews, iar interviul integral este disponibil și pe YouTube. [...]
Analiza RoEM-UBB susține că ROBOR nu a avut abateri atipice în perioada investigată de Consiliul Concurenței, iar comparația cu scandalul LIBOR este, din punct de vedere tehnic, forțată, potrivit Economica . Concluzia vine dintr-o analiză realizată de RoEM, proiect de cercetare al FSEGA din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, care cere ca eventualele acuzații de manipulare să fie evaluate cu „rigoare tehnică”, financiar și juridic. Miza este una de reglementare și de încredere în indicatorii de piață: ROBOR este folosit ca reper în economie (inclusiv pentru credite cu dobândă variabilă), iar o eventuală confirmare a unor „anomalii” ar avea consecințe directe asupra costurilor de finanțare și asupra credibilității mecanismelor de formare a prețului pe piața monetară. De ce contează: intervalul 2018–2025 arată ROBOR „în coridorul BNR” Potrivit analizei RoEM-UBB FSEGA, evoluția ROBOR între trimestrul IV 2018 și trimestrul IV 2025 (perioadă care „se suprapune în mare măsură” peste intervalul vizat de investigația Consiliului Concurenței ) nu indică abateri sau evoluții atipice față de reperele de politică monetară ale BNR. Autorii notează că valorile medii ale ROBOR pe perioada analizată s-au situat în interiorul coridorului de politică monetară (diferența dintre rata dobânzii de creditare și rata dobânzii de depozit ale BNR). În plus, media simplă a ratelor ROBOR și ROBID este raportată ca fiind foarte apropiată de media ratei de politică monetară: 4,22% comparativ cu 4,26% . Ce este ROBOR și de ce nu e „o singură dobândă” Analiza reamintește că ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) nu este o rată unică, ci un set de cotații pe mai multe scadențe, folosite ca reper pentru costul lichidității în economie. Sunt menționate scadențe de la: overnight (O/N), tomorrow next (T/N), o săptămână (1W), o lună (1M), trei luni (3M), șase luni (6M), 12 luni (12M). O importanță aparte este atribuită ROBOR la 3 luni, utilizat timp de mai mulți ani ca reper frecvent pentru dobânzile la creditele ipotecare pe termen lung. Autorii subliniază și o caracteristică structurală: pe măsură ce scadența crește, volumul tranzacțiilor efective tinde să scadă, ceea ce este descris drept un comportament „firesc” al pieței (preferință pentru maturități scurte, cu riscuri mai reduse). Chiar și așa, cotațiile pe termene mai lungi rămân relevante ca reper de preț. Cum ar trebui judecate acuzațiile de manipulare Specialiștii citați (prin Fineco24news.ro ) cer evitarea interpretărilor simplificate și a politizării subiectului, insistând că orice argumente și dovezi pe care Consiliul Concurenței le va face publice trebuie analizate pe criterii de specialitate. „ROBOR trebuie înțeles atât ca un ansamblu de rate aplicabile tranzacțiilor de pe piața interbancară, cât și ca un reper care arată costul lichidității din economie. Din această perspectivă, evoluția sa și eventualele suspiciuni privind o posibilă manipulare trebuie analizate cu rigoare tehnică, din punct de vedere financiar și juridic, evitând interpretările simplificate sau politizarea subiectului.” În același timp, analiza plasează ROBOR în contextul economic mai larg: nivelul dobânzilor interbancare este influențat de lichiditatea din piață, așteptările privind economia, riscurile sistemice și, esențial, de politica monetară și inflație — motiv pentru care indicatorul nu poate fi evaluat izolat. (În context, Economica trimite și la un material anterior despre „ cea mai mare amendă” în cazul ROBOR , disponibil aici .) [...]
SUA și Marea Britanie mută decontarea bursieră pe blockchain , prin teste-pilot și grupuri de lucru care vizează tokenizarea acțiunilor și a altor active, cu potențialul de a reduce radical timpii de decontare și de a extinde tranzacționarea către un regim aproape continuu, potrivit Economica . Tokenizarea acțiunilor înseamnă transformarea dreptului de proprietate asupra unei acțiuni „clasice” (de exemplu Apple sau Tesla) într-un token digital pe o rețea blockchain. În teorie, asta poate scurta decontarea, permite cumpărarea fracționată și poate aduce lichiditate în afara programului burselor tradiționale. SUA: DTCC trece la tranzacții pilot „în producție” Cea mai mare casă de compensare din lume, Depository Trust and Clearing Corporation (DTCC), a lansat pe 14–15 iulie 2026 tranzacții pilot cu active reale tokenizate, notează www.studiifinanciare.ro , citat de Economica. Miza este trecerea de la simulări la execuție efectivă, folosind infrastructură blockchain pentru decontări în timp real. Proiectul este susținut de un consorțiu de peste 50 de instituții financiare, între care BlackRock, Goldman Sachs, JPMorgan, Bank of America, Citi și Morgan Stanley, alături de bursele NYSE și Nasdaq. În primul val de testare sunt incluse: acțiuni din indicele Russell 1000; fonduri de tip ETF; titluri de stat ale Trezoreriei SUA. Marea Britanie: taskforce pentru o tranzacție Repo tokenizată până în 2027 Pe 13 iulie 2026, Ministerul de Finanțe al Marii Britanii a lansat un taskforce format din 54 de instituții financiare și firme cripto, pentru o inițiativă similară, condusă de Chris Woolard (reprezentant al Trezoreriei pentru piețe digitale). Spre deosebire de testul DTCC, care vizează decontarea acțiunilor în iulie 2026, grupul britanic este organizat în nouă grupuri de acțiune și urmărește ca prim obiectiv o tranzacție pilot de tip „Repo” (acord de răscumpărare) complet tokenizată pe blockchain până în primăvara lui 2027. De ce contează: decontare instantanee și acces mai larg, dar cu distincții legale Economica arată că, în sistemul tradițional, transferul de proprietate al unei acțiuni poate dura 1–2 zile lucrătoare, în timp ce pe blockchain decontarea ar deveni instantanee. În plus, tokenizarea ar permite cumpărarea unei fracțiuni dintr-o acțiune scumpă, ceea ce ar putea lărgi accesul investitorilor mici. Un alt efect este legat de funcționarea 24/7, specifică piețelor cripto, în contrast cu programul fix al burselor clasice. Totodată, deși folosesc aceeași tehnologie (blockchain), acțiunile tokenizate și criptomonedele sunt „complet diferite din punct de vedere legal și economic”, potrivit sursei. Ce urmează În SUA, testele DTCC sunt prezentate ca un pas către modernizarea infrastructurii piețelor financiare, prin transformarea activelor din lumea reală (RWA – „active din lumea reală”) în active „programabile”. În Marea Britanie, succesul unui Repo tokenizat ar putea accelera extinderea tehnologiei către acțiuni, mărfuri și obligațiuni, pe măsură ce se validează transferul instantaneu de titluri contra numerar pe blockchain. [...]
Trump Media monetizează postările lui Trump pentru Wall Street, mizând pe reacțiile rapide ale piețelor , potrivit HotNews , care citează Reuters. Compania lansează un serviciu cu plată ce promite livrarea în „milisecunde” a postărilor de pe conturi-cheie către clienți instituționali, într-o încercare de a crea venituri recurente într-un context de pierderi. Serviciul, denumit Truth API, urmează să fie lansat pe 1 august și va funcționa 24/7. Ținta declarată sunt firmele de pe Wall Street și traderii care au nevoie de acces cât mai rapid la informații cu potențial de a mișca piețele. De ce contează pentru piețe: viteza devine produs vândut Miza comercială este legată de faptul că postările lui Donald Trump pe rețelele sociale pot declanșa mișcări bruște pe piețele globale, mai ales când se referă la comerț și taxe vamale. Pentru participanții la piață, câteva secunde de întârziere pot însemna costuri, iar până acum monitorizarea Truth Social era, în practică, un proces manual pentru bănci și traderi. Noul sistem ar urma să trimită automat postările direct către clienții plătitori, reducând timpul de reacție. Ce spune compania și ce ridică semne de întrebare Directorul interimar al Trump Media, Kevin McGurn, susține că piețele „reacționează deja” la postările de pe Truth Social și că serviciul ar urma să aducă un profit constant. „Piețele reacționează deja la postările de pe Truth Social” În același timp, materialul notează că Trump ar putea beneficia financiar, întrucât familia sa rămâne acționar majoritar al companiei, ceea ce creează o suprapunere neobișnuită între afacerea privată și rolul public de președinte. Fondul care administrează investițiile lui Trump este supravegheat de copiii săi, iar o purtătoare de cuvânt a negat în trecut existența unui conflict de interese. Context: postări care au mișcat indicii bursieri HotNews menționează că Trump a publicat anterior pe Truth Social anunțuri care au „zguduit” piețele, inclusiv pe tema taxelor vamale și a restricțiilor comerciale privind China. Un exemplu dat este 9 aprilie 2025, când principalii indici de pe Wall Street au crescut brusc după o postare în care Trump spunea că va suspenda multe dintre noile taxe pentru 90 de zile. Mark Spiegel, manager de portofoliu la Stanphyl Capital Partners, afirmă că, din câte știe, singurul utilizator de pe Truth Social care influențează piața este chiar Trump și avertizează că firmele care nu plătesc pentru acces rapid ar putea fi dezavantajate dacă ratează postări cu impact. „Din câte știu, singurul utilizator de pe Truth Social care influențează piața este chiar Trump, iar postările sale influențează cu siguranță piața” Tot el adaugă însă că postările lui Trump reprezintă doar o mică parte din totalul factorilor care mișcă piețele. [...]
